2,389 matches
-
precum mausoleul misticului Harun-e Vilayat din Isfahan, construit între 1512-1513 și Moscheea lui Ali, construită în anul 1522. La începutul domniei sale, șahul Tahmasp I, s-a dovedit a fi destul de indiferent în materie de arhitectură, mulțumindu-se totuși cu restaurarea moscheilor și sanctuarelor din Kerman, Shiraz, Isfahan, Mashhad și Ardabil. În anul 1548, Tahmasp mută capitala la Qazvin, unde va înfrumuseța orașul prin lucrări publice frecvente. Ca o inovație a acestei perioade o reprezintă pictura murală din edificiile laice ce înfățișează
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
numeroase picturi murale ce reprezintă păsări, păduri și diferite alte animale, aceste picturi fiind asemănătoare cu cele din China. De aici, șahul lua decizii, supraveghea orașul și inspecta trupele ce se adunau în marea piață. O altă clădire importantă este Moscheea Shah, construită între anii 1611-1629, cu puțin timp înainte de moarte lui Abbas. Cu o suprafață totală de 18.000 de metri pătrați, aceasta este cea mai mare moschee din Isfahan și una dintre cele mai mari din Iran. Ea prezintă
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
trupele ce se adunau în marea piață. O altă clădire importantă este Moscheea Shah, construită între anii 1611-1629, cu puțin timp înainte de moarte lui Abbas. Cu o suprafață totală de 18.000 de metri pătrați, aceasta este cea mai mare moschee din Isfahan și una dintre cele mai mari din Iran. Ea prezintă un dom, patru minarete și patru iwanuri cu patru porți colosale. În apropierea ei se află Moscheea lui Lotfollah, construită mai devreme între anii 1603-1619 și fiind exclusiv
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
de 18.000 de metri pătrați, aceasta este cea mai mare moschee din Isfahan și una dintre cele mai mari din Iran. Ea prezintă un dom, patru minarete și patru iwanuri cu patru porți colosale. În apropierea ei se află Moscheea lui Lotfollah, construită mai devreme între anii 1603-1619 și fiind exclusiv rezervată șahului și familiei sale. Pe lângă toate acestea au mai fost construite poduri, grădini și pavilioane, dar au fost restaurate și monumente mai vechi precum Marele Bazar sau Moscheea
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
Moscheea lui Lotfollah, construită mai devreme între anii 1603-1619 și fiind exclusiv rezervată șahului și familiei sale. Pe lângă toate acestea au mai fost construite poduri, grădini și pavilioane, dar au fost restaurate și monumente mai vechi precum Marele Bazar sau Moscheea Jameh, cea mai veche din oraș. Principalul arhitect al acestei perioade este Shaykh Bahai. De asemenea, au avut loc numeroase lucrări la vechile orașe sfinte ale șiismului, moscheile și sanctuarele de acolo fiind acoperite cu aur. Sub patronajul ultimilor șahi
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
dar au fost restaurate și monumente mai vechi precum Marele Bazar sau Moscheea Jameh, cea mai veche din oraș. Principalul arhitect al acestei perioade este Shaykh Bahai. De asemenea, au avut loc numeroase lucrări la vechile orașe sfinte ale șiismului, moscheile și sanctuarele de acolo fiind acoperite cu aur. Sub patronajul ultimilor șahi au fost construite edificii de dimensiuni mai mici în comparație cu perioadele anterioare. Pavilionul Hasht Behesht este un exemplu fiind compus din opt cămăruțe dispuse circular în jurul unei clădiri acoperite
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
anul 1671, din perioada șahului Suleyman I și este decorată cu ceramică exterioară și picturi cromatice cu nuanțe de galben. Un alt exemplu este Medresa Madar-e Shah, construită între anii 1706-1714. Ea nu prezintă nicio inovație, fiind construită după modelul Moscheii Shah din Isfahan, dar la o scară mult mai mică. Cu toate acestea ea prezintă în interior un sistem cromatic mult mai evoluat, format dintr-o rețea de linii galbene și verzi. Astfel, se observă ușor o stagnare a arhitecturii
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
marelui teolog hanbalit, Ibn Taymiyya. Islamul wahhabit este recunoscut ca religie oficială a Arabiei Saudite și are o influență importantă in lumea islamică din cauza controlului saudit al orașelor sfinte, Mecca și Medina, precum și din cauza finanțării saudite a unor școli și moschei din alte țări. Ahmad ibn Hanbal,fondatorul școlii hanbalite, a fost un discipol al lui Al-Shafi‘i. După ce a studiat fiqh-ul (dreptul canonic islamic) și știința hadith-ului, sub îndrumarea mai multor profesori la Bagdad, în Siria și Yemen, Ibn Hanbal
Școala hanbalită () [Corola-website/Science/334294_a_335623]
-
