13,719 matches
-
numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje (Vladutescu, 2006). Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
trebuie să călătorești. Pentru a gândi ceva nou trebuie să privești către mecanismele propriei gândiri și să identifici teme de interes, să le concepi sau să le translatezi în sisteme de referință surprinzătoare. A experimenta și a experienția sunt cadrele mentalului și senzorialului. Un „experiment științific” în această privință îl regăsim în cele două intervenții la Caltech, la o conferință de fizică. Participă la eveniment întrucât „conferințele astea îți deschid orizontul” (Smarandache F., 2013, p. 33). Aici prezintă două subiecte „neconvenționale
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339530_a_340859]
-
fizică. Participă la eveniment întrucât „conferințele astea îți deschid orizontul” (Smarandache F., 2013, p. 33). Aici prezintă două subiecte „neconvenționale”: „Legătura dintre neparticulă și nematerie” (împreună cu dr. Ervin Goldfain) și „Eliberarea quarkului în cadrul Fuziunii la Rece” (împreună cu Victor Christiano). Aventurilor mentale le corespund aventuri ale simțurilor. Memorabilă este experiențierea spaimei: „Hai să tragem o porție de spaimă!” (Smarandache F., 2013, p.59). Excursiile și călătoriile ce par soției domniei sale doamna Lilia ca fără capăt sunt temeinic fundamentate intelectual: „mereu ai câte ceva
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339530_a_340859]
-
Funcția constructivă de comunizare. Funcția de comunizare se referă la semnificații mesajuale sau chiar la mesaje. Semnificațiile pot fi cognitive-cogitative, afective sau voliționale: gânduri, idei, evaluări teoretico-științifice, opinii, păreri, credințe, emoții, sentimente, manifestări de voință. Semnificațiile sunt stări mentale sau, generic, gânduri. Fiind stări mentale, gânduri, ele au obligatoriu, prin esență mentală, o componentă cognitiv-constructivă. Deși are efecte fizice decisive, comunicarea nu este un fenomen fizic. Figură ontologica a comunicării este spirituală. Comunizarea este un fenomen psihic cu efecte
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
Funcția de comunizare se referă la semnificații mesajuale sau chiar la mesaje. Semnificațiile pot fi cognitive-cogitative, afective sau voliționale: gânduri, idei, evaluări teoretico-științifice, opinii, păreri, credințe, emoții, sentimente, manifestări de voință. Semnificațiile sunt stări mentale sau, generic, gânduri. Fiind stări mentale, gânduri, ele au obligatoriu, prin esență mentală, o componentă cognitiv-constructivă. Deși are efecte fizice decisive, comunicarea nu este un fenomen fizic. Figură ontologica a comunicării este spirituală. Comunizarea este un fenomen psihic cu efecte fizice. Odată constituită în urmă instaurării
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
mesajuale sau chiar la mesaje. Semnificațiile pot fi cognitive-cogitative, afective sau voliționale: gânduri, idei, evaluări teoretico-științifice, opinii, păreri, credințe, emoții, sentimente, manifestări de voință. Semnificațiile sunt stări mentale sau, generic, gânduri. Fiind stări mentale, gânduri, ele au obligatoriu, prin esență mentală, o componentă cognitiv-constructivă. Deși are efecte fizice decisive, comunicarea nu este un fenomen fizic. Figură ontologica a comunicării este spirituală. Comunizarea este un fenomen psihic cu efecte fizice. Odată constituită în urmă instaurării relației comunicative, ținta comunicării o reprezintă realizarea
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
proxemică, haptică etc. Caracterul ei secundar se regăsește într-un conținut reprezentațional. Esențial este să distingem între caracteristicile pe care o experiență le reprezintă și cele pe care o experiență le posedă. Flaviu George Predescu simte și-și reprezintă obiectele mentale ale observației. Experiențele sale sunt directe și de neevitat. Pe această linie, este remarcabil modul cum eseistul se poziționează: o face astfel încât să devină evidente proprietățile reprezentării. Găsește un unghi de poziționare original care-i permite să suscite semnificații noi
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
1972, p. 219). B) F. E. X. Dance și C. E. Larson constată că comunicarea are 3 funcții de bază: „the linking function” (funcție de legătură între ființă umană și mediul său), „the mentation function” (o functie psihică de dezvoltare a proceselor mentale superioare, altfel spus, dezvoltare a spiritualității) și „the regulatory function” (o funcție de reglare a conduitei umane) (Dance F. E. X., Larson C. E., 1976, p. 75, p. 91, p. 168). C) La rândul său, Denis McQuail catagrafiază 84 de funcții sau
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]
-
adresarea-discurs se numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
