6,060 matches
-
369 CXXIX Pălăria.......................................................................................372 CXXX Pequod întîlnește „Bucuria“...................................................377 CXXXI Simfonia...................................................................................379 CXXXII Vînătoarea. - Prima zi....................................................................385 CXXXin Vînătoarea. - A doua zi..............................398 CXXXIV Vînătoarea. - A treia zi.........................................410 Epilog......................................................................................427 GLOSAR de termeni marinărești...............................................431 Matse îsau Matsya), în mitologia hindusă, incarnarea lui Vișnu într-un pește. Guido Reni î1575-1642), pictor italian din școala bologneză. William Hogarth î1697-1764), pictor și grafician englez, celebru mai ales prin caricaturile sale politice. Oraș în statul New York din S.U.A. Oraș din Germania, pe malul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și expresie ce stau sub semnul luminării și al liberalismului este evidentă în procesul receptării culturii occidentale deja în secolul al XIX-lea. Influența spirituluui romantic se făcea simțită atunci îndeosebi prin preocupările unor mari personalități creatoare pentru explorarea filonului mitologiei autohtone și a literaturii populare. La începutul secolului XX, orientarea spre valori locale și chiar tendința de a opune valori culturale specifice, locale, valorilor culturale universale va deveni una programatică. Năzuința de a da o expresie elaborată unei specificități culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Laird Brunette (despre care se spune că este stăpânul localității Bay City) și, parțial, de soțul Velmei, Lewin Lockridge Grayle. Astfel de oameni rămân mereu în umbră. Bătrânul Grayle (numele se pronunță precum grail, adică Sfântul Graal, potirul magic al mitologiei creștine) este o apariție episodică și fantomatică, un demon lipsit de voință, care acceptă ca nevasta să-l înșele sub propriii săi ochi. Brunette, pe de altă parte, e surprins în universul marin al vasului pe care se desfășoară jocurile
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o vom cerceta. Dacă tema se pretează la o tratare interdisciplinară, atunci la bibliografia generală vom aminti și lucrări de istorie, politologie, lingvistică etc., În funcție de profilul temei abordate. De exemplu, Romulus Vulcănescu a publicat În 1985 un autentic tratat de Mitologie română, lucrare cu o bogată bibliografie generală, grupată astfel: „I. Mitologie generală” („A. Despre mit”, „B. Despre știința mitologiei”) și „II. Mitologie română”. 2.2. Bibliografia specială Se referă la lucrările consultate efectiv, din care s-au preluat unele citate
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
atunci la bibliografia generală vom aminti și lucrări de istorie, politologie, lingvistică etc., În funcție de profilul temei abordate. De exemplu, Romulus Vulcănescu a publicat În 1985 un autentic tratat de Mitologie română, lucrare cu o bogată bibliografie generală, grupată astfel: „I. Mitologie generală” („A. Despre mit”, „B. Despre știința mitologiei”) și „II. Mitologie română”. 2.2. Bibliografia specială Se referă la lucrările consultate efectiv, din care s-au preluat unele citate sau doar anumite idei. În cartea de față, de exemplu, la
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de istorie, politologie, lingvistică etc., În funcție de profilul temei abordate. De exemplu, Romulus Vulcănescu a publicat În 1985 un autentic tratat de Mitologie română, lucrare cu o bogată bibliografie generală, grupată astfel: „I. Mitologie generală” („A. Despre mit”, „B. Despre știința mitologiei”) și „II. Mitologie română”. 2.2. Bibliografia specială Se referă la lucrările consultate efectiv, din care s-au preluat unele citate sau doar anumite idei. În cartea de față, de exemplu, la „Bibliografia generală” am stabilit o listă cu numeroase