entuziasm de către arabii sufi și șiiți. În Irak, oamenii oferă copiilor bomboane. În Iran se celebrează, de asemenea, Laylat al Barat, care coincide cu data nașterii Imamului Al Mahdi, ultimul Imam. Unii musulmani din Indonezia face dhikr în comun, în moschei, urmată de o prelegere (ceramah) condus de un “ustadz” sau de un “kyai”, așa cum este numit în Java și Madura. În Asia de Sud, musulmanii fac dulciuri (în special halwa sau zarda) care sunt împărțite vecinilor și săracilor. În noaptea Berat musulmanii
Noaptea Barat () [Corola-website/Science/334307_a_335636]
-
ceramah) condus de un “ustadz” sau de un “kyai”, așa cum este numit în Java și Madura. În Asia de Sud, musulmanii fac dulciuri (în special halwa sau zarda) care sunt împărțite vecinilor și săracilor. În noaptea Berat musulmanii din Turcia merg la moschee și își petrec noaptea adorându-l pe Allah. 1. http://www.questionsonislam.com/content/laylatul-barat-night-barat-0 2. http://www.dinimizislam.com/detay.asp?Aid=2009 3. http://www.diyanet.gov.tr/tr/dinig%C3%BCnlerlistesi/berat-kandili/9 4. Coranul, Traducere din
Noaptea Barat () [Corola-website/Science/334307_a_335636]
-
este o moschee din orașul Istanbul, Turcia. Ea este situată lângă Bosfor, în apropiere de renumitul Palat Dolmabahçe. reprezintă unul dintre principalele edificii construite sub domnia sultanului Abdul-Medjid (1839-1861). Ctitorită de către sultana Bezmi Alem, mama sultanului, aceasta este o combinație între arhitectura otomană
Moscheea Dolmabahçe () [Corola-website/Science/334386_a_335715]
-
Abdul-Medjid (1839-1861). Ctitorită de către sultana Bezmi Alem, mama sultanului, aceasta este o combinație între arhitectura otomană târzie și stilul european baroc. Moschea este operă a arhitecților Garabet Balyan și Nigoğos Balyan, renumiți și pentru alte edificii precum Palatul Dolmabahçe sau Moscheea Ortaköy. Structura clădirii este una simplă, similară cu cea de la Ortaköy, cu un singur dom și două minarete înalte de aproximativ 40 de metri. Interiorul este bogat decorat cu marmură albă și vișinie în special. Moscheea Dolmabahçe nu este cuprinsă
Moscheea Dolmabahçe () [Corola-website/Science/334386_a_335715]
-
precum Palatul Dolmabahçe sau Moscheea Ortaköy. Structura clădirii este una simplă, similară cu cea de la Ortaköy, cu un singur dom și două minarete înalte de aproximativ 40 de metri. Interiorul este bogat decorat cu marmură albă și vișinie în special. Moscheea Dolmabahçe nu este cuprinsă în incinta palatului, dar a servit sultanului și demnitarilor pentru rugăciuni.
Moscheea Dolmabahçe () [Corola-website/Science/334386_a_335715]
-
palestiniene a fost desăvârșită prin alegerea sa, cu sprijinul britanicilor, ca președinte al Consiliului Suprem Islamic. Consiliul a recrutat resurse din întreaga lume arabă și musulmană pentru lucrări de renovare ale sanctuarului islamic de pe Muntele Templului - Haram ash-Sharif, care include Moscheea Al Aqsa și Cupola Stâncii. Cu solduri ce i-au rămas, al-Husseini a construit în anul 1929 Hotelul „Palace” de pe strada Mamilla, astăzi strada Agron din Ierusalim. Pentru constructia hotelului el l-a angajat pe antreprenorul evreu Baruch Katinka. Acesta
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Lewis Andrews, de către militanți arabi din organizația șeicului Izzaddin Al Qassam, britanicii l-au demis pe Amin al-Husseini din toate funcțiile și au emis împotriva sa un ordin de arest. El s-a ascuns vreme de trei luni în zona moscheilor de pe Muntele Templului. Englezii au asediat cartierul, dar nu au îndrăznit să descindă în sanctuarul islamic. La 13 octombrie al-Husseini a reușit să se strecoare afară neobservat, și să ajungă, îmbrăcat în straie de beduin, la portul Jaffa, de unde oamenii
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
35 sq mi) înconjurat de ziduri din cadrul orașului modern Ierusalim. Până în 1860, când a fost înființat cartierul evreiesc Mishkenot Sha'ananim, acest teritoriu constituia întregul oraș Ierusalim. Vechiul Oraș este casa mai multor locuri-cheie de importanță religioasă: Cupola Stâncii și Moscheea Al-Aqsa pentru musulmani, Muntele Templului și Zidul Plângerii pentru iudei și Biserica Sfântului Mormânt pentru creștini. Orașul a fost inclus în lista locurilor din Patrimoniul Mondial UNESCO în 1981. Tradițional, Vechiul Oraș a fost împărțit în patru cartiere diferite, deși
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
a stat în curtea acesteia. Când a venit timpul pentru rugăciune, el a ieșit din biserică și s-a rugat afară, ca să evite faptul ca viitorarele generații de musulmani să-i folosească rugăciunea ca pretext pentru a transforma biserica în moschee. Eutihie adaugă că `Umar a scris de asemenea un decret pe care l-a dat Patriarhului, în care le-a interzis musulmanilor să se adune la rugăciune în această biserică. În 1099, Ierusalimul a fost capturat de armata creștină occidentală
