2,760 matches
-
Facultății de Drept, spre a încerca să pună capăt agitației. La ziua hotărâtă, amfiteatrul gemea de studenți. Băncile din față erau pline cu studenții de la Medicină, însă băncile din fund erau ocupate de studenți de la celelalte facultăți. Erau aci toți militanții și toți agitatorii. Decanul, dr. Severin - poreclit de mediciniști cu numele de Moș Tăbârcă - intră legănându-se - căci era scurt și borțos -, urmat de secretarul Universității, și se urcă la tribună. Dar n-apucă să spuie întâiele cuvinte și un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de studenți din toate facultățile, dar cei mai mulți mediciniști. Public, aci imediat, numele tuturor acestora. Este de făcut o foarte interesantă constatare, anume ce s-a ales din toți acești tineri cari formau atunci fruntea universităților și partea ei cea mai militantă. Câte valori s-au manifestat, câți au ajuns în fruntea treburilor publice ori au devenit fruntași în cariera lor. Iată aceste nume: Adam Petre, Amărăscu Ștefan, Andreescu G.N., Atanasescu N., Aronovici D., Antonescu G., Acsente O. August, Alexescu I., Budu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
semnat memoriul în contra profesorului dr. Gr. Romniceanu. Și o întrebare firească mi se urcă pe buze: ce s-a ales din toți studenții aceștia cari, acum 41 de ani reprezentau partea cea mai activă, cea mai independentă și cea mai militantă a Universității din București? Dacă cercetăm lista, constatăm că această generație - din care fac parte și eu - n-a dat prea mulți fruntași. În afară de un ministru plenipotențiar, de doi directori generali ai Serviciului sanitar și un medic general, toți ceilalți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de metal lovită de oblânc, sunetul pătrunzând prin valurile de ceață, clătinatul popii ce nu se ținea bine în șea, etc.) și prin afirmația tranșantă că în întrețeserea unor astfel de subtilități stă valoarea poeziei, lucru în răspăr cu teza militantă a vremii. Descoperind acum câțiva ani caietul cu această compunere am rămas eu însumi uimit de modernitatea gândirii mele de atunci. Dincolo de stilul linear al expunerii, ideile mele nu s-au schimbat. Poezia ca abur miraculos creat în jurul unui personaj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de ochiul vigilent al păzitorilor presei. Pe la redacții, erai rugat să mai introduci și câte un cuvânt de "mângâiere" pentru înțelepciunea liniei partidului îndrumător și chiar să citezi din opera "genială" a lui Nicolae Ceaușescu. Mulți au răspuns ispitei, devenind militanți comuniști, chiar dacă după 1989 s-au descoperit, brusc, "rezistenți prin cultură" și "anticomuniști". Singurul scriitor cu adevărat curajos, rămas și astăzi la fel, a fost Paul Goma. Nu întâmplător el este lovit din toate părțile chiar mai tare decât pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Anghelii și Anghelinele, Angelele... și eu. Da. Mă recunosc mult în numele meu, cuvânt și, apoi, viață de origine arhanghelică: fire blajină, dar și apărătoare a prietenilor adevărați și a cauzelor bune și drepte, care pot fi incomode și chiar febril militante. Cauze ce sunt mai degrabă ale lumii, decât ale mele, eu fiind un caz cultural clasic de egofobie. Arhanghelii nu au fost niște balerini firavi din Lacul lebedelor, ci niște războinici dispuși la sacrificii, arhistrategii ce păzesc bunele rânduieli din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
servească revista prezentă Privitorul. Ea tinde, pe bază inductivă și în mod științific, să analizeze condițiile etnice, economice, sociale și politice de existență la Români și astfel să constate faptele de care apoi să se poată trage consecințele pentru politica militantă de toate zilele... Singurul ei program este, precum nu poate fi altfel în știință, constatarea adevărului...” Privitorul a rămas credincios programului stabilit la apariție, în el scriind îndeosebi A. Onciul (A. Vrânceanu) și Constantin Onciul, atâta vreme cât ziditorul periodicului n-a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Singurul ei program este, precum nu poate fi altfel în știință, constatarea adevărului...” Privitorul a rămas credincios programului stabilit la apariție, în el scriind îndeosebi A. Onciul (A. Vrânceanu) și Constantin Onciul, atâta vreme cât ziditorul periodicului n-a intrat în politica militantă a timpului. A apărut mai întâi la Viena, Brűnn (Brno), apoi la Cernăuți; Aurel Onciul pretindea că prin presă și analiza științifică a condițiilor de trai ale românilor bucovineni se poate realiza armonia socială... Privitorul, care a apărut până la 15
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
