3,463 matches
-
subsumează, în mare parte, și celelalte. Modelul pozitivist, împrumutat din științele naturii, presupune existența unei realități obiective, a unor structuri exterioare actorilor. Cel fenomenologic - operaționalizat în sociologie în principal prin interacționismul simbolic și, în varianta lui mai tare, prin etnometodologie - mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și interpretat prin interacțiunea motivațiilor, așteptărilor, simbolurilor etc. individuale și grupale. În primul paragraf al acestui capitol am încercat să arătăm cum, și la nivel ontic, factorii obiectiv-structurali și cei subiectiv-ideologici (simbolici) se întrepătrund
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
caz, o comoditate de gândire. Nu vrem să spunem că astfel de explicații sunt false, ci doar că „sistemul de valori” este un concept mult prea abstract pentru a fi conectat direct la un comportament empiric. Riscul de a greși mizând pe asemenea conexiuni cauzale este suficient de mare pentru a putea fi acceptat de către omul de știință; probabil, astfel de propoziții, ce exaltă rolul valorilor de o manieră abstractă, sună bine și sunt admise în cadrul discursului filosofic sau ideologic. Mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
erori sunt prezente atât la nivelul respondentului, cât și la cel al operatorului și, foarte important, chiar la nivelul constructorului de chestionare. Cunoscând efectele distorsionante ale modalităților de formulare a întrebărilor, acesta din urmă poate modifica deliberat rezultatele unui sondaj, mizând, de exemplu, pe efectul cuvintelor cu mare încărcătură afectivă sau pe ordinea întrebărilor. Deși, după cum se va vedea mai pe larg în acest capitol, și erorile neintenționate pot conduce la erori sistematice, deci la o valoare mare a erorii nete
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Din acest spațiu dulce, lainic, ocrotitor au dispărut Însă obiectele materiale. Căldura tandreții le-a transformat În energii volatile. Universul alecsandrian este constituit la ceasul plăcut numai din șoapte și văpăi line... * Așadar: Alecsandri nu iubește un singur peisaj. Nu mizează pe un singur tablou. Muntele, lacul, marea, valea, lunca, plaiul, cîmpia intră, ca forme sensibile de acceptare sau refuz, În peisajul său. Criticul tematist care vrea să descopere În atașamentul poetului pentru o formă de relief, În preferința pentru o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în punctul în care psihologia evoluționistă consideră că aceste structuri cognitive sunt rezultatul selecției naturale. În timp ce științele cognitive acceptă faptul că anumite structuri cognitive pot fi rezultatul selecției naturale, ele consideră, de asemenea, că alte structuri nu sunt produsul acesteia, mizând pe modelul social standard. III. Psihologie evoluționistă versus biologie Principiile evoluționiste sunt parte a teoriei evoluționiste care, la rândul ei, este parte a biologiei. În acest sens, psihologia evoluționistă apare ca o ramură a biologiei care are ca scop: (1
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
știință distinctă de biologie; așadar, ea poate fi considerată o știință de graniță între psihologie și biologie. Dacă este de sine stătătoare sau parte a psihologiei, respectiv biologiei, sunt întrebări care nu au încă un răspuns. Trebuie totuși menționat că, mizând pe importanța componentei cognitive (structurile cognitive), cei mai mulți profesioniști în domeniu au pregătire psihologică, astfel că adesea psihologia evoluționistă apare ca parte a psihologiei. Psihologia evoluționistă este diferită de genetica comportamentală (Cosmides și Tooby, 2006). Genetica comportamentală este știința interesată să
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
este în regulă să o și facem. Fiecare dintre noi are structurile cognitive care asigură respectarea legilor și violarea lor. Mitul IV. Abordarea psihologiei evoluționiste este politic incorectă (politically incorrect). Unii oameni consideră că modelul social standard este politic-corect deoarece, mizând pe componenta de învățare generală, toți oamenii au șanse egale. Altfel spus, fiecare poate deveni orice. Înțelegând greșit psihologia evoluționistă, unii consideră că, prin angajamentul ei genetic, aceasta este discriminatorie și rasistă. Psihologia evoluționistă este însă la fel de corectă politic ca
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
acești tineri n-arătau nici o inimiciție, nici o diminuare de respect pentru rudele lor de alte concepții. Se părea că tinerii fuseseră dezlegați de familie (ceea ce, firește, nu era adevărat decât doar în mod figurat, în sensul unui instinct) de a miza și pe posibilitatea victoriei mișcării subversive. Cei mai în vârstă spuneau ca maxim de moralitate tinerilor conspiratori: - Treaba voastră, vedeți să n-o pățiți! Asta însemna că nu concepția îi șoca în primul rând, ci riscul. În public, membrii familiei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
