4,914 matches
-
3, traducere, introducere, indici și note de Prof. Iorgu I. Ivan, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 18, Edit. I.B.M.B.O.R., p. 224 225. {\footnote 58 Pr. Dr. I. Băjău, „Trăirea virtuoasa după Sfanțul Vasile cel Mare”, în: Mitropolia Olteniei, Anul LII (2000), Nr. 1-2, p. 96.} {\footnote 59 Johannes Quasten, op. cît., p. 205.} {\footnote 60 † Epifanie Norocel Tomitanul, „Învățătură Sfanțului Vasile cel Mare pentru folosirea bunurilor materiale”, în: Glasul Bisericii, Anul XXXVIII (1979), Nr. 5-6, p. 477
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Nazianz, op. cît., p. 27.} {\footnote 70 Aristotel, Etică nicomahică, IX, 4. 9.} {\footnote 71 Epistole, epistola 83, în col. cît., p. 256.} {\footnote 72 Sf. Vasile cel Mare, Despre evitarea tovărășiilor rele, în vol. Învățătură către fiul duhovnicesc, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, p. 56.} {\footnote 73 Idem, Epistole, epistola 20, în col. cît., p. 153.} {\footnote 74 Omilii și cuvântări, omilia a IX-a, IX, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 17, p. 444445.} mirositoare să devină și
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
toate cele bune; atât pe cele pe care le {\footnote 81 Prof. Const. C. Pavel, art. cît., p. 320.} {\footnote 82 Johannes Quasten, op. cît., p. 214 215.} {\footnote 83 Cf. Pr. L. Magheț-Văliug, „Atitudinea Sfanțului Vasile față de cultură”, în: Mitropolia Banatului, Anul VII (1957), Nr. 10-12, p. 56-57.} {\footnote 84 F. Cayré, op. cît., p. 404.} {\footnote 85 Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, partea întâi, ÎI, traducere, introducere, note și indici de Pr. Prof. Dr. Teodor
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
al timpului inert, transformat în timp arhetipic, conform terminologiei lui G. Poulet. Este momentul de dinaintea apariției ediției speciale a ziarelor, din care autorul va afla, stupefiat, de moartea aviatorului Fred Vasilescu: "Mi-am cumpărat țigări și am coborât de pe Dealul Mitropoliei prin șanțul în fundul căruia era aleea. Toamna târzie era frumoasă, însă în ziua aceea era o lumină gălbuie, cețoasă, un cer scămos și scăzut, care nu lăsa fumul și mirosul de benzină al mașinilor să se ridice."179 În orice
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Eladei. Căci dacă cineva cunoștea Atena, acela auzea și vorbea despre dascălii noștri, acela auzea și vorbea despre noi<footnote Sf. Grigorie Teologul, Panegiric în cinstea Marelui Vasile, XXII cf. Pr. L. Magheț-Văliug, Atitudinea Sfântului Vasile față de cultură, în rev. Mitropolia Banatului, Anul VII (1957), Nr. 10-12, p. 53. footnote>. Ca unul ce-l cunoștea mai bine, iată cum vorbește Sfântul Grigorie Teologul despre bogăția de cunoștințe pe care Sfântul Vasile lea dobândit la Atena: Cine, mai înainte de căruntețe, era așa
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
aprins-o și, acolo, împăratul arzând, și-a dat sfârșitul. Și a fost moartea aceasta a împăratului, după moartea Sfântului Vasile, dar în același an, întru care Sfântul s-a mutat către Domnul<footnote Cf. Proloagele pe luna Ianuarie, Editura Mitropoliei Olteniei, pp. 5-6. footnote>. Diplomat înzestrat, Sfântul Vasile a încercat să împace Bisericile orientale făcând apel la Sfântul Atanasie și Papa Damasus. A avut o inițiativă asemănătoare și în cazul relațiilor dintre Occident și Orient, confruntate atunci cu schisma meletiană
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
Arhivelor Statului și Academiei Române 20. De altfel, Alexandru Lapedatu începuse să lucreze în acest sens încă de la începutul anului 1917. În calitatea sa de secretar al Comisiunii, în februarie 1917 perfectase formele de inventariere și împachetare a valorilor istorico-artistice aparținând Mitropoliei Moldovei, lucrare începută în luna ianuarie la Golia și la Barnovschi, așezămintele bisericești Trei Ierarhi, Secu, Vorona și la Episcopia Râmnicului și Noului Severin. Misiunea lui Lapedatu a constat nu numai în supravegherea și transportarea tezaurului, ci el a fost