este manifestă în sistem atunci când comportamentul său nu poate fi explicat prin cel al părților sale luate izolat. Comunicarea comportă întotdeauna o grilă de codificare a unei forme de comunicare în altă formă de comunicare, de exemplu transformarea unei imagini mentale într-un mesaj verbal. Relația și semnificația sunt în centrul mesajului. Dacă nu există relație, trebuie, în mod just, să se considere că nu există nici mesaj. În afara relației, ceea ce este observat, ceea ce semnifică nu este de ordinul mesajului. Dacă
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
adresarea-discurs se numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
este manifestă în sistem atunci când comportamentul său nu poate fi explicat prin cel al părților sale luate izolat. Comunicarea comportă întotdeauna o grilă de codificare a unei forme de comunicare în altă formă de comunicare, de exemplu transformarea unei imagini mentale într-un mesaj verbal. Relația și semnificația sunt în centrul mesajului. Dacă nu există relație, trebuie, în mod just, să se considere că nu există nici mesaj. În afara relației, ceea ce este observat, ceea ce semnifică nu este de ordinul mesajului. Dacă
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
trebuie să călătorești. Pentru a gândi ceva nou trebuie să privești către mecanismele propriei gândiri și să identifici teme de interes, să le concepi sau să le translatezi în sisteme de referință surprinzătoare. A experimenta și a experienția sunt cadrele mentalului și senzorialului. Un „experiment științific” în această privință îl regăsim în cele două intervenții la Caltech, la o conferință de fizică. Participă la eveniment întrucât „conferințele astea îți deschid orizontul” (Smarandache F., 2013, p. 33). Aici prezintă două subiecte „neconvenționale
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
fizică. Participă la eveniment întrucât „conferințele astea îți deschid orizontul” (Smarandache F., 2013, p. 33). Aici prezintă două subiecte „neconvenționale”: „Legătura dintre neparticulă și nematerie” (împreună cu dr. Ervin Goldfain) și „Eliberarea quarkului în cadrul Fuziunii la Rece” (împreună cu Victor Christiano). Aventurilor mentale le corespund aventuri ale simțurilor. Memorabilă este experiențierea spaimei: „Hai să tragem o porție de spaimă!” (Smarandache F., 2013, p.59). Excursiile și călătoriile ce par soției domniei sale doamna Lilia ca fără capăt sunt temeinic fundamentate intelectual: „mereu ai căte
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
ce dă expresie mesajului) și al modalităților acestuia, persoana I a enunțării, creatorul instanței discursului și cel care propune termenii situației de comunicare și ai contractului de comunicare, centrul strategic al deixisului, realizatorul actelor de limbaj, creatorul presupozițiilor, obiectul operației mentale de autosupraveghere, mediatorul feedback-ului și al feedforward-ului, executantul autocorectării. Comunicatorul poate fi o prezență reală (în comunicare orală, comunicarea paraverbală și cea neverbală) sau virtuală (în comunicarea scrisă). Oricum, în fiecare caz prezența sa este recognoscibilă și se pot
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
cu cuvinte, este instanța axiologică (judecătorul a ceea ce contează), este palierul pe care se selectează oamenii și locurile. Avem de a face cu o carte în care operează simultan relatarea unor experiențe trăite și transpunerea fragmentară în operă. Un univers mental este transpus într-o configurație sensibilă, într-o viziune și într-o formă. Prin artă sensul vieții și iradiația disperantă a presimțirii morții se sublimează și devine o resursă nouă pentru un palier superior al vieții. Scrisul și meditația lui
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]
-
om (slab, altfel) măcelar, muzician vorbirea de apă, de pământ Singurătate - „atât de singur” „singuri în fața unui cer gol” „vizionarismul poeticului teme recurente linii de convergență rearticulare univers poetic constantele, stările de spirit, euforie - disforie Reabilitează micimea poeților noștri Somn - mental Dormit - corporal - vis al co.. - qualia Este Ioan Es. Pop - citește înainte formule existențiale Instrumente de situare - senzorială percepție - reprezenta - jud. raț. noț jud raț - et. si, et. logic investigare organon „prezentar” - narativitate ura luminoasă - sentiment negativ - fără răutate Partajează
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
om ce n-ar mai lua viața de la capăt; a trăit-o ca fiind cea mai bună dintre soluțiile posibile de a trăi, a o repeta este inutil. Două experiențe abordate separat, dar care izvorăsc dintr-una și aceeași atitudine mentală sunt culturismul (ca exercițiu sportiv) și prezența pe stadion (ca mod de integrare în solidaritatea oltenească). Spiritul fotbalistic alb-albastru și obstinația culturistă a profesorului își găsesc convergența în tabloul oltenilor de oriunde: „ambițioși, talentați, dornici să obțină fastul finalului” (p.