toți - Hagienuș, Suflețel, Dan Bogdan etc. - așteptau anxioși schimbări, fiecare alta, dar în fine o schimbare, și că fiecare lega de fluctuațiile politice o speranță personală. Toți fără deosebire erau într-o bună măsură clandestini, întrucît, în dorința de a miza pe o ipoteză realizabilă, se fereau de a-și exprima apartenența deschis. Cineva spuse lui Hagienuș într-un moment de derută a unuia din marile partide: - Dumneata parcă ești înscris la liberali! - Să mă bată Dumnezeu dacă mai sunt! se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
recunoască (respectiv, să coopereze unul cu celălalt). Aceasta s-ar putea întâmpla însă numai dacă cei doi s-ar putea înțelege (ceea ce nu este posibil pentru că sunt interogați separat) sau dacă ar avea încredere unul în altul (adică dacă ar miza pe faptul că niciunul nu va recunoaște). Deoarece, însă, nu sunt siguri că celălalt nu va recunoaște, cea mai bună soluție este să recunoască fiecare, ceea ce face ca amândoi să piardă. Pe scurt, acționând în interesul propriu (necooperant), fiecare inculpat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
H. Rheingold, 2005): este o ilustrare clasică "a problemei ridicate de necesitatea de a contribui la asigurarea unui bun public în fața tentației individuale de a ceda în fața interesului individual. Ar trebui, oare, ca vânătorul să rămână cu grupul și să mizeze pe o șansă mai mică de a prinde o captură mare pentru întregul trib sau să se despartă de grup și să urmărească perspectiva mai sigură de a aduce un iepure acasă propriei familii?" (idem, p. 68). 26 Aceasta înseamnă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o abordare, inițiată de DEP, bazată pe comparații referitoare la modul în care instituțiile își tratează publicul (Donnat și Octobre, 2001). O excepție: Muzeul de Artă și Istorie a Iudaismului Încă de la deschiderea sa pentru public, în 1998, MAHJ* a mizat pe cunoașterea aprofundată a vizitatorilor săi. Atitudinea este una originală printre instituțiile din categoria aceasta (100 000 de vizitatori pe an). Motivațiile echipei directoare sunt multiple: să știe cine sunt vizitatorii din punct de vedere socio-demografic (origine geografică, mediu social
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
un enorm vid de sens (citându-l pe A. Pleșu). "Etiologia" zvonurilor nu este străină de aceste defecte. Ziaristica pare la îndemâna oricui; de fapt, este vorba de o puzderie de impostori zeloși, agresivi și inși ce maculează profesia de gazetar mizând de multe ori pe zvon. Atâtea zvonuri s-au trezit pe la ferești, Că nu mai știi de unde vin, anume. Și undeva, într-un pridvor de mânăstire, Un glas nesigur și subțire Uitat de mult prin cărți bisericești, Îngână-un cântec
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
are, modelul acesta, incontestabil, măreția și neajunsurile lui. Pe de o parte, în condițiile unei închideri spirituale și ale unei izolări cum nu a cunoscut nici o altă țară din est, el a împiedicat lichidarea sistematică și totală a culturii umaniste, mizând tot pe ideea că supraviețuirea unei țări amenințate istoric nu se face decât în spirit. Dar, pe de altă parte, tocmai în numele acestei idei, modelul acesta a întors spatele istoriei reale, "evenimențiale", socotită a fi "simplă meteorologie" (cînd plouă, când
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
trei timpi reiterați la nesfârșit. Hegel nu ia niciodată în serios finitudinea (fapt vizibil și din felul în care se rezolvă tragicul la el), care, ca orice limită, apare - în fața marșului triumfal al Spiritului - ca derizorie și relativă. Hegel nu mizează pe limită; în cazul lui, trebuie să-ți pui problema cum să dai și să menții un statut limitei, nu cum să depășești (Aufheben-ul este aproape un autómaton). Dincoace, problema este cum să depășești o limită insurmontabilă, deci cum să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ani, în recluzia comună de la Câmpulung. Mai mic cu zece ani decât Noica, a făcut parte într-un fel din primul val de învățăcei ai acestuia. Noica l-a pus să învețe germană, ceva grecă și filozofie și, culturalmente, a mizat mult pe el. Paleologu îi promisese că va lua cândva drumul Heidelbergului și că își va face acolo o a doua studenție. Bun cunoscător al culturii franceze, pe care a dublat-o apoi cu cea germană și cu accesul la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fac pur și simplu milă. Îi vezi cum se chinuie să trăiască în clipa favorabilă, în kairós, în prilejul favorabil, să-și trăiască "forma