3,149 matches
-
of elderly in the population structure. This important phenomenon - the phenomenon of demographic transition - can be explained by the changes in the basic indicators measuring the natural population growth - birth rates and mortality rates - with a constant tendency of decrease. More particularly, the phenomenon is defined by the decrease of birth rates and fertility rates, and to a lesser extent by increases in life expectancy - „top” aging. The purpose of the articol herewith is to assess demographic, social and medical aspects
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate) pot forma comparația atît sintetic, cît și analitic: intressant, intressantare / mer(a) intressant, intressantast / mest intressant. Engleza recurge însă, în cazul adjectivelor polisilabice, numai la comparația analitică (beautiful [΄biutiful] "frumos", more beautiful, the most beautiful), în vreme ce neerlandeza realizează superlativul relativ cu neest, numai atunci cînd adjectivul se termină în pronunție cu [st]: het meest verbaast "cel mai uimit". Pentru limba germană, principiul analitic nu este operant în realizarea comparativului, doar superlativul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sens), în limbile germanice această categorie este redată sintetic: dan. lang, laengere, laengest, sued. lång, längre, längst, neer. lang, langer, langst etc. Engleza realizează însă un tip aparte, fiindcă are și o redare analitică în cazul adjectivelor polisilabice, cu ajutorul lui more și the most, pentru comparativ și superlativ relativ. Un fenomen interesant este acela al realizării gradelor de comparație la unele adjective prin supletivism, atît în limbile germanice, cît și în cele romanice (continuîndu-se situațiile din limbile-bază, dar cu fundamentare primară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
is most relevantly represented here. This distinction is perfectly consistent with the effort of the Ancient Greeks and of the modern civilized world of setting clear limits and of avoiding synchretic forms at the level of the major spirit. The more so as both the Ancient Greek-Roman world and the modern one have been inclined towards a separation the cultural and the linguistic elements at the level of the folk traditional society from those created by scholars at the level of
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
actually case markers) only when the same content, synthetically expressed through flexion, could be rendered by means of the preposition together with the form of the noun in the singular. Analytical expressions of the functions by resorting to prepositions are more relevant and have, therefore, been preferred in communication, the change being thus effected. In this manner a tendency in the evolution of language can be initiated by the gradual shift of weight on the analytic character of the language and
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
their initial semantic features and have become grammatical instruments or have acquired this status besides their initial one. Under such circumstances, the complex flexionary form of Indo-European origin has often been abandoned without any inconveniences, being replaced by simpler, yet more relevant instruments. This evolution has resulted in the languages corresponding to the European cultural foci of the modern age (namely Western Romance and Germanic languages) being typologically distinct from the languages corresponding to the cultural foci of the Ancient world
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
to the preconditions of the linguistic science, attracting them in the explanation of the cultural phenomena being natural as long as they are conjoined. The information involved in a research dedicated to cultural and linguistic communication are doubtlessly not only more numerous, but also highly varied. The constative ones, constituting the departure point of analyses and of interpretations are obviously taken from papers that have to be credited in the bibliographic list, but it is in no way necessary to quote
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care ar fi trebuit s-o scriu eu după Haskell Lectures, dar pe care nu am mai scris-o. Într-adevăr, voiam să cuprind într-un singur studiu materia iraniană și cea indiană - dar cine o poate face, în afară de Dumézil? (more over I had no brains enough). Sunt cu atât mai mulțumit să văd că v-ați amintit conferințele mele și le-ați integrat cercetărilor dvs. mai vaste. Există atâtea descoperiri frumoase și idei noi în această carte, încât nu știu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
va învoi să-l boteze, se înțelege, clandestin, dar valabil. Vrea să nu moară înainte de a primi botezul. Faptul îi pare imposibil, un imposibil posibil, totuși. Un întreg eseu închină imposibilului imposibil și imposibilului posibil. Apelează la spusa lui Thomas More: I trust I make myself obscure (Nădejdea că mă găsesc pe mine însumi obscur), ca una de mare folos în a te apropia de creștinism, dar la fel de amețitoare vorbe îi par: Cred, Doamne! Ajută necredinței mele. Frază disecată prin prismă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
