9,100 matches
-
au constituit materialul biologic de bază pentru activitatea de ciprinicultură în fermele de producție, pînă la înlocuirea crapului autohton cu speciile din complexul chinezesc. Pentru obținerea unei varietăți de crap de cultură lipsit de învelișul de solzi, activitatea de selecție multianuală s-a dovedit neproductivă, întrucât genele care dictează învelișul complet de solzi sunt gene dominante. Este exemplu clasic de manifestare a epistaziei, proces în care acțiunea unei gene (numite „dominantă”) influențează sau alterează acțiunea unei genesecundare (numită „recesivă”) (Kirpitchnikov, V.S.
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
privind obținerea unei rase de pești lipsiți de învelișul de solzi sau desfășurat în cadrul Stațiunii de cercetări piscicole Iași, sub directa îndrumare a directorului acestei stațiuni, autorul prezentei lucrări. Aceste lucrări de ameliorare s-au axat pe metoda selecției masale multianuale. Studiile și experimentările s-au axat pe lucrări de selecție bianuale, a unor loturi de crap din varietatea Podu Iloaiei, care prezentau un veliș de solzi incomplet. S-au selectat, în vederea alcătuirii loturilor de reproducători, numai exeplarele cu solzi „în
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
în vederea alcătuirii loturilor de reproducători. Singurul factor care a fost luat în considerare a fost conformația învelișului de solzi. Si totuși, prezența învelișului complet de solzi, precum și dispunerea acestora, în cazul învelișului incomplet, a dus la abandonarea experimentului de selecție multianuală. Explicația acestui insucces în crearea unei varietăți nude, pornind de la crapul local cu solzi, o constituie faptul că genele care determină învelișul complet de solzi sunt gene dominante. Atunci când, în urma unor încrucișări succesive s-au obținut metiși cu caracteristici apropiate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
solzilor de pe cele două laturi ale corpului nu erau identice, astfel că s-a ales pentru sortare flancul stâng al corpului, fiind cel mai frecvent vizualizat. 4.3.2. Metoda încrucișărilor Intrucât nu s-au obținut rezultatele scontate din selecția multianuală a crapului de Podu Iloaiei cu înveliș redus de solzi, s-a utilizat cealaltă metodă de ameliorare, și anume încrucișările. S-au realizat trei încrucișări succesive, cu parentali din varietăți locale, depărtate din punct de vedere geografic. De asemenea, doi
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
gradul de variabilitate a unui caracter cantitativ în populația respectivă. In cazul populațiilor naturale, valori ale coeficientului de variabilitate sub 10 indică o variabilitate restrânsă. Dar pentru stabilirea efectului selecției în cadrul loturilor experimentale de pești, am considerat (în urma unor calcule multianuale ale acestui parametru), că valori ce se situează în jurul lui 10 indică o variabilitate nedorit de mare. 100 CAP.5. REZULTATE ȘI DISCUȚII 5.1. Selecția materialului biologic, în vederea obținerii noii varietăți de crap de cultură In anul 1988, în cadrul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
varietăți nude, pornind de la crapul local cu solzi, o constituie faptul că genele care determină învelișul complet de solzi sunt gene dominante. 5.2. Incrucișările care au dus la obținerea noii varietăți de crap de cultură Intrucât prin selecțiile riguroase, multianuale, nu s-a putut realiza o varietate de crap nudă în anul 1996, s-a procedat la o încrucișare de absorbtie, și anume: ponta obținută de la 4 femele de crap de Ineu a fost fecundată cu amestecul de spermă obținut
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
s-a procedat la o încrucișare de absorbtie, și anume: ponta obținută de la 4 femele de crap de Ineu a fost fecundată cu amestecul de spermă obținut de la 5 masculi de crap aparținând noii forme de crap, obtinută prin selecție multianuală, numită în continuare crap de Podu Iloaiei, dar prezentând un înveliș solzos redus. Crapul de Ineu este cunoscut ca fiind un crap golaș, cu corpul scurt și înalt și cu capacități bioproductive remarcabile. Tinând cont de diferențele climatice destul de accentuate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
avea loc reproducerea naturaldirijată a crapului, construindu-se și trei bazine cu adâncimea de 2,5-3 m., pentru iernarea în bune condițiuni a materialului experimental. In ceea ce privește metodele de lucru utilizate, menționăm: s-a utilizat inițial metoda selecției masale multianuale a crapului de Podu Iloaiei cu înveliș redus de solzi, activitate care nu a dat rezultatele scontate; 172 s-a procedat atunci la încrucișări succesive, urmate de selecții bianuale a materialului experimental, ceea ce a dus la obținerea varietății de crap
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
