5,397 matches
-
nu cu fraze și declamațiuni, precum o fac foile roșii, cari din pur liberalism îl botează reacționar. Deocamdată aducem un argument ad hominem. D-nii roșii și-au aprop[r]iat monopolul liberalismului în România, dar oare vor să aibă acest monopol și pentru Europa întreagă? Proiectul de lege propus de d. Carp e analog cu cel propus de deputatul Schorlemer în Parlamentul german și la care au aderat capii tuturor nuanțelor {EminescuOpX 374} liberale de acolo, căci liberalismul în alte țări
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
om din India care comisese un omor pentru o femeie urâtă. La-ntrebarea judecătorilor cum s-a putut una ca aceasta vinovatul răspunse: "O dac-ați vedea-o cu ochii mei! " {EminescuOpX 449} Tot așa am ajuns astăzi și cu monopolul tutunurilor: "O, dacă l-am vedea cu ochii fraților liberali, ce frumos, ce admirabil ni s-ar părea atunci". Singura deosebire între omul din India și decanul ziaristicei liberale este că acel om era statornic în vederea lui pe când "Romînul" își
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Romînul" își schimbă ochii după împrejurări și are vedenii înfricoșate și apocaliptice atunci când frații căuzași au numai rolul ingrat de-a striga prin cafenele; și perspective trandafirii atunci când aciiași frați ajung să puie țara la cale. Știți ce era odată monopolul tutunurilor - când erau conservatorii la putere - în ochii ziarelor liberale și ai tovărășiei de la Mazar Pașa? "Romînul" singur mărturisește tonul ce-l creaseră liberalii în țară. Cînd s-au înființat monopolul tutunurilor la noi n-a fost decât un strigăt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să puie țara la cale. Știți ce era odată monopolul tutunurilor - când erau conservatorii la putere - în ochii ziarelor liberale și ai tovărășiei de la Mazar Pașa? "Romînul" singur mărturisește tonul ce-l creaseră liberalii în țară. Cînd s-au înființat monopolul tutunurilor la noi n-a fost decât un strigăt în toată țara în contra acestei noi măsuri fiscale". El însemna: uciderea unei ramure de producție națională, o spoliațiune a țării din partea străinilor. Puși în vesela necesitate de-a ilustra purtarea liberalilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
25 de grame. Un colaborator vremelnic recomanda cititorilor "Romînului", prin scrisoare deschisă, tutunul Regiei ca mijloc excelent contra anghinei difterice, de vreme ce tăbăcește gâtul în așa chip încît nu se mai poate prinde nimic de el. Știți însă ce este azi monopolul? "Romînul" de la 10 curent ne răspunde: "monopolul tutunurilor este, fără îndoială, cel mai echitabil din toate impozitele indirecte; el nu izbește un obiect de prima necesitate, ci din contra un rău obicei, un fel de viciu". Acest viciu trecea odată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cititorilor "Romînului", prin scrisoare deschisă, tutunul Regiei ca mijloc excelent contra anghinei difterice, de vreme ce tăbăcește gâtul în așa chip încît nu se mai poate prinde nimic de el. Știți însă ce este azi monopolul? "Romînul" de la 10 curent ne răspunde: "monopolul tutunurilor este, fără îndoială, cel mai echitabil din toate impozitele indirecte; el nu izbește un obiect de prima necesitate, ci din contra un rău obicei, un fel de viciu". Acest viciu trecea odată drept mucenic. Astfel de ex. st. marele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce otrăvuri cată să întrebuințeze contra anghinei. Își răstignise beregata pe altarul omenirii. Un viitor martirologiu al tutulor candidaților academiei de înțelepți de la Mărcuța va păstra cu gratitudine numele tuturor acelor ilustrațiuni cari au vorbit pe atuncea în " Romînul" contra monopolului. Va să zică fumatul era sub conservatori un martiriu, o virtute par excellence, sub liberali a devenit un rău obicei, un viciu, iar fumătorii trebuie să-și spășească păcatele, căci tot "Romînul" zice că acești vicioși n-au nici un drept să vorbească
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dacă nu vor să fie loviți pentru viciul lor, n-au decât să [nu] mai fumeze și vor fi mai... sănătoși. Va să zică fumătorii nu sunt numai niște vicioși, ci totodată și bolnavi. "Prin urmare nu se poate zice nimic contra monopolului tutunurilor ca impozit indirect". Și daca fumatul e un viciu, știți ce vor deveni contravenitorii, fie în cultura, fie în contrabandă, după ordinea actuală de idei a ziarului guvernamental? Cel puțin criminali. Căci "dacă regia va consimți la modificări și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