optimă"; terorizați mereu de un "încă" și de spaima declinului, de vidul care te pândește când mizezi totul pe asta. În timp ce în spirit totul este creștere neîncetată; fiecare zi nouă este un profit, și nu o pierdere, și cu fiecare ceas te simți tot mai aproape de "forma" ta. Prilejul nu este aici punctual, ci este viața în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sau în public. Voi reveni când voi ajunge la lichelele de altă anvergură din zilele noastre. Sigur este că lichelele nu iau niciodată în calcul accesul celorlalți la zona lor de umbră, la "lucrătură", la otrava instilată pe ascuns. Ele mizează pe clandestinitate, pe intrigă, pe turnătorie. Iar când sânt ajunse din urmă de propriul lor trecut, de mârșăvia tăinuită și făcută tocmai sub încredințarea pecetei tainei, când ceea ce a fost ticluit cu gândul să rămână ascuns este dat pe față
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
minați ca o turmă și că, în sfârșit, inima lor a fost ușurată de povara unui dar funest care le adusese numai necazuri." Ei bine, eroarea intelectualilor umaniști în anii care s-au scurs după decembrie '89 este că au mizat pe acest "dar funest" într-o lume educată sistematic vreme de patru decenii în "generalizarea supunerii". Ei au plecat, ca orice umaniști, de la o premisă abstractă, de la ideea de om și omenire care ar avea ca determinare "harul libertății" așa cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ei nu aud nici melodia cuvintelor ― căci orice limbă vorbită cu adevărat cântă la propriu ― și nu percep nici lucrurile definitive care se pot spune în cuvinte. Pentru cine Dumnezeu scriem, atunci? Care este rostul pe lume al celor care mizează totul pe cuvânt, care încearcă să salveze cuvintele și apoi să "salveze" lumea cu ajutorul lor? Cum se poate acumula atâta splendoare în zadar și cum ceea ce pare să fi creat lumea ― Cuvântul ― poate sfârși în suprema nevoință? 8 august Scufundătorii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
josnice motive electorale apare această demagogie: am văzut cariere care se construiesc pe temelia panicii, averi colective (și uneori personale) adunate din vânzarea unor "programe" cu eficacitate îndoielnică. Capcana întinsă de violență înseamnă mai întâi exploatarea ei fără măsură, care mizează pe frică și fabrică această frică în rândul publicului. Trebuie mai întâi să ne îndoim, să ne exercităm din plin dreptul la critică, să știm că această violență nu este numaidecât așa cum ne e descrisă de obicei, cu sângele care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o înțeleg pe babă! (Doamna Kovacic îi face semn să tacă) DOAMNA GROLLFEUER: Firește că nu, Kovac, altfel ar trebui să mori pe loc. (Dl. Kovacic face semn cu mâna la cap, că nu ar fi chiar sănătoasă) Un ținut mizează pe un fel de trai și se supune. Mult prea mult aer, murmură el, ținutul. Trebuie să ne limităm, să renunțăm, să ne micșorăm mai înainte să fie mai ușor pe lume. Să știți că urăsc copiii și locurile de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Criminalul de război nu mai există Așa cum nu există taurul de foc Sepp cel Împuțit este cel mai de vază președinte Preotul meu l-a încălzit pe Dumnezeu ca pe un ziar de economie agricolă Dumnezeu e pierdut Dumnezeu a mizat prost pe oamenii mei Domnul Dumnezeu este un președinte care respiră rău Pentru un Om scos din el însuși și jigoduit à la Sepp aș fi putut să-l omor pe Dumnezeu de bunăvoie încă din copilăria sa pentru un
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
îmi propun să cercetez modalitatea prin care desemnarea femeilor în spațiul privat și asocierea muncilor lor cu sfera naturală afectează în plan empiric accesul lor la poziții cu putere de decizie. Cauze ale devalorizării muncii femeilor ă invizibilitatea și naturalizarea Miza acestui demers este aducerea în prim-plan a cauzelor devalorizării muncii femeilor și investigarea legăturii cauzale dintre această devalorizare și accesul dificil al femeilor la pozițiile cu putere de decizie, în principal în sfera politică. Deși originea acestei devalorizări nu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mama îndurerată îl caută și miracolul surprinzător al Stăpânei celeste.494 Episodul în care mama își caută îndurerată fiul poate fi corelat cu un episod biblic: Fecioara Maria în căutarea propriului Fiu. Femeia devine o emblemă a mamei îndurerate. Stareța mizează pe declanșarea emoției: miracolul se produce, corpul copilului va fi descoperit, ucigașii pedepsiți. Viziunea ei asupra lumii este îngustă.495 Povestirea sensibilizează auditoriul, uciderea nevinovatului copil trimite simbolic cu gândul la uciderea lui Hristos, paralelismul fiind foarte explicit.496 Evreii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]