2,360 matches
-
Este și locul amplasării cetății Alburnus Maior. Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetății în apropierea fostelor exploatări romane și a reprezentat punctul de apărare al localității și ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuințe, morminte, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară. Majoritatea din descoperirile arheologice pot fi văzute în "Muzeul Mineritului". Muzeul Mineritului se află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
punctul de apărare al localității și ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuințe, morminte, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară. Majoritatea din descoperirile arheologice pot fi văzute în "Muzeul Mineritului". Muzeul Mineritului se află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice și unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraș
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
apărare al localității și ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuințe, morminte, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară. Majoritatea din descoperirile arheologice pot fi văzute în "Muzeul Mineritului". Muzeul Mineritului se află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice și unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraș, și construcțiile
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
descoperirile arheologice pot fi văzute în "Muzeul Mineritului". Muzeul Mineritului se află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice și unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraș, și construcțiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „șteampuri”. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite „tăuri”. Casele vechi din secolele XVIII-XIX (monumente de arhitectură populară). Monumentul Eroilor Români din
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
vădit, dezavantajos pentru statul roman și în contradicție cu unele prevederi din legislația româna și cea europeană. (Textul declarației a fost adoptat în cadrul adunării generale a membrilor Academiei Române din ziua de 16 iulie 2004.) Istoria de 2000 de ani de minerit a Roșiei Montane a avut ca rezultat apariția unor cariere și a unor vaste zone subterane înțesate de galerii nesigure, care în prezent sunt blocate și nu pot fi vizitate de publicul larg din cauza lipsei de siguranță. Moștenirea culturală din
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
afectat de exploatarea minieră. Aici, 35 de case monument istoric și trei biserici urmează să fie restaurate odată cu demararea proiectului minier. În 2010 a fost finalizată restaurarea primei case din Centrul Istoric, care în prezent adăpostește expoziția de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”. În momentul de față, cea mai mare parte a caselor monument istoric sunt într-o stare avansată de degradare, instabile și imposibil de folosit. În prezent, Roșia Montană nu dispune de condițiile de bază pentru practicarea turismului la
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
comună și ca atare nu vor să-și vândă companiei proprietățile, indiferent ce ofertă primesc, în timp ce alți locuitori au decis sa părăsească satul, dar pe un alt amplasament din zonă pentru a beneficia de oportunitățile pe care le va oferi mineritul la suprafață (în fond o activitate industrială) respectiv posibilitatea, prin avantajele oferite de companie, de a se muta definitiv din Roșia Montană, la oraș. Compania oferă, în condiții avantajoase, locuințe în Alba Iulia, în cartierul Recea, respectiv la circa cinci
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
de acces pentru școală și grădiniță. Toate aceste construcții promise, parte specifice activităților de turism montan, dacă vor fi realizate, vor majora costurile de exploatare ale companiei, existând posibilitatea legală de recuperare a „investiției” de la statul român. Dacă Proiectul de minerit Roșia Montană va fi aprobat atunci noua localitate va fi prima afectată de operațiile tehnologice generatoare de zgomot („pușcare” și concasare), praf (transport minereu dislocat și concasarea acestuia), elemente toxice (cianuri, steril), etc. De asemenea, deshumarea morților și „strămutarea” acestora
