3,272 matches
-
Comunist din România și-a ținut în perioada 1921- 1924, două congrese. La primul congres au fost alese organele conducătoare, având în frunte, ca prim-secretar , pe Gheorghe Cristescu, om cu studii precare, cunoscut și sub numele de Plăpumaru. Era meseriaș, având specializarea de confecționer de plăpumi. Între 1921 - 1924, principalul obiectiv al Partidului a fost organizarea și apoi, direcțiile acțiunii în vederea întăririi legăturilor cu Moscova, cu Internaționala a - III- a. La Congresul al-II-lea, ținut la Ploiești, în anul 1922, a
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
vârsta de 21 de ani ideile social democrate, înscriindu-se în Partidul Social Democrat din Austro- Ungaria. Având posibilități materiale destul de reduse, pentru a urma școli înalte, Ioan Flueraș va învăța meseria de rotar, care îl va consacra în rândurile meseriașilor. Înscriindu-se în Partidul Social Democrat din Ungaria, va susține interesele muncitorești, dar și ale Partidului Național Român, al cărui membru a fost, militând pentru unirea Transilvaniei cu România. Printre conducătorii și organizatorii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia se
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
cauzei” lui Carol. Pentru a-și exercita pe deplin controlul și autoritatea asupra vieții social-economice din țară au fost dizolvate și sindicatele. Prin Decretul-lege din 12 octombrie 1938, în locul lor s-au organizat bresle ale lucrătorilor, funcționarilor particulari și alți meseriași. Respectiva normă preciza obiectivele sindicatelor care constau în „apărarea și dezvoltarea intereselor profesionale”, ce se limitau „la acelea de ordin industrial, comercial, agricol, tehnic, cultural și social”. De asemenea, au fost excluse orice acțiuni politice, nu puteau fi „afiliate organizațiilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
senatori, din cei aleși pentru nouă ani, 88 din cei numiți de rege și din senatorii de drept, al căror număr era variabil. Dintre senatorii aleși, 44 erau desemnați de Camerele de muncă, de sindicatele agricole recunoscute, de corporațiile de meseriași și muncitori, 22 reprezentau Camerele de Comerț și Industrie, asociații de comerț, de comercianți și industriași cu personalitate juridică, iar 22 proveneau din profesiunile liberale, câte doi dintre următoarele 11 categorii (învățători, profesori din învățământul primar și secundar, profesori din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
tabelului nominal al comuniștilor „periculoși” la nivelul anului 1941, este cea a raportului dintre sexe: bărbații sunt majoritari, reprezentând un procentaj de cca 80%. Statistica profesilor (nu sunt specificate pentru aproximativ 160 de persoane) arată că predomină muncitorii și micii meseriași, reprezentând peste 50% din totalul comuniștilor, acolo unde profesia apare menționată. Aceștia sunt urmați de studenți și intelectuali (cca 15%), de mici funcționari, funcționari comerciali și comercianți, cu 95 persoane (14,87%), restul reprezentând persoane casnice (cca 3%), un rabin
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
15%), de mici funcționari, funcționari comerciali și comercianți, cu 95 persoane (14,87%), restul reprezentând persoane casnice (cca 3%), un rabin, un fost prefect de Soroca (Petru Hrițcu la poziția 389) și un plugar. Meseriile trecute în dreptul muncitorilor și micilor meseriași sunt foarte variate: servitori, picolo și chelneri, lustruitor de mobilă, boiangiu și lenjereasă, salahor și mezelar, coafez, maseuză și droghist, perier, pantofar, bijutier și zețar, paznic, sudor, mozaicar și lucrător de mănuși, lingurăreasă, rihtuitor, electrician, monteur, lăcătuș, fierar, țesător și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu ai acces mai prea mult în în uzine, să zic așa, în comerț. După 2007, a început să mai intre lumea printre italieni în sensul să ajungă într-o uzina, da asta trebuia să fie un strungar sau un meseriaș foarte bun" (m, 58 ani). "Cel mai mult românii plecați în afara țării lucrează în construcții; femeile lucrează că badante, sunt care lucrează la posturi și mai bune, pe la spitale, pe la baruri, depinde fiecare cum găsește și caută un loc plătit
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
creează suspiciunea, în fapt certitudinea dată de experiență, că aceasta va fi asociată cu un comportament neglijent și imprevizibil, de neacceptat pentru postul respectiv. Deși firma are peste 500 de șoferi, iar grupul mult peste o mie, se caută încă „meseriași”. Evoluția ascendentă a angajărilor, relevată în figura I.6, arată determinarea managerială în realizarea unei structuri de personal pentru susținerea unei strategii de creștere. Chiar dacă anumite „productivități” se înrăutățesc pentru o perioadă de timp, Carabulea sesizează că principala problemă de