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lingvistică etc., În funcție de profilul temei abordate. De exemplu, Romulus Vulcănescu a publicat În 1985 un autentic tratat de Mitologie română, lucrare cu o bogată bibliografie generală, grupată astfel: „I. Mitologie generală” („A. Despre mit”, „B. Despre știința mitologiei”) și „II. Mitologie română”. 2.2. Bibliografia specială Se referă la lucrările consultate efectiv, din care s-au preluat unele citate sau doar anumite idei. În cartea de față, de exemplu, la „Bibliografia generală” am stabilit o listă cu numeroase lucrări consultate, dar
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lucruri din mediul său înconjurător. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Operație de expulzare, proiecția apare în primul rând în cadrul unei activări defensive care eliberează eul de o neplăcere, dar se manifestă în multe moduri de gândire sau funcționare non-patologice. Astfel, animismul, mitologia sau superstiția (Freud, 1901/1973) sunt, pe cale directă, producții imaginare individuale și colective, transpuse în mod inconștient în realități exterioare. Un nume propriu sau o cifră aleasă arbitrar nu sunt de fapt rodul hazardului; de asemenea, superstițiile corespund unor motivații
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
text în care Freud (1922/1974) arată că gelozia în dragoste proiectată asupra celuilalt se naște din refularea dorințelor de infidelitate ale partenerului sexual. Freud (1927/1995) propune în final o analiză a concepției religioase asupra lumii sub primatul proiecției: mitologiile, religiile, animismul sunt tot atâtea aspecte ale psihologiei umane proiectate spre lume pentru a fi ignorate. Astfel, utilizarea progresivă a proiecției la Freud privilegiază rolul apărării. De fiecare dată, este vorba despre faptul că subiectul îi atribuie celuilalt ceea ce refuză
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mod normal menținută în stare de refulare. Chiar dacă această noțiune nu a fost reținută ca mecanism de apărare, este bine să evidențiem faptul că esența proiecției rezidă în deplasare. Proiecția operează astfel prin deplasare în superstiție, gândire magică, recurgere la mitologie sau basm, precum și în vis, delir sau transfer. De fiecare dată se produce o deplasare a unei cauzalități interne - obiect de angoasă - spre exterior. În același timp, această deplasare poate fi foarte costisitoare din punctde vedere energetic. De fapt, partea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Nedus până la capăt, recuperat postum și furnizând o revelație din perspectiva istoriei literaturii, poemul cu substrat escatologic Reporta din vis poartă amprenta sensibilității preromantice. Scenariul (conceput la scară vastă) amalgamează surse erudite sau orale, citatul biblic și istoric, reminiscențe de mitologie antică, „figuri” ale tradiției creștin-medievale etc. Sub vălul alegoric, se petrece inițierea eroului, un tânăr vânător supus unui ritual cavaleresc, cu rătăciri și căutări, pe un parcurs oniric. Ca un memento sumbru, se profilează în peisaj umbra ruinelor (aici ale
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
Îmi place culoarea definitivă, mă doare tot ce-i străveziu / Nu știu să-mi acopăr ochii și nici nu vreau să știu”. Refuzând poetica vagului și a imprecisului, B. ezită între o lirică gnomică, grea de sensuri, și căutarea unei „mitologii” a naturalului, în măsura în care natura înseamnă un îndemn la existență. Deschiderea spre lume, spre claritatea și rigoarea minții reprezintă „imperativele unui lirism care nu-și mai caută ființa în introspecție și mister, ci în sentimentul exultant al existenței” (Petru Poantă). Spirit
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