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
oameni complet diferiți, adunați acolo prin șansă. Trăiam momentul Anului Nou împreună și scenă avea forță. La despărțire drumurile ce începeau în piață comună se separau. Fiecare pleca de acolo cu gânduri private, speranțe și dorințe pentru Noul An, urările mentale de “La mulți ani!” pentru cei de departe. Fiecare om pleca din locul public, pe drumul lui, al lui singur. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Toronto – Celebrarea Anului Nou () [Corola-blog/BlogPost/339607_a_340936]
-
ponosită”. Identitatea românească nu se disipă într-o nouă altă identitate culturală. Iluzia de a fi altcineva decât Ana-Cristina Stănescu se dezamorsează în introspecție. Subsecvent, se constată că „rădăcinile ei românești nu pieriseră” (p. 82), precum își imaginase. Ele fuseseră mental obliterate pentru o vreme și deveniseră între timp „tot mai puternice” și izbucneau acum în viața ei. Pentru a ieși din blocajul ratării de a se realiza satisfăcător ca identitate spirituală, pentru a se „reîntâlni cu ea însăși”, pentru a
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
unui „sine” ce mizează pe întâmplare ca mod de a descoperi. Însă acest sine consolidat se decide greu. Hotărârea de a intra în proiect rezultă după o desfătătoare trecere printr-o stare de nedumerire și confuzie: „una dintre stările mele mentale favorite” (p. 14), accentuează Andrei Codrescu. În urma unei deliberări ambigue, confuze și echivoce, gândirea practică ajunge la o nouă intersecție: a păstra un sine „nededat la șoferie”, unul căruia nu-i „era dat” să conducă mașini (p. 16) sau să
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
adresarea-discurs se numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
este manifestă în sistem atunci când comportamentul său nu poate fi explicat prin cel al părților sale luate izolat. Comunicarea comportă întotdeauna o grilă de codificare a unei forme de comunicare în altă formă de comunicare, de exemplu transformarea unei imagini mentale într-un mesaj verbal. Relația și semnificația sunt în centrul mesajului. Dacă nu există relație, trebuie, în mod just, să se considere că nu există nici mesaj. În afara relației, ceea ce este observat, ceea ce semnifică nu este de ordinul mesajului. Dacă
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
nu s-a surpat încă în noi înșine”. Ea trebuie mai întâi interiorizată ca o valoare intraductibilă. Nu există totuși nicio îndoială că ea va fi absorbită în echilibrul valorilor. Și profesoara Doina Cornea ridică problema tranziției la nivel spiritual, mental și o aduce în cadrul ideii că „ne-am despiritualizat” (p. 85). În viziunea de „optimist ponderat” (p. 117) a profesorului Dinu C. Giurescu, tranziția trebuie pusă și în coordonatele de gândire induse de două idei: a) „istoria nu s-a
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
140), căci ea reprezintă, în subsidiar, și un element „de mentalitate”. În aceeași zona a spiritualității de înalt nivel (sau de adâncime) fixează tranziția și profesorul Nicolae Manolescu: tranziția ar putea intra într-o tradiție benefică și funcțională în „istoria mentală” românească. „Eu cred, spre deosebire de Maiorescu, precizează N. Manolescu, că formele fără fond au fost șansa dintotdeauna a societății și culturii românești” (p. 152). Lectură plăcută, cartea lui Radu Călin Cristea oferă și celor ce gustă reflecția socială, și celor sensibili
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]