9,927 matches
-
coloidale și nu soluții. Condiția principală ca o substanță să fie un bun solubilizator este ca acțiunea sa să se exercite la o concentrație mai mică sau egală cu 1%. După W.D. Harkins, solubilizarea poate fi de patru tipuri: moleculară dizolvare simplă nemicelară; adsorbtivă - atunci când solvatul este adsorbit pe suprafața externă a micelelor solubilizatorului; de pătrundere în micele - se produce în cazul soluțiilor cu un conținut mic de solubilizator (≤ 1%); de pătrundere în straturile micelare - care se produce doar la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fie în aer la temperatura camerei, fie într-o etuvă la o temperatură cu cel puțin 200C mai mică decât punctul de topire al substanței purificate. 188 Determinarea constantelor fizice ale unor lichide : densitatea Substanțele pure conțin o singură specie moleculară și posedă anumite proprietăți fizice care le caracterizează: punct de topire, punct de fierbere, densitate, indice de refracție etc. Substanța pură prezintă aceleași proprietăți fizice și chimice în toată masa sa și este caracterizată prin compoziție chimică bine determinată. Densitatea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloid rezultatele sub forma unui tabel: Determinarea potențialului de membrană pentru soluțiile coloidale. Dializa unei soluții de gelatină Soluțiile coloidale obținute prin procedee fizice sau chimice conțin două tipuri de impurități: suspensii grosiere care se pot îndepărta prin filtrare; dispersii moleculare (ioni sau molecule) care în cantități mici stabilizează solul, dar excesul lor trebuie îndepărtat. Cea mai veche și folosită metodă pentru îndepărtarea dispersiilor moleculare este dializa, bazată pe folosirea unor membrane semipermeabile dializante, care rețin particulele coloidale dar permit trecerea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau chimice conțin două tipuri de impurități: suspensii grosiere care se pot îndepărta prin filtrare; dispersii moleculare (ioni sau molecule) care în cantități mici stabilizează solul, dar excesul lor trebuie îndepărtat. Cea mai veche și folosită metodă pentru îndepărtarea dispersiilor moleculare este dializa, bazată pe folosirea unor membrane semipermeabile dializante, care rețin particulele coloidale dar permit trecerea ionilor sau moleculelor. Drept membrane se pot folosi materiale naturale: pergament vegetal, bășici animale sau artificiale: membrane din colodiu, acetilceluloză, celofan etc. În urma procesului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
COROZIÚNE, coroziuni, Proces chimic sau electrochimic de degradare, exercitat la suprafața corpurilor de oxigenul din aerul umed sau de diverse substanțe chimice. ♦ Proces de eroziune a unor roci sub acțiunea apelor, a vântului etc. CRIOSCOPÍE Metodă de determinare a greutății moleculare a unei substanțe prin măsurarea coborârii temperaturii de solidificare a acelei substanțe într-un solvent. DELICVESCÉNT (despre substanțe chimice) Care absoarbe vaporii de apă din atmosferă până la solubilizare. DIFRÁCȚIE 1. deviere de la propagarea rectilinie a undelor luminoase, sonore, radio etc.
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mediu translucid sau care întâlnesc o suprafață zgrunțuroasă. ♦ Difuzare de unde radiofonice. 2. Întrepătrundere a două lichide puse în contact fără a fi agitație. ♦ Pătrundere, propagare a moleculelor unui corp în masa altui corp. EBULIOSCOPÍE, Metodă fizico-chimică de determinare a maselor moleculare ale componentelor dizolvate dintr-o soluție, care se bazează pe proprietatea soluțiilor de a fierbe la temperaturi mai înalte decât dizolvantul pur. EFLORESCÉNT 1. (despre săruri) Care își pierde o parte din apa de cristalizare și capătă un aspect de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
absorbi cu ușurință apa din atmosferă. HIPERTÓNIC, -Ă ( Despre soluții) Care are o presiune osmotică superioară unei alte soluții. HIPOTÓNIC, -Ă, hipotonici, -ce, (Despre o soluție) Care are o presiune osmotică inferioară altei soluții. ♢ Ser hipotonic = ser a cărui concentrație moleculară este inferioară celei a sângelui. INERȚÍE, inerții, 1. (Fiz.) Proprietate a corpurilor de a-și păstra starea de repaus sau de mișcare în care se află atât timp cât nu sunt supuse acțiunii unei forțe exterioare. 2. Proprietate a unui sistem fizico-chimic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
presiune osmotică; izoosmotic. METALOÍD, metaloizi, Element chimic rău conducător de căldură și de electricitate, lipsit de luciu metalic și de ductilitate; nemetal. 249 MOL1, moli, (Chim.) Moleculă-gram. O moleculă gram = cantitatea unei substanțe măsurată în grame, egală cu greutatea ei moleculară; mol1. MOLECÚLĂ cea mai mică parte dintr-o substanță, care are compoziția chimică și structura la fel cu a substanței respective. NEFELOMETRÍE (Chim.) Procedeu de analiză constând în măsurarea concentrației unei emulsii, comparându-i transparența cu un preparat etalon. OSMOMÉTRU