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
a schimbat destinația mănăstirii. Noii stăpânitori, mamelucii, au acționat cu energie in direcția restrângerii prezenței creștine în Ierusalim , și au confiscat loculul în folosul islamului. Cronicarii musulmani relatează cum sultanul Baybars I (1260-1277) a înființat în perimetrul fostei mănăstiri o moschee și un cămin pentru derviși, punând-o sub conducerea unui cleric musulman „persan” Sheih Khaidar. Acesta i-a izgonit și închis pe călugări, ceea ce l-a făcut pe starețul Luca Muhisvili Abașidze să i se adreseze și să-i ceară
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
făcută Crucea. Functionarul mameluc Ibn Fadallah al-'Amri care locuia la Ierusalim în anul 1347 descrie mănăstirea ca fiind înconjurată de măslini și podgorii, in interiorul ei găsindu-se o icoană și călugări georgieni. In trecut a fost aici o moschee pentru musulmani, dar la cererea regelui georgian, le-a fost retrocedată, spre consternarea clericilor islamului din Ierusalim care mai speră încă să o recupereze. Călugării povesteau că în țara lor se adunau fonduri pentru această mănăstire, mai ales prin vânzarea
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
țara lor se adunau fonduri pentru această mănăstire, mai ales prin vânzarea puilor de cai. În cursul secolului al XVI-lea, au ridicat iar musulmanii, în fața noii stăpâniri otomane, pretenții asupra clădirii, sub pretextul că deja a funcționat acolo o moschee. Călugării au șters orice urmă de prezență islamică din clădire, au îndepărtat inscripțiile arabe, și au distrus mihrabul care mai rămăsese. În cele din urmă mănăstirea a rămas în mâinile creștinilor. În secolul al XVI-lea mănăstirea cuprindea 365 chilii
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
Riyadh în semn de protest împotriva interdicției, ele au fost pedepsite. „Toate șoferițele, împreună cu bărbații lor, au primit interdicții de călătorie timp de un an. Femeile care lucrau în instituții guvernamentale au fost concediate. Iar din amvonul a sute de moschei ele au fost denunțate ca femei imorale care încearcă să distrugă societatea saudită”. Femeile se plâng că „nu se pot deplasa fără un bărbat”. Multe nu își pot permite un șofer, iar puținele autobuze care operează în orașele regatului o
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
Ashura, unul din cele mai importante evenimente religioase pentru musulmanii șiiți, care comemorează martiriul nepotului lui Mahomed, Husayn bin Ali). În 2009, în timpul procesiunilor Ashura, lideri religioși și ai comunității șiite au fost arestați. Șiiților le este interzis să construiască moschei sau alte centre religioase și sunt obligați să urmeze acasă ritualul rugăciunii de vineri (Al-Hassan). În orașul estic Al-Khobar, cu o populație predominant șiită, nu există nici o moschee pentru acest cult. Poliția religioasă saudită impune obligativitatea rugăciunii, iar cei care
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
ai comunității șiite au fost arestați. Șiiților le este interzis să construiască moschei sau alte centre religioase și sunt obligați să urmeze acasă ritualul rugăciunii de vineri (Al-Hassan). În orașul estic Al-Khobar, cu o populație predominant șiită, nu există nici o moschee pentru acest cult. Poliția religioasă saudită impune obligativitatea rugăciunii, iar cei care se află în clădiri publice la ora rugăciunii sunt obligați să-și oprească activitățile pentru a se ruga. Deoarece între cele două culturi există diferențe între felul de
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
de cursuri pentru studii coranice sau vânzarea de veșminte pentru ceremoniile religioase, acuzându-le de implicare în activități politice interzise în Regatul Saudit. În orașul estic Dammam, unde trei sferturi din cei 400.000 de locuitori sunt șiiți, nu există moschei sau săli de rugăciune șiite, nicio chemare la rugăciune șiită nu e transmisă la TV, și nu există cimitire șiite. La sfârșitul anului 2011, un pelerin șiit a fost acuzat ca fiind „implicat în blasfemie” și condamnat la 500 de
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
la locul unde, după tradiția lor, se află mormântul profetului Musa, numele arab al biblicului Moise. Acest loc se află în Deșertul Iudeei, la 10 kilometri sud de Ierihon și 20 kilometri est de Ierusalim și este marcat de o moschee. La Nabi Musa ducea un drum sinuos lateral, la dreapta drumului principal dintre Ierusalim și Ierihon, la circa 2 km deasupra semnului care indică nivelul mării. Mausimul este celebrat vreme de șapte zile în fiecare primăvară, fără legătură cu calendarul
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]