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Senat și în Adunarea Deputaților, Tipografia Cernica, București, 1925, p. 10-25. 37 Expunere de motive, în M.O., partea a III-a, nr. 56, 24 martie 1925, p. 1106-1110. 38 Ibidem, p. 1107. 55 Române, legea stabilea existența a cinci mitropolii (a Ungro-Vlahiei, a Moldovei și a Sucevei, a Ardealului, Banatului, Crișanei și Maramureșului, a Basarabiei, și a Bucovinei)39. Inițiativele luate în sfera bisericească nu au rămas fără mulțumirile cuvenite. Altfel, la sfârșitul anului 1925, Lapedatu a fost felicitat de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
strânsă colaborare. Legea, cu un profund caracter democratic, a stat la baza activității din acest domeniu până în anul 1948 68 . Un alt moment important în cursul anului 1928 a fost și acțiunea de ridicare a eparhiei Basarabiei la rangul de mitropolie și instalarea mitropolitului Gurie. La instalarea în funcție, ministrul Lapedatu îl îndemna pe noul ales: ,,Să readuci Biserica de aici la vechea ei tradiție moldovenească, să cultivi spiritul cultural, moral și național, în care marii ierarhi de odinioară au ținut
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Arhivelor Statului și Academiei Române 20. De altfel, Alexandru Lapedatu începuse să lucreze în acest sens încă de la începutul anului 1917. În calitatea sa de secretar al Comisiunii, în februarie 1917 perfectase formele de inventariere și împachetare a valorilor istorico-artistice aparținând Mitropoliei Moldovei, lucrare începută în luna ianuarie la Golia și la Barnovschi, așezămintele bisericești Trei Ierarhi, Secu, Vorona și la Episcopia Râmnicului și Noului Severin. Misiunea lui Lapedatu a constat nu numai în supravegherea și transportarea tezaurului, ci el a fost
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Senat și în Adunarea Deputaților, Tipografia Cernica, București, 1925, p. 10-25. 37 Expunere de motive, în M.O., partea a III-a, nr. 56, 24 martie 1925, p. 1106-1110. 38 Ibidem, p. 1107. 55 Române, legea stabilea existența a cinci mitropolii (a Ungro-Vlahiei, a Moldovei și a Sucevei, a Ardealului, Banatului, Crișanei și Maramureșului, a Basarabiei, și a Bucovinei)39. Inițiativele luate în sfera bisericească nu au rămas fără mulțumirile cuvenite. Altfel, la sfârșitul anului 1925, Lapedatu a fost felicitat de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
strânsă colaborare. Legea, cu un profund caracter democratic, a stat la baza activității din acest domeniu până în anul 1948 68 . Un alt moment important în cursul anului 1928 a fost și acțiunea de ridicare a eparhiei Basarabiei la rangul de mitropolie și instalarea mitropolitului Gurie. La instalarea în funcție, ministrul Lapedatu îl îndemna pe noul ales: ,,Să readuci Biserica de aici la vechea ei tradiție moldovenească, să cultivi spiritul cultural, moral și național, în care marii ierarhi de odinioară au ținut
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
această realitate și menționează una cum baronibus nostris et nobilibus pocioribus corpus dictarum parcium nostrarum representantibus, adăugând și alte stări celor nobile menționate: ac ceteris nostris fidelibus 630. În raport cu celelalte stări privilegiate clerul deținea o poziție preeminentă, consolidată prin întemeierea Mitropoliilor Țării Românești și a Moldovei. Reprezentarea curtenilor și a slujitorilor, se baza pe recunoașterea aportului militar direct. Stările și ordinele (status et ordines) apar menționate cu aceste denumiri, în special în relația documentelor de politică externă. Privilegiul acordat brașovenilor de către