3), că măsurătorile și calculele au fost bine efectuate (±m subunitară), și media reală este foarte aproape de cea găsită de noi, dar și faptul că variabilitatea individuală în cadrul loturilor experimentale este 174 restrânsă (C < 10) și scade în urma selecțiilor masale multianuale. 5.3.1.2. Indicii meristici analizați au fost: numărul radiilor înotătoarelor, numărul spinilor branhiali pe primul arc branhial, precum și numărul și dispoziția solzilor. La analiza numărului radiilor înotătoarelor sau decelat mici diferențe față de crapul de Frăsinet, după ultima încrucișare
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
acest punct de vedere, organismul uman poate fi considerat un oscilator biologic universal și cel mai complicat biosistem, deoarece este dotat codificat cu procese periodice biologice variate, de la ritmuri cu frecvente de ordinul milisecundelor, până la ritmuri cu perioade anuale și multianuale. Bioperiodicitatea este o proprietate fundamentală a materiei vii, pe care o regăsim la toate nivelurile de organizare ale acesteia, reprezentând totodată forma de manifestare a timpului, spațiului biologic. Elementul concret al derulării timpului Îl reprezintă ritmurile biologice, deoarece toate funcțiile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
3 zile circadiseptan (CDS) τ = 14 ± 3 zile circavigintan (CV) τ = 21 ± 3 zile circatrigintan (CT) τ = 30 ± 3 zile circanual (CA) τ = 1 an ± 2 luni În cazul ritmicității circanuale se disting variațiile sezoniere. La acestea se adaugă ritmurile multianuale, apropiate de periodicitatea soarelui, apreciată după erupțiile sale și dinamica petelor solare (Ardelean, Barnea, 1972). Aceste ritmuri, ce pot coexista la orice nivel structural, se Întrepătrund și se condiționează reciproc, impunând o anumită ordine și ierarhie a intrării În acțiune
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
accentuate ce afectează suprafețe reduse. Dezvoltarea acestor procese erozionale se manifestă mai acut după precipitațiile abundente din anii: 1969, 1974, 1975, 1985, 1988, 1991 (cataloagele climatologice de la Direcția apelor Prut). Aceste perioade cu cantități de precipitații ce au depășit media multianuala de 3- 4 ori, au provocat nu numai pagube în agricultura comunei, dar și distrugeri materiale, exemple putând fi date în acest sens în S Țibănești. Alunecările de teren reprezintă categoria cea mai importantă de deplasări de teren, acestea având
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în alocarea fondurilor; - Comisia și statele membre asigură coordonarea între intervențiile diferitelor instrumente financiare; - operațiunile finanțate sunt compatibile cu previziunile Tratatului și cu dispozițiile actelor normative adoptate în temeiul acestuia. Programarea: - permite urmărirea alocării fondurilor structurale pe baza unor programe multianuale; - presupune identificarea priorităților, finanțarea, managementul și controlul acestora. Parteneriatul: - se realizează prin colaborarea la nivel local și regional dintre Comisie și fiecare stat membru, dintre ,,public” și ,,privat”, precum și cu diferite organisme abilitate, indiferent de domeniile de interes; - trebuie să
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
controlul acestora. Parteneriatul: - se realizează prin colaborarea la nivel local și regional dintre Comisie și fiecare stat membru, dintre ,,public” și ,,privat”, precum și cu diferite organisme abilitate, indiferent de domeniile de interes; - trebuie să fie operațional la toate nivelele programelor multianuale (elaborare, implementare, monitorizare, evaluare); Nivelul teritorial de implementare - implementarea programelor operaționale este responsabilitatea fiecărui stat membru și se face la nivelul teritorial adecvat, în concordanță cu sistemul instituțional propriu acestuia. Intervenția proporțională - resursele financiare și administrative alocate de Comisie și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
ale „Documentelor Unice de Programare (DUP) de la nivel comunitar. De asemenea, ele conțin elemente similare Documentului Cadru de Sprijin Comunitar (DCSP) și Programelor Operaționale (PO). Programele Operaționale sunt documente aprobate de Comisia Europeană, care cuprind priorități în dezvoltare și măsuri multianuale de abordare a acestora prin implementarea asistenței Comunitare la nivel regional. În lucrarea intitulată „Inițierea și derularea proiectelor în organizații”, Conf. Dr. Irina Teodora Manolescu prezintă următoarele programe operaționale pentru perioada 2007 - 2013: • Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
statelor candidate la aderare (Comisia Europeană, 1997). Ca rezultat al documentului adoptat În iulie 1997, În anul următor, sunt elaborate parteneriate de aderare cu fiecare stat candidat În parte (Comisia Europeană, 1998a). Parteneriatele de aderare sunt o formă de programare multianuală, ce regrupează toate domeniile prioritare pentru statul candidat (pe termen scurt și mediu), un program național de implementare a acquis-ului comunitar și cadrul financiar pus la dispoziție de Uniunea Europeană. Primul parteneriat de aderare cu România a fost semnat În 1998