azi înainte la jurați și va fi achitat, iar cine va cultiva zece fire de tutun în mod ilicit merge pe câțiva ani la pușcărie fără judecată. Dacă esistă opinie publică la noi compare atunci declamațiunile liberale din vremea înființării monopolului cu declamațiunile de astăzi, compare obligațiunea luată de tovărășia de la Mazar Pașa de-a aboli darea cu tendința de azi de-a o mănține cu orice preț, și judece în consecuență. Noi n-am amăgit niciodată oamenii și de aceea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Pentru că tot d-nii liberali votaseră drumul de fier Stroussberg, pe care apoi n-a voit să-l plătească, și pentru că, plata fiind obligatorie prin iscălitura țării, conservatorii trebuiau s-o realizeze, creând resurse nouă. Departe dar de-a vedea în monopol o dare bună, contra căreia nu e nimic de zis, ea [a] fost privită așa cum este în adevăr, adecă ca o nouă sarcină, dar care se impunea prin greutățile create de guvernul dumnealor. O dare este dar totdeauna o neplăcere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
impunea prin greutățile create de guvernul dumnealor. O dare este dar totdeauna o neplăcere, individual vorbind, numai poate că sub roșii va deveni o fericire sau o beatitudine chiar de-a plăti biruri. De aceea noi nici apărăm, nici combatem monopolul. Necesitatea lui e evidentă, pentru că reprezintă un venit sigur de zece milioane, cari trebuiesc și sunt deja angajate în cheltuielile asemenea neapărate ale statului. Ceea ce voim însă este a stigmatiza din nou acel sistem al minciunii și al amăgirii publicului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sunt deja angajate în cheltuielile asemenea neapărate ale statului. Ceea ce voim însă este a stigmatiza din nou acel sistem al minciunii și al amăgirii publicului și de-a arăta cum dd-nii liberali nu pot ține promisiunea lor de-a aboli monopolul și cum acea promisiune nu era decât o manevră electorală, făcută cu deplina conștiință că n-o vor putea ținea. Cel mai hazliu pasaj însă din articolul, menit a face epocă, al "Romînului" e următorul: Daca nimeni nu murmură în contra
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ajungi la niște cifre imposibile. Toate se duc în buzunarele Bloteriștilor și, de-acolo, o parte la Stat și alta la Blocatari. Ce rămâne după prima împărțeală se-ntoarce la Bloteriști. Nu vă puteți imagina.“ Puteam. Știam că Bloteria primise monopol pe jocul de loto; i-l oferise chiar Statul, imediat după 1989. Un fel de Regie Națională, ca Gazele sau Termoelectrica, în care cetățenii își vărsau săptămânal banii, cu perseverență și naivitate, crezând că vor câștiga. Matematic, șansa arăta mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
singur secol nu merită să fie citit. Relația literatură-societate acum se precizează ceea ce duce la o nouă definiție: literatura ca expresie a societății. Despre această condiționare vorbește și J-J. Rousseau, Diderot, Herder, Schiller și alții. Literatura încetează să mai fie monopolul unei elite, literatura trebuie să fie accesibilă, de mare circulație. Acum se impune și noțiunea de public, care începe să se sistematizeze și să fie studiată. Lessing deplângea lipsa publicului german, ca și Goethe și Schiller. Jurnalismul și jurnaliștii devin
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de specificitate. Aspectul creator al literaturii devine poetic prin definiție. Dacă literatura frumoasă este prima specificizare și autonomizare precis definită terminologic a literaturii, dominarea poeziei are o nouă urmare tradusă printr-un nou concept: literatura poetică. Literatura se poetizează, dispare monopolul ei cultural. Sensul cultural se estompează în favoarea unui început de plăcere, distracție, gratuitate, estetizare. Poetizarea literaturii ca și literaturizarea poeziei sunt evidente și în poetica lui Mallarmé. Legată indisolubil de tendința evidentă de radicalizare și estetizare a ideii de literatură
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
joc unde oamenii acționează după reguli și interese specifice, dintre care cele mai importante sunt luptele de prioritate asupra obținerii și publicării informației"39. Din ansamblul discursului jurnalistic, Bourdieu analizează în special domeniul televizual, văzut ca deținând "un fel de monopol asupra gândirii/judecății unei părți foarte importante a populației. Acest monopol asupra informației este o problemă reală, deoarece televiziunea tinde, astfel, să impună propriile sisteme de percepție, analiză, judecată, clasare și de ordonare a realității pentru o parte importantă a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cele mai importante sunt luptele de prioritate asupra obținerii și publicării informației"39. Din ansamblul discursului jurnalistic, Bourdieu analizează în special domeniul televizual, văzut ca deținând "un fel de monopol asupra gândirii/judecății unei părți foarte importante a populației. Acest monopol asupra informației este o problemă reală, deoarece televiziunea tinde, astfel, să impună propriile sisteme de percepție, analiză, judecată, clasare și de ordonare a realității pentru o parte importantă a populației"40. În aceeași calitate de câmp discursiv, discursul jurnalistic este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