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
una dintre puținele manifestări ale reprezentării orașelor are loc la alegerea lui Constantin Brâncoveanu (1688), la care au participat "omnibus boieronibus maioribus minoribusque, militum ducibus, mercatoribus"652. Negustorilor li se poate atribui, însă, doar rolul pe care poporul strâns la Mitropolie îl avea în aclamarea domnului (laudatio). Tendința consultării reprezentanților orașelor în probleme importante, mai ales care priveau viața economică a țării, s-a menținut și în Moldova secolelor XVII-XVIII. Informațiile documentare sunt chiar mai frecvente. La sfârșitul anului 1671, delegația
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
existenței, la acea dată, a unui Senat dezvoltat din Sfatul domnesc și o Cameră inferioară reprezentată de ceilalți boieri. După expunerea problemei aveau deci loc dezbaterile, apoi votul adunării, redactarea și semnarea documentelor (anafora și crisobulul). Acestea se depuneau la Mitropolie sau Divan, unde textul se transcria într-un registru special 699. Copii ale crisobulului se depuneau apoi la trezorerie, episcopii și ținuturi. Publicitatea se realiza prin intermediul Bisericii și "strigarea" în locuri publice. Din a doua jumătate a secolului al XVI
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
FJAS, Sibiu Arhivele naționale, Filiala Județeană Sibiu Bulletin Bulettin of the Center for Transylvanian Studies, Romanian Cultural Fondation, Cluj-Napoca Études Études présentées à la Comission Internationale pour l'Histoire des Assemblées d'États, Paris-Louvain Hist. Urb. Historia Urbana, Sibiu MA Mitropolia Ardealului, Sibiu NEH Nouvelles études historiques publiées à l'occasion du XIIe Congrès International des Sciences Historiques par la Comission nationale des Historiens Hongrois, Budapest NedH Nouvelles Études d'Histoire, vol. 1-8, București, 1955-1990 RA Revista Arhivelor, București Recherches Recherches
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
SCJ Studii și cercetări juridice, București SMIM Studii și Materiale de Istorie Medie, București Studia Studia Universitas Babeș Bolyai, Series Historica, Cluj BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Izvoare Approbatae Constitutiones. 1653, Studii introductive și traducere de Al. Herlea, Val. Șotropa, I.N. Floca, în Mitropolia Ardealului, XXI, 1976, nr. 7-9. Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/ 9. Bichicean, Gheorghe, Moldova. Noi documente medievale, Edit. Burg, Sibiu, 2003. Crestomație pentru studiul istoriei statului și dreptului R.P.R., vol. III (Feudalismul II), Edit. Științifică, București, 1958-1963. Filiala Județeană
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în viziunea călătorilor englezi (a doua jumătate a sec. XVII și primele decenii ale celui de-al XVIII-lea), SMIM, VI, 1973, p. 126. 749 Approbatae Constitutiones. 1653, Studii introductive și traducere de Al. Herlea, Val. Șotropa, I.N. Floca, în "Mitropolia Ardealului", XXI, 1976, nr. 7-9., p. II, t. 1, art. 1. (Ap. C.) 750 Ap. C., p. I, t. 1, art. 2. 751 Ap. C., p. II, t. 1, art. 1-4. 752 Ibidem, t. 1, art. 5. A se vedea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
641, 13.836-13.838, 20.459. DONEA, Marilena. Ateneu 40: bibliografie: 1964-2004. Bacău: Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Bacău; Biblioteca Județeană "Costache Sturdza" Bacău, 2004, ref. 497, 892, 1038, 4920. MOȘNEAGU, Bogdan; URSU, Laurențiu. Bibliografia revistei Mitropolia Moldovei și Sucevei: 1948-1989. Iași: Junimea, 2009, ref. 2676. CĂRĂBUȘ, Gheorghe-Gabriel; NICULICĂ, Alis; GAFIȚA, Adriana. Bucovina literară: bibliografie: 1990-2010. Suceava: Biblioteca Bucovinei "I.G. Sbierea" Suceava, 2010, ref. 501. ARTICOLE ÎN PUBLICAȚII PERIODICE PROTOPOPESCU, Al. Un nou Cantemir. În: Viața românească
