4,790 matches
-
zice dar ca Domnul în oara mîntuirei: "Lasă să treacă, Doamne, ș-acest pahar nainte-mi, Dar nu să-mi fie voia ci voia ta să fie". Tu ești mănunchiul spadei ce Dumnezeu o poartă, Gura de lup preaaspră cu inima de miel. {EminescuOpVIII 143} ROMAN Cât veți trăi în lume, și ani mulți să trăiți, Nu-i mai vedea pe Roman. Eu n-am avut copii Și tu mi-ai fost copilul, preaînalțate Doamne. O, ochii mei, ce oare nu-ngheață ei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Orbirea? Nepăsarea? E binele - e răul? Tu taci!... și piatra tace... și tu ești piatră... Bine, Mi-oi chinui dar mintea - să răspund pentru tine Orbirea? Nepăsarea?... Nevinovata-orbire Cât de frumos ș-anume tocmit-a a lui fire! Creat-a mielul aprig el pentru lupul blând, Carne cu ochi creat-a el pentru cel flămând. Natura-i fericire și vecinic e în pace - Și leul și cu taurul de mult stau să se-mpace - Iar omul, ce-i făptura aleasă, are-anume
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zadar Tu te-ai uitat spre munții mari. Se rătăcise-un mielușel Pe un ponor de stînce goale, Pe pajiște l-am dus pe el L-am pus la sânul mamei sale. Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun De oi și miei. COR DE PĂSTORI Pân la mireasă vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR DE FETE O inimă furat-au el Și nu-i e dragă cât un miel. UN PĂSTOR Fără turmă păstor nu poate fi. El merge cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un ponor de stînce goale, Pe pajiște l-am dus pe el L-am pus la sânul mamei sale. Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun De oi și miei. COR DE PĂSTORI Pân la mireasă vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR DE FETE O inimă furat-au el Și nu-i e dragă cât un miel. UN PĂSTOR Fără turmă păstor nu poate fi. El merge cu turma pe naltul tăpșan, în văi tăcute. De n-aude glasul ei, el
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sânul mamei sale. Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun De oi și miei. COR DE PĂSTORI Pân la mireasă vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR DE FETE O inimă furat-au el Și nu-i e dragă cât un miel. UN PĂSTOR Fără turmă păstor nu poate fi. El merge cu turma pe naltul tăpșan, în văi tăcute. De n-aude glasul ei, el cat-a se stinge de dor. COR DE FETE Se stinge de dor Sărman băiat! IONEL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
visezi mâhnit așa? IONEL La ce visez? Nu mă-ntreba. DORUL Să ți-o arăt eu? (el desface negurile; se vede mireasa, hora, păstorii în depărtare; s-aude Maria) {EminescuOpVIII 386} COR Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR DE FETE Râzi dar, Marie. Joacă, Marie, Mai sunt băieți cu ochi de foc, Cu tine toți se prind la joc. UN SPIRIT AL MUNTELUI (împreună) De când o zână a zărit El nu mai e ademenit De-a lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
obraz Și toate deolaltă. O brazi cu-apărare, o soare blând, Țineți-l cu viață! Vă aibă prieteni în codru stând, Căci altfel, de neguri, de viscol, vânt Și inima -ngheață. COR Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei! IONEL (întinde brațele) Departe, ah! mai este ea, Prea mult ținu cercarea mea. DORUL Vor rămânea departe-n veci. De tine eu ani parte-acum. Oricine-n ochi-mi s-a uitat În vale-n veci nu mai coboară Nu mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se-ncrețesc de vânt; Spuneți-ne-o poveste O paseri, mai curând. COR DE FLĂCĂI, PĂSTORI, FETE (departe, apoi din ce în ce mai aproape) Din al văii fund umbros Pîn-în naltul cer senin Prin al brazilor miros Trece-un cântec plin! IONEL Ai miei se arată! COR Din al văii fund Sus în cer senin Trece-un cântec plin, Cântec plin. {EminescuOpVIII 389} COR Trai mai blând Aducând Dup-o iarnă grea venim; De chin greu Și de rău Și ne mântuim. Un cutremur
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