e cu atît mai frumos și mai izbutit cu cît toți cei de față sînt mai veseli. Ospățul este poate în chip paradoxal singurul loc în care bucuria celuilalt nu este pizmuită. Și unde nu există concurență, numerus clausus; the more the merrier: creșterea numărul comesenilor departe de a constitui o piedică, o primejdie, multiplică bucuria fiecăruia și a tuturor. Dacă-i așa, atunci ospățul realizează condiția paradisiacă: ea presupune în primul rînd capacitatea de a te bucura de bucuria altuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
galbenă, prinse pe cruci de lemn - ni se spune că imităm un vechi ritual artistic al locului. Într-o poiană, așezați în jurul unei scene, urmărim un spectacol compozit, Le Temps des Troubles, cu fragmente din Martin Luther, Jean Calvin, Thomas More, Ronsard, Marnix de Ste-Aldegonde, Agrippa d’Aubigné și din Geneză... Actorii, foarte expresivi, recită în patru limbi: flamandă, franceză, germană și engleză - o adevărată babilonie lingvistică, specifică locului. Înțeleg doar pe jumătate (nu mă descurc deloc în germană și flamandă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
173 = 331 x 2 + 100 birt = 762 [1922] Concentrare 1 Oct. Suc. Ord. circ. M.S.M. no. 597 din 10.VI. 1922. Rg. n 13. se guie se urcă vipt mâncare paradaise tomate clătite cu zămăchișă cu brânză de vacă belitoare moră scaldă spesez cheltuiesc pleasă, plese fel de mâncare Șvabul Iohan Frick portar de 16 ani, un fel de câne credincios al școlii normale. El a ascuns lucruri ca să nu le ieie fostul director al școlii, și a păzit cu credință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
apoi a apucat în mâini steagul și de îndată s-a îndreptat cu steagul spre tron, aceasta făcând-o și boierii care-l însoțeau, și fără să stea pe gânduri, apropiindu-se de tron, îngenunchind după obiceiul său (flexis suo more genubus) și plecând capul înclină steagul până la pământ, la fel făcând și supușii”, după care a depus jurământul. Regele declară că îl ia pe domn și țara lui sub protecția sa „și te lăsăm în ceea ce privește toate demnitățile și toate drepturile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
redeschidă discuțiile asupra naturii și conținutul acestor relații”. Termenii folosiți în Omagiul Palatinului Moldovei concordă cu relatarea englezească, în care se arată că domnul nu îngenunchează (he kneelet not), iar în textul latin avem același termen: „îndoaie genunchiul (flexis suo more genubus)”, ceea ce concordă cu relatarea lui Wapowski în care se spune „îndoindu-și genunchi” și nu „îngenunchind”. Discuțiile, tratativele, au continuat între cele două părți în zilele de 15 și 16 septembrie. În documentele elaborate cu această ocazie, Ștefan era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după care au urmat "casa regilor", în 1572, Bazilica, în 1574. Escorialul în ansamblu este, de fapt, opera mai multor maeștri constructori spanioli și italieni: Juan de Herrera, Pedro de Tolosa, Antonio de Villacastin, Juan de Minjares, sau Francesco de Mora, care au lucrat la acest edificiu până în anul 1585. Apoi, timp de trei secole, Escorialul s-a extins, s-a completat, s-a modificat chiar, după incendiul, din 1671, sub domniile tuturor regilor Spaniei: Filip al III-lea inițiază construcția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Machiavelli and Polybius VI: The Mystery of the Missing Translation", în Studies în the Renaissance, 3 (1956), pp. 75-96. ---, "The Predatory Vision: Niccolò Machiavelli. Îl Principe and Io stato", în The Vision of Politics on the Eve of the Reformation: More, Machiavelli, Seyssel, Basic Books, New York, 1973, pp. 73-175. Hulliung, Mark, Citizen Machiavelli, Princeton University Press, Princeton, 1983. Kahn, Victoria, Machiavellian Rethoric: From the Counter-Reformation to Milton, Princeton University Press, Princeton, 1994. Niccolò Machiavelli, Tutte le opere, a cură di Mario
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
away all differences between social groups, or between clerics and laity. Yet these differences are always conceived within a longue-durée process, producing ways of thinking and behaving which are held în common. For other historians, such aș Robert Mandrou, belonging more directly to the tradition of social history, the essential feature is the connection that exists between divergent ways of thinking and feeling, and social differences. Such a perspective takes the divisions revealed by social analysis aș the starting point în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
referitoare la Politica, si compară cu scrisoarea anterioară a lui Vettori, din 20 august 1513, ibid., p. 1153. Vezi, de asemenea, Discursus Florentinarum Rerum Post Mortem Iunioris Laurentii Medices, ibid., p. 30. 33 Principe, XV. 4, p. 102. Utopia lui More, publicată în 1516, deci după prima redactare a Principelui, îi era cunoscută lui Francesco Vettori, care a menționat-o în lucrarea să Sommario della storia d'Italia dal 1511 al 1527, publicată în Francesco Vettori, Scritti istorici e politici, (ed.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