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Antim Ivireanul, Opere, Ediție critică și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, București, Minerva, 1972, pp.411-412. 66 Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtù, Studiu, ediție critică pe versiuni, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat Timișoara, Editura Mitropoliei Banatului, 1992, p.35. 67 M. Costin, Opere II, Ediție critică îngrijită de P. P. Panaitescu; București, Editura pentru literatură, 1963 , pp. 127-131. 68 Nu dezvolt aici simbolistica neotestamentară a semănatului și a culesului, semnalez numai referința. 69 Vezi comparațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de ritm încât, în aceeași vreme, adică la jumătatea aceluiași veac, W. de Kotzebue, aflat în trecere prin capitala Țării Moldovei, aprecia, exagerând desigur, că "orice urmă de oraș oriental s-a șters; numai turcul, care vinde rahat la poarta Mitropoliei și-și linge degetele vânzând a mai rămas"26. În imaginarul și limbajul reconstitutiv al epocii, tipul ideal al orășeanului era burghezul, "un om ca oamenii", care trebuia să fie, potrivit ,,regulilor obștești", abonat ,,la un cabinet de lectură", să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
distanța de la centrul de distribuție până la fiecare dintre acestea, se aflau la: Golia, Târgul făinei, Beilic, ulița Cizmăriei, Sf. Sava, Sf. Vineri, Palatul Administrativ, Grajdiul domnesc, Sf. Constantin, biserica Curelari, Cabinetul de istorie naturală, ulița Sf. Gheorghe Lozonschi, Academie și Mitropolie, lista fiind suplimentată cu alte două cișmele la (și lângă) spitalul logofătului Dimitrie Cantacuzino din Tătărași. În privința beneficiarilor privați ai aceluiași serviciu, lista cuprinde cu detaliile aferente debitului și cantității de apă repartizată pe zi, oră și minut următoarele case
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
preconiza reamplasarea câtorva havuzuri mai vechi (ca, de pildă, cel de la Adamachi, de pe "ulița Aghenției", sau cel de la Curelari) în locuri mai potrivite, conform planurilor anexate raportului. Pentru aceleași rațiuni, continua el, "trebuie a să introduce cișmele și havuzuri [...] dinaintea Mitropoliei, două cișmele cu 20 măsuri de apă, sau chiar și dinaintea Palatului Ocârmuitor, la Cabinetul Istorico-natural, la Adamachi, la Academie, la Golia și la Sf. Sava"5. În zona Copoului, pentru care se afla în studiu soluția aprovizionării cu apă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și prețurile practicate. Fig. 5. Proiecția țevilor aductoare, cu dimensiunile aferente Fig. 6 și 7. Dispozitive pentru reglarea și distribuția debitului apei Printre realizările de marcă ale lui Mihalic în acest domeniu s-a numărat, netăgăduit, și cișmeaua monumentală din fața Mitropoliei (repoziționată în momentul de față), construită în stil gotic, după planul său, într-o fabrică din Blansko Moravia 8. Proiectul, materializat în vremea ultimului voievod al Moldovei, datează însă din timpul lui Mihail Sturdza. Astfel, la 22 aprilie 1846, Mihalic
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru o sumă rămasă restantă din trecutul an, al fabricanților către Epitropia Casei Apelor, "să se lucreze o fântână de fier, frumos construită, care, ca monument al acestui apeduc, să împodobească bazinul aflător în ograda Curții Vechi, sau acel de dinaintea Mitropoliei (subl. ns.). În condițiile încuviințării proiectului printr-un răspuns pozitiv, ruga destinatarul "să binevoiască a înștiința pe proprietarii fabricii de Ruskberg că sînt împuternicit a rândui să să facă, pentru rămășița din anul trecut, o fântână de schijă, asupra căria
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]