te-ai uitat spre codrii mari! Se rătăcise [-un] mielușel {EminescuOpVIII 393} Pe un perete gol de stâncă, La mamă-sa l-am dus pre el, La pajiști verzi din valea-adîncă. Pîn' la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun De oi și miei. COR DE CIOBANI Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR DE FETE O inimă furat-a el Și nu i-e dragă cât un miel. UN CIOBAN Fără oi nu poate rămânea nici un baci. Trebuie să meargă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe un perete gol de stâncă, La mamă-sa l-am dus pre el, La pajiști verzi din valea-adîncă. Pîn' la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun De oi și miei. COR DE CIOBANI Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR DE FETE O inimă furat-a el Și nu i-e dragă cât un miel. UN CIOBAN Fără oi nu poate rămânea nici un baci. Trebuie să meargă cu ele pe tăpșanul înalt, în valea liniștită. De n-aude glasurile
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
verzi din valea-adîncă. Pîn' la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun De oi și miei. COR DE CIOBANI Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR DE FETE O inimă furat-a el Și nu i-e dragă cât un miel. UN CIOBAN Fără oi nu poate rămânea nici un baci. Trebuie să meargă cu ele pe tăpșanul înalt, în valea liniștită. De n-aude glasurile lor, trebuie să se stingă de dor. COR DE FETE Se stinge de dor Sărman băiet
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din gură-n gură, Până-n naltul cerului El pătrunde ceața sură. IONEL Îi văd venind, păstorii. COR Trai mai blând Aducând 295 Dup-o iarnă grea venim, De chin greu Capul tău, Biete om, îl mântuim. IONEL (deodată) Oile mele, mieii și un chip de fată. {EminescuOpVIII 402} COR Trece-un tremur, un fior Prin frunzișul tânăr, des, Un cuvânt din orice flori, Ghici ce înțeles! Un fior, un tremur trece Prin frunzișul fraged, des, Pe-orice floare*e-un cuvânt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
La pajiștea din valea-adîncă. 2260 Se rătăcise-un mielușel Pe un ponor de stînce goale, Pe pajiște l-am dus pe el, {EminescuOpVIII 408} L-am pus la sânul mamei sale. Pîn' la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun De oi și miei. COR DE PĂSTORI Pîn' la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR DE FETE O inimă furat-au el Și nu-i e dragă cât un miel. 2254 UN PĂSTOR Fără turmă păstor nu poate fi. El merge
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stînce goale, Pe pajiște l-am dus pe el, {EminescuOpVIII 408} L-am pus la sânul mamei sale. Pîn' la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun De oi și miei. COR DE PĂSTORI Pîn' la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR DE FETE O inimă furat-au el Și nu-i e dragă cât un miel. 2254 UN PĂSTOR Fără turmă păstor nu poate fi. El merge cu turma pe naltul tăpșan, în văi tăcute. De n-aude glasul lor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mamei sale. Pîn' la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun De oi și miei. COR DE PĂSTORI Pîn' la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR DE FETE O inimă furat-au el Și nu-i e dragă cât un miel. 2254 UN PĂSTOR Fără turmă păstor nu poate fi. El merge cu turma pe naltul tăpșan, în văi tăcute. De n-aude glasul lor el cat-a se stinge de dor. COR DE FETE Se stinge de dor, Sărmat băiet
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu stele mărunțele, Printre ele mai mărele. Luce luna cu lumina Și soarele cu căldura (9, p. 13). în continuarea colindei, fiecare rază a „soarelui cu șase raze” luminează, încălzește, fertilizează, dă viață câte unui colț al întregii naturi : „târlele mieilor”, „strungile oilor”, „podgorii cu vii”, „grâne aurii”, „livezi verzi” și, în final, întreaga gospodărie a „gazdelor” cărora li se colindă (9, pp. 13-14). Scenariul vedic al înfruntării dintre Indra și V«tra este similar cu cel al înfruntării dintre Sf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să fi fost descoperit și achizi- ționat de Constantin Esarcu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un anticariat din Italia. Ulterior, textul a fost tradus din latină de V.A. Urechia, pentru a face obiectul unei comunicări în cadrul Acade miei Române, în anul 1895 (33). Dar iată pasajul care ne intere sează din Codex Bandinus, în traducerea destul de stângace a lui V.A. Urechia : înainte de tragerea clopotelor, românii precum și cei mai mulți greci au deprinderea de a bate într-o scândură, care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