da, atunci se potrivesc minunat la dânșii cuvintele Mântuitorului: „Fățarnicilor!, strecurați țânțarul și înghițiți cămila.” (nr.16/28 august, 1908, pagina 12). Despre faptul dacă preotul trebuie sau nu să facă politică, foaia clericală din 22 februarie 1912 dezaproba „politica militantă, acel soi de politică ce distruge fără îndurare, împiedică orice activitate cinstită, ce seamănă neghina urii personale și a dezbinării între frați”, dar, „din faptul că preotul și învățătorul trebuie să evite mocirla politicii militante, în care se scaldă adesea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
22 februarie 1912 dezaproba „politica militantă, acel soi de politică ce distruge fără îndurare, împiedică orice activitate cinstită, ce seamănă neghina urii personale și a dezbinării între frați”, dar, „din faptul că preotul și învățătorul trebuie să evite mocirla politicii militante, în care se scaldă adesea ura și răzbunarea pe contul bisericii și al școlii, urmează oare, ca preoții și învățătorii, în general, să nu-și facă de lucru cu politica?” Nu, răspunde editorialistul: „Și preoții, și învățătorii sunt obligați chiar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ei sunt lucrătorii cei mai harnici ai neamului nostru. Și dacă li-e scumpă munca, și o prețuiesc,munca pentru întărirea neamului , trebuie să și vegheze ca această muncă grea să nu se destrame prin puterea valurilor furioase ale politicii militante. Munca trebuie păzită și ferită, de altfel ar fi în zadar jertfa ce se aduce de unii și de alții pentru prosperitatea noastră. Deci preotul și învățătorul sunt chemați să fie activi și pe terenul politic.” * În Viitorul nr.7
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mânăstirea Horecii. După ani de succese devine un înfrânt în literatură și ziaristică, ca și în viața personală. Cu trei facultăți ca pregătire, cu o activitate bogată, insuficient cunoscută de cei veniți mai târziu în literatură, ziaristul agresiv și scriitorul militant se întoarce la numele de început Gh. Pavelescu, lucrează ca administrator într-o cooperativă din Timișoara, nu uită o clipă că are familie și cedează oportunităților. Se stinge la 7 iunie 1992, fără să-i pese de schimbările istorice, dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care s-a înfăptuit în 1918”... (C. Loghin: Gheorghe Tofan (1880-1920) în Revista Bucovinei nr.1/1944). * Gheorghe Tofan a scris în ziarele locale Patria (1910)și Foaia poporului nu pentru a face o anumită politică - deși făcea și politică militantă - ci pentru a transmite cititorilor din cunoștințele sale vaste și din plinul sufletului său”. Dar scria și în publicațiile din afara Bucovinei: „în revistele din Bucovina înregistrează evenimentele petrecute în celelalte provincii românești, iar în cele din afara Bucovinei trata problemele bucovinene
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
alcoolismul au fost respinse de publicistica timpului care i-a ajutat pe români la acțiuni care, în timp, iau călăuzit către independență. Intelectualitatea bucovineană, profesorii, învățătorii, preoții și avocații, juriștii în general, medicii, dar nu numai ei, au făcut ziaristică militantă, manifestânduse fructuos și în politică, în cultură, din amvonul bisericilor și chiar în Parlamentul de la Viena. Este drept, Transilvania cu Sibiul, Blajul și AlbaIulia a fost un pas înainte. Din Transilvania au venit profesioniștii care au creat și au stabilit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cei câțiva savanți germani pe care i-ar fi putut întâlni - Carl Clemen, viitor colaborator la Zalmoxis, dar mai ales Jakob Hauer: „Ciudat cum fenomenul german te silește să gândești politic. Dacă aș sta aici, aș face și eu politică militantă șs.m.ț”4, ajunge să-i mărturisească fie și lui Cioran; iar un an mai târziu, situația politică europeană constituie deja pentru el o problemă de interes constant, în mod și mai precis cea germană: „Suntem la Berlin de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
vechi și moderne, subliniind condițiile optime create astăzi în republica noastră și exemplele sînt grăitoare prin înșiruirea lor în ordinea preferată de creatorul lui Mitrea Cocor: cenacluri, cursuri libere și conferințe, case de cultură, biblioteci, muzee, spectacole. Apreciat drept un militant prețios, scriitorului nou, spre deosebire de cel vechi, "i se cere sinceritate, credință și devotament în lupta la care e chemat să participe", se înțelege, de edificare a societății noi socialiste. Cel care cîndva a scris Baltagul argumentează pentru ce merită a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a societății noi socialiste. Cel care cîndva a scris Baltagul argumentează pentru ce merită a te angaja în această luptă: "Condițiile de trai ale scriitorului de astăzi, deosebite esențial de ale celui din trecut, tind să ocrotească temeinic pe acest militant prețios. Scriitorul de astăzi are la îndemînă Fondul Literar pentru ajutoare, împrumuturi și pensii; are case de creație și de odihnă. Scriitorilor de astăzi le sînt deschise în chip firesc situații importante de munci de răspundere potrivite cu însușirile lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Literatura nu poate fi izolată de interesul permanent al obștei muncitoare. Țara noastră n-are ce face cu literații "care nu fac politică" și cu cei care pretind că dormitează în turn de fildeș. Țara noastră are nevoie de scriitori militanți în vederea progresului ei necontenit". Ceahlăul literaturii noastre n-are ce face cu cei care nu fac politică, are nevoie de scriitori militanți. Mihail Sadoveanu a fost un soldat disciplinat al partidului. Se cere imperios scriitorului să fie și dascăl întru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