figurație măruntă, proliferată oniric. Multitudinea acestora, antrenarea lor în scenarii ce se pot reduce la hăituire, fugă, evadare, întâlnire periculoasă etc. conferă poemelor o frenezie halucinantă, un dionisiac nemaiîntâlnit. În Întunecatul April se naște, sub aparențe ludice, fanteziste, o veritabilă mitologie. Masivul volum Pe-o gură de rai aduce un lirism decantat, cu o exteriorizare mai amplă și mai directă a unui lăuntru mai adânc, într-o altă alchimie verbală. Textul se structurează acum ca „document” (Documente asupra melancoliei) ori „comentariu
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
criptic, mai aluziv. Aceeași situație o are și ciclul Vineri (1971), cât privește textele vechi. În cele noi, subzistă spaima de neant, precum și „vedeniile” minții „rătăcite într-un dor de o infinită măreție” (Pământ), dar forma e mai puțin frapantă. Mitologia poetului se îmbogățește cu o figurație alegorică - „Păpușarul” scoțând din lada sa tot ce a intrat în neființă, „Ghinărar Marjori”, comandant al invadatoarei oști de omizi, „Bălașul, Zamfirul, Berlantul”, trei lupi vizitatori, „Not, uriașul de-o palmă” ce „aduce pierzania
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
un paradis în derivă spre care migrează „nămolul” și „înecații”. Paralel, se întâlnește solitudinea cosmică a eului liric - „întemnițat și temnicer” zidindu-se zilnic -, dar și, compensator, intervine întoarcerea lui către începuturi, cu valoare de repere pure și purificatoare în mitologia personală a poetului: „pădurile primordiale”, dealul copilăriei, lumina celestă, stelară, de la care, ca și gnosticii, se revendică poetul, el însuși un înger căzut în lume, căldura și inocența căminului unde cântărețul iubirii înalță encomionuri sau așteaptă ca iubita să-l
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
totul modest. O încercare de „epopee națională”, Florinta, din care s-au păstrat trei variante, apărute succesiv în calendarele Societății pentru cultura și literatura română (în 1878 și 1879) și în volum (1880), este menționabilă doar pentru utilizarea elementelor de mitologie populară. Într-un studiu introductiv, Unele puține asupra liricei și epicei române poporale și clasice, autorul afirmă că o literatură națională trebuie să-și afle resursele în cercetarea trecutului și a tradițiilor populare. Pentru o cultură în formare, susține el
BUMBAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
Wiesbaden). Principala sa lucrare, Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie (Wiesbaden, 1974), cu varianta ei românească Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească (1979), contribuție de seamă la cunoașterea, în spațiul germanic, a spiritualității populare românești, este mai puțin o mitologie și mai mult un studiu asupra obiceiurilor de iarnă (colindele), cântecului ritual Ziorile și poeziei pastorale. Preocupat să contribuie la demonstrarea vechimii și continuității poporului român în spațiul carpato-danubiano-pontic, B. apelează la folclorul tradițional, cu „matca arhaică, precreștină”, respectiv straturile
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
popularizarea folclorului românesc peste hotare, conține numeroase observații pertinente, ca de exemplu aceea despre mitul vânării bourului, considerat mit național, al originilor, precum și numeroase asociații sugestive între miturile populare românești și miturile altor civilizații, reprezentând lăudabile încercări de încadrare a mitologiei noastre în contextul universal. Uneori, însă, asociațiile depășind limitele unei plauzibile circulații a motivelor, alunecă în plină gratuitate, amintind de tezele folcloriștilor mitologizanți Th. D. Speranția, A. I. Odobescu, Aron Densușianu ș.a. Cercetătorul pregătise și o Mitologie românească (28 de capitole
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
încercări de încadrare a mitologiei noastre în contextul universal. Uneori, însă, asociațiile depășind limitele unei plauzibile circulații a motivelor, alunecă în plină gratuitate, amintind de tezele folcloriștilor mitologizanți Th. D. Speranția, A. I. Odobescu, Aron Densușianu ș.a. Cercetătorul pregătise și o Mitologie românească (28 de capitole), din care au apărut, postum, Introducere și șase capitole, în „Kurier” din Bochum (1987). SCRIERI: Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie, Wiesbaden, 1974; ed. (Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească), București, 1979. Repere bibliografice: Nicolae