puterea de a stăpâni „stihiile firii”, de a înfrâna și călări balaurii furtunii. Eroina urmează sfaturile și învățăturile solomonarului și reușește, sub privirile uimite și înspăimântate ale împăratului și ale suitei sale, să îmblânzească monstrul fără luptă. „Bala vine ca mielul și fata-i pune căpăstrul și deodată-i sare în spinare [...]. Atuncea fata i-a dat pinteni balaurului și sorbul furtunii i-a luat pe sus și i-a suit până în nori. [...] Ca prin farmec, ploaia a încetat și nourii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
într-o stare de catalepsie, de moarte aparentă, pentru că mierea provenea din florile unor plante infestate cu otravă de șarpe (49, pp. 116-117). Despre intoxicări involuntare cu miere sălbatică la unele triburi sud-americane a vorbit și Claude Lévi- Strauss (Du miel aux cendres, 1966). Antropologul francez a decelat mai multe tipuri de miere „stupefiantă”, în funcție de florile psihotrope din care se hrănesc albinele : „îmbătătoare”, „deprimante”, afrodiziace, care provoacă veselie ș.a. (237, pp. 55-59). Fenomene de intoxicare involuntară a produs în Europa și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Midrash Tanhuma 58), vinul a luat naștere din colaborarea dintre Noe și Diavol. După potop, Noe plantează vița-de-vie (cf. Facerea, IX, 20). Este prima plantă care se naște în lumea nouă, postdiluviană. Dar Diavolul toarnă la rădăcina viței sânge de miel, de leu, de maimuță și de porc. Astfel că vinul a fost osândit să îl transforme pe bețiv în cele patru animale, pe rând, în funcție de cât de mult vin bea. Moses Gaster a refăcut traseul călătoriei acestui motiv legendar, Condemnatio
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Obiecte și gesturi apotropaice la hotare : înfigerea uneltelor/ armelor în pragul casei, pentru îndepărtarea furtunilor și grindinei, practica evreiască de a monta pe canatul ușii Mezuza (crezul mozaic caligrafiat pe pergament), ungerea de către vechii evrei a canatului ușii cu sângele mielului pascal (Ieșirea, XII, 7), stin- gerea de către creștini a lumânării de Paști de pragul de sus al ușii, punerea la uși a potcoavelor găsite, frecarea cu usturoi a canatului ușilor și ferestrelor pentru protecția împotriva strigoilor în noaptea de Sf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a-l reda ca-ntr-o oglindă șie însuși o urmează și Slavici. Popa Tanda e un mărgăritar de popă românesc, vrednic a figura în orice carte de citire pentru sate, un popă cu gura de lup și inima de miel, care mai cu bătaia de joc, mai cu sfatul, dar cu pilda proprie mai cu seamă, ridică nivelul moral și material al unei pustietăți cum i-a Sărăcenilor. 0 viață pierdută descrie traiul unui țăran ardelean, care, naiv și onest
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pretinde, ceea ce face zilnic "Pseudo - românul ", că țăranul stă azi mai bine decât înainte de Regulament. Averea lor mobiliară, mai ales în vite, e cunoscut că era foarte însemnată, căci locurile erau largi și pășunea aproape gratis. Codul Caragea prevede un miel pentru pășunea unei turme întregi de oi; de la produsele agricole una din zece (dijma adevărată, decima ), afară de astă 12 zile de lucru pe an și căratul unui car de lemne de Crăciun. Asta era tot. Cine apăsa și asuprea nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de mai sus, esprimîndu-și indignarea și mirîndu-se de acest lucru, la întîia vedere neauzit. Vedem aci o scoatere în vânzare din partea fiscului cu totul egală cu cele din vremea fanarioților: vacă, bou, mânzat, cal, mânz, capră și ied, oaie și miel, sucmanul de pe om, carul și căruța, cada și butea, totul se vinde și, când toate aceste nu mai ajung, se scoate în vânzare... ce? Locuitorul, care va fi închiriat de cătră stat ca vita, cu luna sau cu ziua, până la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate răsări lumină și libertate? Caracterul empiric al oamenilor e așa de fix, rămâne așa de unul și - același precum e una și - aceeași forma și sămânța plantelor, forma lupului și a maimuței. De la lup nu poți aștepta fapte de miel, de la pisici nu apucături de căprioară - numai de la oameni, a căror natură e constatat rea și netrebnică, suntem încă în stare a aștepta lucruri bune, cu totul neconforme cu natura și cu inteligența lor? Nimeni nu așteaptă de la lemn calitățile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]