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a plătit cu propria-i pedeapsă trădarea celorlalți. De învățătură nu i-a fost! Sub regim comunist, în perioada „reeducării”, devenise unul dintre odioșii Aiudului. Păcat de sufletul lui, căci Dumnezeu înzestrase firea sa, era talentat și un foarte bun meseriaș, „brânză bună în burduf de câine”. Procesul a fost o mascaradă. Procurorul ne-a acuzat în câteva fraze că suntem bolnavi psihic și că societatea trebuie curățată de astfel de elemente. Manea ne-a întrebat numai dacă am făcut parte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am cunoscut oamenii care reconstituiau, plini de bucurie sfântă, ceea ce cu două veacuri și jumătate în urmă distruseseră vrăjmașii neamului nostru, lăcașurile de închinare și viețuire sfântă. În dreapta și stânga Părintelui ședeau cei doi mari meșteri, zidarul și dulgherul, apoi meseriașii și salahorii, apoi feciorii satului, destul de mulți, spre bucuria Părintelui, la urmă femeile în ordinea vârstei. Ne aflam în rânduiala sfântă a bisericii primare. Părintele a mulțumit lui Dumnezeu pentru lucrul săvârșit, a binecuvântat masa și poporul. Am gustat mâncarea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prin curte, drept pedeapsă, chit că era sau nu era nevoie. Altul, Spiru, fusese muncitor la fabrica de stofe Dorobanțul, din Ploiești. Refuzase lucrul de Duminica și era pedepsit să lucreze cu deținuții la Târgșor, fără a fi condamnat. Era meseriaș priceput. De la el mai toți am învățat meserie. Celui de al treilea i-am uitat numele. Într-o zi se demontase dintr-o hală o piuă de bătut postavuri, pentru a monta în locul ei un urzitor mecanic. Piua trebuia trimisă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
M-am oferit să fac acest serviciu ca să-i ușurez munca; era greu să stea cineva în picioare mai mult de o oră, din cauza slăbiciunii. Pe capacul tinetei, folosit drept scaun, doi candidați se așezau spate în spate, iar noi, meseriașii, operam „higienizarea” bandiților. S-a întâmplat (oare există întâmplări gratuite?) ca Istrate Micescu să cadă în mâna mea. Briciurile nu erau ascuțite iar unele aveau știrbituri. Având o oarecare dexteritate în mânuirea lor, reușeam să atenuez marea suferință a fețelor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
gând la Dumnezeu, care ne poartă tuturor de grijă, încercam să aduc o mângâiere în sufletele lor răvășite de furtuna comunismului. Practica am făcut-o într-o echipă de zidari, condusă de Bădulescu. În echipă erau oameni în vârstă, buni meseriași, din Icoana (Bolintinu), constructori din tată-n fiu, care m-au primit cu căldură și m-au învățat tainele zidăriei. Vorba țiganului: „Teoria ca teoria, da’ praftica te omoară!”. Am învățat în trei luni tot ce știau ei de o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lucrat zidării, una tencuieli și una mozaicuri și faianțări. Cu nea llie, cel mai bătrân, dar și sfătos dacă știai să-l faci să se deschidă, am lucrat mai mult timp. M-a făcut să înțeleg durerile sufletului țăranului și meseriașului român, care-și vedea năruită viața de familie și gospodăria sub loviturile urii comuniste. Echipa a fost transferată la Pitești și eu am intrat în alta, sub comanda unui bărbat refugiat în 1940 din Basarabia, domnul Mărunțel, om energic; avea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fost transferată la Pitești și eu am intrat în alta, sub comanda unui bărbat refugiat în 1940 din Basarabia, domnul Mărunțel, om energic; avea „ochiul câmpului”, ținea cu tot dinadinsul ca cel ce trece sub mâna lui să devină bun meseriaș. Ne am împăcat și am rămas prieteni; mai târziu am devenit chiar vecini de bloc. Mă întreba câteodată, cu teamă, uitându-se în jur: Ce crezi, domnule Maxim, mai scăpăm noi de comuniști? Nu așa repede, dar scăpăm! De ce spuneți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu opt clase generale și depășind vârsta de 42 de ani nu mi s-a admis cererea. Atunci am făcut o echipă în care au venit mulți din foștii colegi, între ei și doi oameni mai în vârstă, foarte buni meseriași. Aceștia, pentru că nu știau carte, nu beneficiau de acordarea treptelor de salarizare și munceau ca necalificați. Am hotărât să-i învăț carte, să scrie, să citească și să socotească. Așa procedasem și cu mulți macedoneni în temniță, care nu știau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dacă trebuie, se doarme, nu fumați, vă rog, aici! multă