politică" și cu cei care pretind că dormitează în turn de fildeș. Țara noastră are nevoie de scriitori militanți în vederea progresului ei necontenit". Ceahlăul literaturii noastre n-are ce face cu cei care nu fac politică, are nevoie de scriitori militanți. Mihail Sadoveanu a fost un soldat disciplinat al partidului. Se cere imperios scriitorului să fie și dascăl întru ridicarea conștiinței socialiste a poporului. Trebuie să fie studiați maeștrii realismului socialist: Gorki, Maiakovski, Șolohov. E bine, ni se spune să cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ale trecutului: din legătura artistului cu poporul, din cunoașterea vieții, a suferinței și aspirațiilor maselor exploatate. Ni se comunică ce caracterizează opera celor mai de seamă precursori, de la Eminescu la Alecsandri, Vlahuță, Bolintineanu etc.: devotamentul pentru cauza celor mulți, atitudinea militantă, de protest împotriva amputărilor dinlăuntrul și din afara țării... Dar, sîntem avertizați, această literatură legată de cauza celor mulți "după primul război mondial și îndeosebi în perioada de fascizare a țării, linia acestei concepții progresiste, democratice, despre rostul și temeiurile artei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de bandit și dușman al poporului". "Cazul Goma" este comentat de inspirata și implicata realizatoare a Memorialului durerii: "Aleea Compozitorilor nr. 10, Drumul Taberei. Într-un bloc din Drumul Taberei a luat ființă mișcarea Goma, mișcare de solidarizare cu acțiunea militanților cehi, care, în ianuarie 1976, au dat publicității, la Praga, Charta 77, carta drepturilor omului. Strigătul de revoltă al cehilor se face auzit în toată lumea. "Cehoslovacia nu este o țară liberă, nu este independentă, Cehoslovacia a fost ocupată de trupe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
revizuirea comunismului, ci și negarea totală a unui regim care și-a impus prin forța polițienească ideologia de export, Vasile Paraschiv a constituit, pentru presa occidentală, subiectul unor mari reportaje. Dar, în țara lor, românii au putut afla despre neînfricatul militant pentru drepturile omului, despre muncitorul angajat, cu modestele sale forțe, să preschimbe sindicatele compromise în sindicate libere, numai din emisiunile postului de radio Europa Liberă. Marile cotidiane titrau: Dosarul Paraschiv, Cazul Paraschiv, Tragedia unui Walesa român, Coborîrea în infernurile lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de partid, În cazul lor cu o anume discreție). Cultul morților (parastase, pomeni) a rămas de asemenea puternic imprimat În comportamente. Pentru români, Biserica ortodoxă este Însă În primul rând un simbol al identității lor. De aceea, ortodoxismul (ca ideologie militantă) se aliază firesc cu naționalismul. Este și un semn de neaderare, sau cel puțin de rezervă, față de valorile occidentale. A trecut vremea când dădea tonul În România o elită Întru totul prooccidentală (firește, ortodoxă, dar neamestecând ortodoxia cu proiectele politice
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
în librăria de la Bordeaux... Reprezentanta Rusiei, doamna Kalinina, vorbește despre foloasele Internetului și despre necesitatea depășirii diferențelor dintre Est și Vest. „E un mare potențial creator în Est, nu trebuie neglijat”, spune doamna Kalinina și are dreptate. Grecul e antiglobalist, militant pentru valorile europene, care trebuie apărate în fața invaziei culturii populare americane. Nu mă mai miră că scriitorii greci (cei prezenți în Trenul Literaturii) gândesc la fel ca oficialii lor... Se vorbește mult, în registre diferite, și devine plicticos... Votăm constituirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în anii în care critica oficială și „maeștrii critici” ai momentului, care înnodau și deznodau destine literare - și nu numai, unii autori stigmatizați ca aplecați spre „arta burgheză, idealistă” deveneau ușor ținte ale securității statului! -, cereau impetuos o „artă angajată, militantă”, răspunsul nostru nu putea fi decât „esteticul pur”, și nu ca o formă de recluziune, de evazionism, cum pare unora din România, de acum și de atunci, dar și unor spirite „militante” altădată, europene, de nivelul unui Sartre, Aragon, apoi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]