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Roșia Montană, fiind marcată în fiecare an în ultimul weekend din august. Cu această ocazie sunt organizate petreceri câmpenești, concursuri sportive, competiții cu specific mineresc, concerte de muzică, dansuri populare. Evenimentul încercă să readucă la viață valorile, simbolurile și tradițiile mineritului din Munții Apuseni prin implicarea întregii comunități în acest festival. La ediția din 2009, comunitatea din Roșia Montană a intrat în Cartea Recordurilor pentru cei mai mulți oameni care caută simultan aur cu șaitrocul. Tot atunci a avut loc prima ediție a
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
magazinele de stat zahăr, ulei, petrol sau stambă. În aceste condiții, în câțiva ani mari suprafețe de teren au rămas nearate și nesemănate, iar, ca să poată trăi, cei tineri au căutat locuri de muncă în industrie, în primul rând în minerit. De prin anii 60 ai secolului XX, odată cu extinderea exploatărilor miniere, populația tânără a mers să muncească în mină și în uzina mecanică din Baia de Arieș, devenind un fel de nici țărani, nici muncitori. Meseriile noi i-au dus
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
vechi monument de arhitectură din Zărand - biserica ortodoxă din 1404 - ctitorie a cneazului Vlad Crișcior - cu cel mai vechi monument de arhitectură din Zărand - biserica ortodoxă 1404 -ctitorie a cneazului Vlad Bâlea, precum și un muzeu etnografic și de istorie a mineritului. Biserica este de tip tradițional, formată din naos, pronaos și altar absidat, inițial hexagonal, iar din sec. al XIX-lea, semicirular. Turnul este masiv și înalt, așezat în fața pronaosului. Pictura din pronaos este datată pe la 1395 - 1404. Tot aici este
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]
-
la început cu mașini acționate hidraulic). Ulterior, energia electrică era furnizată de un generator acționat de o turbină de abur alimentat de la un cazan cu lemne, înlocuit in anii 50 cu un grup electrogen pe bază de combustibil Diesel. Pe lângă minerit, se practică exploatarea lemnului, fiind în funcțiune mai multe gatere hidraulice acționate de apa colectată din râu și dirijată prin canale ingenios construite. Au mai funcționat ateliere de tâmplărie, fierărie, un atelier de fabricat pipe, și un atelier de uscat
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
sat în comuna Rona de Sus din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: din subst. reg. coștei „castel” (< magh. kastély „castel”). La recensământul din 2011, populația era de 630 locuitori, majoritatea maghiari. Volker Wollmann menționează bronzurile și uneltele de minerit din corn, datate în epoca târzie a bronzului de la Coștiui, care au fost găsite în secolul al XIX-lea într-o mină de sare, la adâncimea de 16 m. Localitatea Coștiui a fost atestată documentar, pentru prima oară, în anul
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
1996 școala din Ciutac Sat a primit numele de Jenő Balás. Cu această ocazie, pe fațada școlii a fost pusă o placă comemorativă din marmură albă cu următoarea inscripție: "„JENŐ BALÁS născut în Remetea 1882 - 1938. Inginer, cercetător, pionier al mineritului de bauxită din Ungaria. În amintirea importantelor sale proiecte hidrotehnice. 1996”". În 1999 școala a fost vizitată de un grup de geologi și ingineri minieri din Ungaria, sub conducerea inginerului János. Cu această ocazie a fost inaugurată o placă de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Ungaria, sub conducerea inginerului János. Cu această ocazie a fost inaugurată o placă de marmură neagră, cu inscripția: "„În semn de respect pentru marele fiu al Remetei, JENŐ BALÁS 1882 - 1938, au așezat această placă: Asociația Ungară de Stat pentru Minerit și Metalurgie, organizația din Tapolca și Mina de Bauxită din Bakony SRL, în 1999”". În cadrul unei frumoase festivități, a fost așezată pe fațada Casei de Cultură din localitate de către Asociația Locală Tibor Cseres și Cercul Secuilor din Budapesta, în 1996
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
mai cunoscut produs al regiunii este "vinul de Burgundia" și cel mai important producător este departamentul Côte-d' Or. Pe lângă vin, agricultura și creșterea bovinelor sunt domenii foarte bine dezvoltate. Din punct de vedere industrial, în secolul XIX s-a dezvoltat mineritul și siderurgia. Aceasta a generat pe valea râului Saône, în departamentul Yonne și la Dijon dezvoltarea unor centre industriale puternice. "Articol principal: Vinul de Burgundia" Burgundia produce vinuri cu același nume. Cele mai bune vinuri provin din regiunea Côte d
Burgundia () [Corola-website/Science/300730_a_302059]
-