forma Cântării României¸ elogiind reușitele comuniste și dezavuind valorile "corupte" capitaliste. Discursul pedagogic era un discurs propagandistic, întrucât informațiile erau selectate, trunchiate, astfel încât să legitimeze idealurile comuniste. Mai mult chiar, controlul comunicațiilor este maximal, atât prin cenzură, cât și prin monopolul surselor de emisie, iar eventualul acces la alte surse de informare (Europa Liberă sau Vocea Americii în statele comuniste din Europa) era o ilegalitate care se pedepsea cu închisoare. Toate aceste lucruri ne arată că în statele de tip totalitar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
7/1936, f. 3-10. între Germania și Italia”122. La rândul său, Gheorghe Tătărescu era de părere că Nicolae Titulescu acționa ineficient, „rupt” aproape complet de realitățile românești, neținând cont de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane, oricât de valoroasă și de bine intenționată ar fi fost aceasta 123. Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. Astfel Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un agent „de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Centrale și Orientale; apropierea între Germania și Italia ”117. La rândul său, Gheorghe Tătărescu era de părere că Nicolae Titulescu acționa ineficient, “rupt” aproape complet de realitățile românești, neținând cont de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane, oricât de valoroasă și de bine intenționată ar fi fost aceasta 118. Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. A. C. Cuza spunea că diplomatul român era: “Mai mult reprezentantul Genevei în România, decât reprezentantul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Centrale și Orientale; apropierea între Germania și Italia ”117. La rândul său, Gheorghe Tătărescu era de părere că Nicolae Titulescu acționa ineficient, “rupt” aproape complet de realitățile românești, neținând cont de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane, oricât de valoroasă și de bine intenționată ar fi fost aceasta 118. Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. A. C. Cuza spunea că diplomatul român era: “Mai mult reprezentantul Genevei în România, decât reprezentantul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
engleze. În primul rând, ruperea de Roma a favorizat configurarea unei identități distincte în cadrul lumii creștine. În al doilea rând, ideea lui Martin Luther a "preoției universale", centrală doctrinei protestante, potrivit căreia dreptul de a predica învățătura creștină nu este monopolul tagmei clericale, ci este prerogativa tuturor membrilor comunității religioase, a promovat individualismul raționalist pe care se sprijinea ideea națiunii în Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea în masă a populației, ca efect al concepției lutheriane "fiecare om
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului" (Durandin, 1998, p. 59). Academia Domnească de la București înființată încă din 1694, este rectitorită de către fanariotul Alexandru Ipsilanti în 1776. Restructurarea programei de învățământ, lărgită pentru a include studiul limbii și literaturii latine, dislocă monopolul paradigmei greciste. Calea spre românizare era astfel deschisă. Câteva decenii mai târziu, Academia Domnească, transformată în Colegiul Sfântul Sava, avea să devină centrul de iradiere a românismului odată cu acțiunea apostolică desfășurată de Gheorghe Lazăr începând cu 1818. În aceste reforme
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de-a doua părți a "lungului secol al XIX-lea" încheiat doar de izbucnirea Marelui Război, acțiunile derulate de autoritățile statelor maghiar și român se înscriu în aceeași paradigmă a naționalizării populațiilor cuprinse între granițele asupra cărora acestea își profesează monopolul exercitării violenței fizice și simbolice. Diferența capitală consistă în structura populațiilor celor două state antagonice.11 Dacă populația regatului românesc era relativ omogenă din punct de vedere etnic, cea cu care avea de-a face statul maghiar era mult mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
finalizată instituirea regimului de "democrație populară" (Constantiniu, 2011, p. 435). Sub presiune sovietică explicită, regele l-a numit pe Petru Groza ca prim-ministru, sub conducerea căruia au fost fraudate alegerile din 1946, urmate de eliminarea sistematică a opoziției politice. Monopolul puterii a fost asigurat în 30 decembrie 1947, când Petru Groza, alături de Gheorghe Gheorghiu-Dej l-au somat pe rege să abdice, care a semnat actul prin care monarhia era abolită, iar România devenea republică populară. 3.3.2. Sistemul educațional
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]