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
nu scopuri pentru autor; dincolo de învelișul declarat vesel al relatării poetice, stăruie o temeinică informație istorică și filologică, dar și o bună cunoaștere a literaturilor europene sau a filosofiei de viață specifică țăranului român. Invocarea unor elemente care țin de mitologie sau de supranatural este operată prin convertirea lor la universul uman imediat, fapt care sporește coeficientul de personalitate distinctă a scriitorului în ansamblul literaturii apărute în epocă și mult după aceea. Autorul a intenționat „a introduce un gust nou în
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
geometrizantă, temperată. Spațiul mioritic aduce și alte observații originale, referitoare la ortodoxie, influențe spirituale străine, ornamentică etc. Geneza metaforei și sensul culturii îi dă prilej lui B. să reevalueze, în comparație cu știința, și manifestând vădit o simpatie superioară pentru ele, metafizica, mitologia, gândirea magică, mistica, sub raportul importanței lor. Strădania sa speculativă e de a „anonimiza”, dacă se poate spune așa, creația spirituală umană, accentul căzând mereu pe „apriorism” și pe imbold „supraindividual”, chiar și acolo unde sunt evocate contribuții personale și
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
-și păstrează intactă naivitatea copilărească; singularitatea, împinsă până la bizarerie, izbutește astfel să împrumute aspectul anonim al creației populare și nota ei națională atât de pregnantă. Din aliajul rar de cultură solidă, sensibilitate metafizică și fond arhaic rural, B. plăsmuiește o mitologie curioasă. De esență folclorică, aceasta are o notă autohtonă, pronunțat ardelenească, dar rămâne, totuși, strict personală și aparține poetului și numai lui. Fauna pe care o instituie, unicorni fără glas, urși împărați, păsări prefăcute în oameni, greieri cu apucături popești
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Metafora, 83-98; Zalis, Tensiuni, 28-37; Cristea, Domeniul, 49-65; Pop, Transcrieri, 5-32; G. Gană, Opera literară a lui Lucian Blaga, București, 1976; Balotă, Universul, 26-48; Fanache, Întâlniri, 116-132; Simion, Scriitori, II, 111-153; Martin, Identificări, 5-47, 168-170; Ciobanu, Însemne, I, 30-45; Vaida, Mitologii, 13-18, 31-35, 39-47; Ciopraga, Ulysse, 61-81; Pillat, Itinerarii, 248-260; Zaciu, Alte lecturi, 106-109; Raicu, Practica scrisului, 127-146; George, Sfârșitul, II, 240-246; Micu, Lecturi, 194-198; Ungureanu, Contextul, 7-46; Brădățeanu, Istoria, II, 234-258; Lucian Blaga interpretat de ..., îngr. și introd. Emil Vasilescu
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
descinsă de pe tărâmul florilor de zăpadă” (aluzie la un tulburător eveniment biografic). E o poezie a simțurilor și a vibrațiilor erotice, dar eliberată de patimă, de pasiunea carnală, cu desprinderea de material specifică motivelor platonice. Cel mai important studiu de mitologie și istorie comparată a religiilor, conceput în perioada exilului său în Spania, este cel consacrat lui Zamolxis și intitulat Mitul dacic în istoria și legendele spaniole, cercetare rămasă neîncheiată și publicată postum, în țară (1985). Teoria de la care pleacă reputatul
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
făcut parte din brigăzile de reconstrucție a Iugoslaviei după al doilea război mondial. Nu mai țin minte exact cât a stat, poate o lună - a ajuns până În Albania. Pentru el, acesta a fost momentul eroic, constructiv. Face parte dintr-o mitologie personală. S-a identificat cu retorica titoistă - „Frăție și unitate” („Iedinstvo i bratsvo”). Michael Ignatieff a făcut un film despre prăbușirea Iugoslaviei. Începea filmând pe autostrada care traversa Întreaga Iugoslavie și pe care cred că nu o mai folosește nimeni
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]