140-141, 154-155. A se compară cu Chiappelli, în Studi sul linguaggio, pp. 59-73. 38 J. H. Hexter, "The Predatory Vision: Niccolò Machiavelli. Îl Principe and Io stato" în a sa The Vision of Politics on the Eve of the Reformation: More, Machiavelli, Seyssel, New York, 1973, pp. 73-175; ulterior sprijinit de Skinner, Foundations, ÎI, pp. 353-354. 39 J.-W. Allen, A History of Political Thought în the Sixteenth Century, 1928; New York, 1960, p. 407; și Skinner, Foundations, ÎI, pp. 349-358. Alberto Teneti
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
-ul autohton (care n-a dat un sfanț !) și care să spună mai mult despre haosul preși postrevoluționar decât zeci de sergiunicolaești să se ducă să vadă A fost sau n-a fost ? ; este un exemplu ideal de less is more. Trei personaje (principale, să le zicem) stau proptite în scaune într-un studio micuț, gen OTV de provincie : Pișcociul deja amintit (Mircea Andreescu, perfect), un profesor alcoolic (Ion Sapdaru, perfect) și realizatorul emisiunii (Teo Corban, perfect) dezbat dacă a fost
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
oraș. Copertele filmului îți arată orașul (gri), micuța viață (tot gri) a fiecăruia și a câtorva altora, cum se aprind/se sting felinarele etc. Este trist. Este comic. Este jubilator : cea mai bună comedie de la Revoluție încoace ! Less (Revolution) is more (fun) Cum poate să arate o revoluție (termenul este discutabil și deci discutat !) într-un orășel de provincie, fie el și capitală de județ (dar asta rămâne neprecizat !) ? Păi, exact ca-n debutul în lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu A
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a celor trei prizonieri din televizor (invitații unui talk show sunt la fel de captivi ca și telespectatorii) o parabolă zen și, în același timp, o comedie de moravuri, eventual la fel de pilduitoare, nu face decât să demonstreze că, într-adevăr, less is more. ̨ n toate cazurile, ingenuitatea ingenioasă a filmului lui Porumboiu comedie mută în care personajele vorbesc cu inserturi sonore locvace și ventriloce, ca un karaoke după nimic deconstruiește Revoluția (și, implicit, Televiziunea) cu ceva din verva calmă a Videogramelor... lui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Dumnezeu cu Ro-mila ............................................... ............ 248 Filme românești. Vai ! ............................................... ............. 250 Ce tristă fascistă... ............................................... .................... 252 Proba de reportofon ............................................... ............... 255 Dă muzica mai tare-afară ! ............................................... ..... 257 380 Alex. Leo “erban Mama RomâNica ............................................... ..................... 259 Moartea cu Salvarea ............................................... ................ 262 Good-bye, Ceaușescu ! ............................................... ............... 264 Revoluțica..................................... ............................................ 266 Less (Revolution) is more (fun) ............................................... ..... 268 Flashback ............................................... .................................... 273 Prejudecăți ............................................... ................................. 275 îngerul se-mbracă de la Preda .............................................. 277 Acesta nu este un film despre avort ................................... 279 în gara noastră mică... ............................................... ............. 283 Aici, video Europa Liberă ............................................... ...... 286 O naștere și două înmormântări .......................................... 289 Comisarul se-ntoarce încet
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fiind un distins colecționar și între 1967 și 1973 președinte al Comisiei Naționale de Arte Plastice. Privindu-l cu admirație pe președintele Sanguinetti, mă ducea gândul și la omul de onoare Sanguinetti, protagonist al unui duel cu senatorul Manuel Flores Mora! După reuniunea cu președintele, am depus la monumentul eroului național Artigas o coroană de flori, în prezența șefului Ceremonialului de Stat, a Gărzii de onoare și a unei fanfare militare, care a intonat imnurile României și Uruguayului. Jose Gervasio Artigas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Nu al tuturor, dar al multora. A devenit demult o platitudine citarea celebrului distih din Hamlet, la care dăm din cap aprobativ și trecem mai departe fără a ne opri o secundă pentru a-i realiza fantastica încărcătură : There are more things in heaven and earth, Horatio,/ Than are dreamt in your philosophy. (Sunt mult mai multe lucruri în ceruri și pe pământ, Horatio,/ Decât poate visa filozofia voastră.) Am un obicei bătrânesc, poate superstițios, dar care nu a dat greș
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]