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu substanțele bioactive, anume cu spectrul rH = f(C), în cadrul căruia diferite concentrații caracterizează rH-uri anumite, cu efecte specifice, chiar diametral opuse (fig. 2) [1]. În consecință, mecanismul este de tip redox, cu atât mai mult cu cât structura moleculară a inhibitorilor de coroziune constituie un factor esențial în acțiunea protectoare anticorosivă [3], deci se poate pune problema existenței unor valori rH diferențiate în funcție de concentrație, ca și în cazul substanțelor bioactive. Dintre principalele metode de protecție anticorosivă: a) alegerea materialului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
96.500 Coulomb; n este numărul de electroni ce iau parte la proces; [OX] este activitatea formei oxidate; [RED] este activitatea formei reduse a aceleiași specii chimice implicate în proces. Aplicând relația în cazul ionului de hidrogen și a hidrogenului molecular (formă oxidată, respectiv redusă) rezultă: (2) E0, potențialul standard are, pentru hidrogen, valoarea zero, prin definiție. Substituind constantele și înlocuind logaritmul natural prin cel zecimal (log = 0,4343⋅ln), se obține, la t = 25 °C (T= 273 + t = 298), expresia
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de către polimer dar, deși mult deosebiți între ei, cei trei polimeri investigați au un comportament redox similar din punct de vedere calitativ. SIMBOLURI ȘI TERMENI a - activitate enzimatică acarian - ordin din încrengătura Arthropoda (păianjeni) aerobioză - viață exclusiv dependentă de oxigenul molecular alelopatie - secreția de mesageri chimici care inhibă orice alogen, fie aparținând altei specii, fie aceleiași specii, dar de vârstă diferită, în scopul eliminării ca și concurent la sursa de energie (radiativă - plante - sau chimică - chemoautotrofe și heterotrofe) algicid - biocid cu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fie aparținând altei specii, fie aceleiași specii, dar de vârstă diferită, în scopul eliminării ca și concurent la sursa de energie (radiativă - plante - sau chimică - chemoautotrofe și heterotrofe) algicid - biocid cu specificitate pentru alge anaerobioză - viață exclusiv în absența oxigenului molecular antropogen - factor de mediu produs (substanță, obiect) sau vehiculat (formă de energie) de om; generat de om areal - spațiu cu caracteristici specifice, singurul în care o specie găsește condiții optime (teritoriul propriu tuturor populațiilor unei specii); a nu se confunda
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este organizat într’un nucleu; poate fi bacterie sau algă albastră producător primar - v. biocenoză protozoar - reprezentant al unei mari încrengături care cuprinde animalele unicelulare, primele și cele mai primitive R - constanta gazelor, 8,314 J/grd receptor membranar - structură moleculară, de regulă de natură proteică, situată în membrana celulară care, în baza unui mecanism de compatibilitate „cheie-lacăt“, asemenea aceleia enzimă-substrat, transmite un mesaj celulei, relevându-i prezența extracelulară a unei substanțe RED - reducător, în sens relativ, ca extremă reducătoare a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
vreme bună în mâinile unui copil, tot așa precum umbra unor stejari seculari se datorează căderii unei ghinde pe pământ prielnic. MONTESQUIEU ...utilizată în egală măsură atât în domeniul cărților pentru copii cât și în cel al monografiilor asupra fizicii moleculare. Ultimul punct de vedere al ISO precizează că documentarea este un ansamblu de tehnici privind adunarea și prelucrarea permanentă și organizată a informațiilor specializate aflate în seriale, rapoarte, alte documente, în vederea stocării, regăsirii și diseminării lor în sprijinul utilizatorilor. Munca
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
mai mică decât 10-5cm. O clasificare a sistemelor disperse după rază se poate reda sub forma unui tabel de forma: Dacă se ține cont doar de gradul de dispersie nu va exista o deosebire esențială între dispersiile coloidale și cele moleculare, ele diferind doar prin valoarea acestor parametri. În realitate o astfel de concluzie nu are sens, deoarece, după cum s-a arătat de altfel, la o anumită valoare a dimensiunii particulei are loc trecerea de la sistemul ultramicroeterogen la cel omogen și
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
o anumită valoare a dimensiunii particulei are loc trecerea de la sistemul ultramicroeterogen la cel omogen și proprietățile acestor sisteme sunt fundamental diferite. Se poate afirma că însăși noțiunea de grad de dispersie sau suprafață specifică nu are sens pentru soluțiile moleculare, pentru motivul că ele sunt lipsite de suprafața interioară. Deci gradul de dispersie este de fapt inversul fazei unităților cinetice. Dacă particulele fazei disperse sunt sferice, cubice, octaedrice, mărimea lor este determinată de o singură valoare - raza, respectiv latura - și
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
lichid. Dacă la mediul de dispersie este apă, sistemul se numește hidrosol iar dacă este un solvent organic - organosol. I.2.3.Clasificarea sistemelor disperse după numărul dimensiunilor dispersate Prin dimensiuni dispersate se înțelege o mărime geometrică aflată în domeniul molecular sau coloidal. După numărul sistemelor dispersate, sistemele disperse se pot clasifica astfel: a.sisteme bidimensionale - posedă o dimensiune dispersată și două în stare macroscopică (filme de adsorbție sau cele etalate) b.sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