climatice extreme (apariția primului sau ultimului îngheț, grindini etc.). Până la sfârșitul anilor ’90, o mare parte din forța de muncă masculină era angajată în sectorul minier (mina de argilă refractară de la Bălnaca-Groși) sau în exploatările forestiere, activități care au încetat (mineritul) ori s-au diminuat în amploare (forestier). Satul Damiș dispune de trei școli (una generală, cu clasele I-VIII, și două școli primare, cu clasele I-IV, în cătunele Poiana și Coaste), o grădiniță de copii, un cămin cultural, un
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
cu o populație de 697 locuitori la un numar de 163 gospodării și un spațiu de locuit de 10.455 mp. Principalele caracteristici economice ale comunei Lunca sunt direct legate de ocupația agrar-mestesugareasca a locuitorilor, de caracterul silvo-pastoral și de minerit, dar mai ales de poziția în zonele de influență a trei orașe: Stei, în primul rând, Vâșcau și Nucet, ea nefiind un important punct polarizator din punct de vedere economic. În lipsa unui plan de amenajare comunal sau a unor studii
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
de precipitații este de o fertilitate naturală redusă. Pajiștile și fânețele naturale alcătuiesc baza unui sector zootehnic de veche tradiție. In ultimii ani se exploatează importante zăcăminte de bauxită și argilă refractară, ocupația de bază a locuitorilor tinzând să devină mineritul. Intrucât apa potabilă se găsește în izvoare situate la distanțe mari unul de altul oamenii și-au amenajat puțuri adânci la streașina casei acumulând în ele apa de ploaie. Până nu demult, când apa potabilă a fost canalizată, puteau fi
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
prin drumul județean DJ 110B Șărmășag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de 14,7 km pe teritoriul comunei. Localitatea Bobota are o economie preponderent agricolă, primordială fiind cultură plantelor de câmp și creșterea animalelor. Resursele de lignit au făcut posibilă dezvoltarea mineritului, ramura economică prezenta aici încă din anul 1919, în mină ce a aparținut familiei Ionisco (1919-1970), iar începând cu anul 1985 în mină ce aparține societății E.M. Sălaj-Șărmășag. Dezvoltarea acestei activități economice, alături de agricultură, se reflectă în formă de organizare
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. Primul document scris
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
sud a județului Harghita, în Podișul Homoroadelor, pe valea Ghipeșului, la poalele sud-vestice a Munților Harghitei, pe drumul județean 131, Feliceni - Mărtiniș - Sânpaul. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Mărtiniș. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Zăcămintele de sare de la Mărtiniș și Sânpaul, județul Harghita, au în apropiere castrul roman de la Sânpaul (Harghita). În epoca romană modul de exploatare a
Mărtiniș, Harghita () [Corola-website/Science/300480_a_301809]
-
Ulmiște", pe un platou se văd ruinele unei cetăți medievale (Cetatea Rabsonne). Cercetările arheologice făcute pe platou au descoperit urmele unor locuințe de suprafață ce conțineau materiale dacice (sec.I î.e.n. - sec.I e.n.). Volker Wollmann în monografia să asupra mineritului subliniază prezenta în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații române. Castrul român Praetoria Augusta de la Inlăceni a apărat exploatările de sare de la Praid. Conform recensământului din 2002, Praid are o populație de 6.837
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
Orașul Nucet are o istorie recentă, prima atestare documentara oficială având loc în 2 februarie 1956. Chiar dacă orașul este relativ nou, istoria Văii Băită este mult mai veche. Încă din anul 1270, pe aceste meleaguri ocupația de bază a fost mineritul. Apariția pe harta țării se datoreaza existenței bogățiilor mineraliere (uraniu, molibden, bismut, fier, argint, cupru, aur) din zona localității Băită, sat care are o tradiție minieră de cîteva secole și care actualmente e componentă a Nucetului. Conform recensământului efectuat în
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
împărțită după cumreiese din tabelul de mai jos, în: -suprafață agricolă care include: suprafață arabila, pășuni, fânețe, însumând 917hha; -suprafață neagricola care include: fondul forestier, ape, suprafața drumurilor, a construcțiilor și terenuri neproductive, totalizând 3194ha; Dintre ramurile industriale, cea a mineritului reprezintă activitatea de bază a locuitorilor chiar dacă s-a ajuns la un număr foarte mic de angajați în domeniu. Astfel pe teritoriul administrativ al orașului Nucet în anul 2009 funcționau 3 întreprinderi miniere: SC. BĂITĂ SĂ. cu un numar de
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]