vreme ca să încetez atacurile contra preoților, începînd de la cel din satul meu, imprudent, generalizarea ai purtat-o doar ca vehemență, și mai era și crucea, pe care o face un meseriaș, de ce să ne închinăm la ea! sola fide! ce idol, ce tradiție, ce Sfînta Tradiție, sola scripta! sfinți nu, sola gratia! ziua a șaptea da! biciul cu șapte plesnete, adventist, penticostal, evanghelist, avem și noi episcopi, m-am certat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o soră, da, la Ploiești, Livia, "Oltchim SA 40 de ani", eu azi am ieșît din spital, da' n-am stat un minut! al doilea pachet pe ziua de azi și n-ar fi vorba de bani! plită, e bun meseriaș, da' ia scump! Țara Loviștei, Drăgănești, prinde semaforu' a doua oară! o cunosc pe Marioara Boancă, a stat peste Olt, stă pe la Brezoi, are apartament, băiat și fată, Dacian-Daciana, amîndoi în Anglia, Călinești, ăsta-i podul dînspre Perișani, schitu' Cornet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fă și mie un filet cu bază de cant! ce-ai crezut, că moldovenii sînt proști? bagă-mi, domn'e, material! lucru de artă! de artă! făceau băieții! știi ce spunea? că le-ai cumpărat! care-i bețivan, care-i meseriaș, se vede! el știe, vezi, lulu! retorică dar să simți dinainte că ea o zădărnicește! pînă la zadarnicele chinuri ale dragostei, 16,40, uite-acuma! băi, dacă o plecat acuma de sub nasu' meu! Iași Mărășești! pe o sticlă de șampanie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
subteran, am descoperit eu mai târziu aceasta. Dimineața, noi am intrat în Minister unde am dat de Traian Oancea, adjunctul Ministrului de externe, și de fapt era și stâlpul Ministerului, fiindcă era cel mai bătrân, cel mai tehnic, cel mai meseriaș de acolo. M-a chemat la el în birou unde erau și câțiva directori. Mai erau niște subofițeri de pază îmbrăcați în haine de milițieni, dar ei erau curieri diplomatici. I-am spus că cineva a tras în noi noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
dar se descurca, eu o mai rupeam în rusește. M-a întrebat cât de departe e locul în care urma să aibă loc acțiunea și i-am răspuns că e aproape. A acționat ca la carte. Se vedea că era meseriaș. Mi-am plasat soldații la colțurile casei, eu am stat în spatele lor, iar el s-a pitit după o mașină parcată în față și a tras pe fereastră vreo cinci cartușe. Imediat a ieșit omul din casă cu mâinile în
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
confisca magazinele și afacerile, li se sugerau școli muncitorești pentru a profesa ca: lăcătuși, tâmplari, galvanizatori, croitori ș.a. În lumina adevărului și a obiectivității, trebuie spus că nu toți evreii erau comercianți putrezi de bogați, mulți dintre ei fiind buni meseriași ce-și asigurau traiul prin sudoarea frunții, nicidecum prin speculă care în acea perioadă devenise o adevărată modă printre acești minoritari lacomi de câștig facil și rapid. j. La C.D.E. Vaslui, nimeni nu-și făcea treaba Cel puțin, așa reiese
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
parte. Mergând în continuare cu superlativele, Șafer scrisese în raportul său că: „... planul nostru de muncă propus (al secției „femenine”, evident, n.a.), a fost realizat, elevii săraci au fost ajutați cu 44 perechi pantaloni, care s’au comandat la un meseriaș (tot evreu, desigur, n.a.)”. Autorul raportului n-a uitat să scrie că în urma unui ceai dansant organizat de damele din secție „femenină” la data de 8 martie 1947 (Ziua femeii), „...a rezultat suma de 8.175.000 de lei (puternic
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
probabil, pe nume Leiba Alaman, care a ridicat de la casierie suma de 3.000 de lei (contravaloarea indemnizației de scumpete a „Domnului Președinte Glückman” pe o lună). Pentru „...punerea de geamuri bae, 113 colțare și 15 patrate cu sticla dumisale”, meseriașul A. Breimann a ușurat sarcina casierului I. Istric de a mai număra suma de 6.282 de lei, iar pe 26 decembrie 1929, în preajma Anului nou, lucrătorul sau patronul evreu I. Neumann a semnat „ordonanța de plată” în valoare de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
religiei, evreii își puteau câștiga drepturile depline ca cetățeni ai României, inclusiv acela de a deține proprietăți funciare. În sfârșit, după mai bine de un an, baia israelită fusese renovată iar pe 31 decembrie 1930, exact la cumpăna dintre ani, meseriașul I. Neumann încasa frumoasa sumă de 51.475 de lei pentru următoarele lucrări: „1) Reparația tuturor camerelor de Bae cu ciment, var, nisip; 2) Captarea unui nou izvor de apă rece. Facerea din nou a Casei de apă pe o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]