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ale statului în domeniul cercetării-dezvoltării de interes național se instituie Programul național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Articolul 7 (1) Programul național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică este elaborat pe perioade multianuale, evaluat și detaliat în fiecare an de către Ministerul Cercetării și Tehnologiei, la propunerea Colegiului Consultativ pentru Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică, denumit în continuare Colegiul consultativ. Colegiul consultativ este un organism științific pluridisciplinar, format din personalități științifice de prestigii recunoscute
ORDONANTA Nr. 25 din 11 august 1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111920_a_113249]
-
anuală; ------------ Pct. 3^2 al alin. (1) al art. 2 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 270 din 15 octombrie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 18 octombrie 2013. 3^3. acțiuni multianuale - acțiuni a căror perioadă de realizare depășește un an bugetar; ------------ Pct. 3^3 al alin. (1) al art. 2 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 270 din 15 octombrie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143947_a_145276]
-
Pct. 13 al alin. (1) al art. 2 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 270 din 15 octombrie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 18 octombrie 2013. 14. credite destinate unor acțiuni multianuale - sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective și altele asemenea, care se desfășoară pe o perioada mai mare de un an și dau loc la credite de angajament și credite bugetare; 15. credit de angajament - limita maximă în cadrul căreia pot
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143947_a_145276]
-
creditelor de angajament și în scopurile pentru care au fost aprobate. ... (4) Angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii. ... (5) Pentru acțiunile anuale și multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament și creditele bugetare. ... (6) În vederea realizării acțiunilor anuale și multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.*) ... ------------ Art. 4 a fost
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143947_a_145276]
-
și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii. ... (5) Pentru acțiunile anuale și multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament și creditele bugetare. ... (6) În vederea realizării acțiunilor anuale și multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.*) ... ------------ Art. 4 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 270 din 15 octombrie 2013 , publicată în MONITORUL
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143947_a_145276]
-
bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere: a) schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii 4 ani; ... b) estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, în cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor; ... c) măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influența deficitul bugetar. ... ------------ Alin. (1) al art. 15 a fost modificat de pct. 25 al art. I din
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143947_a_145276]
-
bugetului de către Parlament Articolul 36*) (1) Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz, și pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum și creditele de angajament pentru acțiuni anuale și multianuale. ... (2) Creditele bugetare și creditele de angajament estimate pentru următorii 3 ani sunt prezentate Parlamentului și publicate în Monitorul Oficial al României, având valoare orientativă. ... (3) Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă informații privind necesarul de finanțare pe termen mediu
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143947_a_145276]
-
irigații, care se folosesc numai pentru: a) achitarea către Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare, denumită în continuare Administrația, sau către alt furnizor de apă pentru irigații a tarifului anual aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual; ... b) achitarea către Administrație sau către alt furnizor de apă pentru irigații a tarifului de livrare a apei pentru irigații aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual; ... c) decontarea cheltuielilor cu energia electrică și termică
NORME METODOLOGICE din 14 octombrie 2004 privind alocarea şi acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163154_a_164483]
-
livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual; ... b) achitarea către Administrație sau către alt furnizor de apă pentru irigații a tarifului de livrare a apei pentru irigații aferent punctelor de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual; ... c) decontarea cheltuielilor cu energia electrică și termică de pompare a apei pentru irigații prin punctele de livrare a apei pentru irigații prevăzute în contractul multianual; ... B. Administrației, pentru acoperirea totală sau parțială a cheltuielilor administrative, materiale și de personal
NORME METODOLOGICE din 14 octombrie 2004 privind alocarea şi acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163154_a_164483]