coloizi sferici sau globulari și coloizi care au formă diferită de cea sferică dar cu cele trei dimensiuni apropiate, încât se utilizează pentru caracterizare „raza echivalentă” egală cu a sferei cu care se comportă asemănător cu ceea ce privește proprietățile cinetico moleculare; suprafața interfazică diferă substanțial de a coloizilor sferici). b.sisteme anizometrice sau anizodiametrice - în care una din dimensiuni este mai mare decât celelalte două (forme de bastonașe, fibrele sau formele elipsoidale de rezoluție în jurul axei mari). c.sisteme lamelare în
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de dispersie Utilizând drept criteriu structura specifică a unității cinetice a sistemelor disperse și modul de interacțiune cu mediul de dispersie, sistemele disperse pot fi împărțite în trei clase distincte a) disperse liofobe b) coloizi micelari de asociație c) coloizi moleculari (soluții macromoleculare) a) dispersiile liofobe pot fi formate din micromolecule sau macromolecule unitățile cinetice fiind micela liofobă sau agregatul macromolecular. b) coloizii micelari de asociație au unitatea cinetică - micela de asociație. c) coloizii macromoleculari - glumul macromolecular. În ceea ce privește tipul de interacțiune
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
industriei, agriculturii și a științelor naturii unde să nu intervină coloizi într-o măsură mai mare sau mai mică. Aceasta se datoreză, printre altele, faptului că prin gradul lor de dispersie sistemele coloidale ocupă o poziție intermediară între „microformații” - dispersiile moleculare - și „macroformații” - corpurile de dimensiuni macroscopice; tocmai de aceea, în foarte multe cazuri structura acestora din urmă este coloidală. Astfel cauciucul natural, laptele, majoritatea țesăturilor vegetale și animale, pământurile și rocile, norii, ceața și prafurile atmosferice sunt sisteme coloidale. Biologia
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Proprietățile sistemelor disperse pot fi împărțite în proprietăți nespecifice și proprietăți specifice. Proprietățile specifice sunt legate de suprafața interfazică existentă și cuprinde fenomene generale superficiale, de adsorbție, electrocapilare și electrocinetice. Proprietățile nespecifice se regăsesc la toate sistemele disperse inclusiv cele moleculare. Sugestiv proprietățile nespecifice ale sistemelor disperse pot fi redate printr-o schemă astfel: Studiile comportării cinetico-moleculare permite determinarea mărimii și formei unităților cinetice ale fazei disperse. Dispersiile liofobe, coloizii de asociație și soluțiile macromoleculare se aseamănă în ceea ce privește comportarea cineticomoleculară, deoarece
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
referim însă la structura unității cinetice apar unele deosebiri între dispersiile liofobe, coloizii de asociație și soluțiile de polimeri. Micela liofobă este o entitate rigidă care-și păstreză dimensiunea neschimbată în timp în absența fenomenelor de coagulare în timp ce ghemul statistic molecular al soluțiilor de polimeri își modifică încontinuu dimensiunea, fiind entități fluctuante în timp. Prin urmare, dimensiunile acestora depind de interacțiile polimer-solvent și flexibilitatea lanțului macromolecular. Mărimea micelelor de asociație este determinată de lungimea moleculelor amfifile componente. Fenomenele cinetico-moleculare utilizate în
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
se dau câteva soluri: Valorile obținute pentru determinarea particulelor au fost verificate și prin alte metode găsindu se o bună concordanță. Din datele prezentate se observă că la soluri coeficientul de difuzie este mult mai mic decât la soluții - dispersii moleculare - la care ordinul de mărime este 10-5 cm 2∙sec-1. Trebuie precizat că relația lui Enstein pentru coeficientul de difuzie este valabilă nu numai pentru cazul particulelor sferice suficient de mari, comparativ cu drumul liber mijlociu al moleculelor mediului de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Astfel în 1936 Perrin propune pentru particulele coloidale elipsoidale expresia: (26) în care: D0 - coeficientul de difuzie a particulei sferice ; a - semiaxa mică ; b - semiaxa mare a elipsoidului. O altă latură aplicativă a coeficientului de difuzie este posibilitatea evaluării masei moleculare sau a masei de particulă. Pentru a găsi relația matematică de legătură, vom considera cazul particulelor sferice când se poate scrie egalitatea: (27) în care V - volumul molar care poate fi înlocuit cu produsul între masa M și volumul specific
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
separație apar șterse, datorită trecerii continue de la o fracțiune la alta, pentru sistemele ce conțin un număr mare de fracțiuni. O altă latură aplicativă a sedimentării centrifugale este oferită de posibilitatea calculării directe a masei de particulă sau a masei moleculare. Pentru deducerea unei expresii de legătură între masă și mărimile furnizate de analiza sedimentrometrică se pleacă de la considerente că 84 forța sub acțiunea căreia un mol de particule prin mediul de dispersie sub acțiunea câmpului centrifugal este dată de expresia
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]