57,196 matches
-
adevărata esență a poeziei romantice este "perpetua devenire, niciodată - împlinire" iar motivul cel mai bine exprimat vizual de C. D. Friedrich prin siluetele întoarse către privitor, care la rându-i privește în zare amurguri, ruine de mănăstiri, mari, păduri învolburate, munți ascunși în ceață etc. este puternică expresie a sentimentelor sau a fiorului religios ce răzbat din atmosferă sumbră. Pornind de la influențele unor poeți romantici germani (mergând uneori până la prelucrări) mai mult sau mai putin simțite în opera poetica a lui
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
goale discursuri terminologice). Ce îl face pe un artist în general să își aleagă un anume subiect și apoi să îl urmărească cu strășnicie, uneori toată viața, ca un câine de vânătoare ce adulmecă prada ce se găsește încă dincolo de muntele din zare? Ce l-a făcut pe Da Vinci să și-o aleagă pe Mona Lisa, nevasta negustorului, și apoi să se plimbe cu tabloul neterminat după el, vreme de vreo 15 ani, din țară în țară și din regat
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
eșafodaj. Plivind buruienile dobîndim un ogor bogat și curat, arătos, frumos. "Cîte intuiții și cîtă putere de creație - scria Tudor Arghezi - la niște țărani, de sarică și de opinci, neștiutori de nici o carte. Acești oameni, dominînd șesurile cu coasa, și munții cu moțul căciulii, au păstrat o limbă foarte frumoasă peste o mie de ani, și-au păstrat chipul frămîntat, de o tăcută noblețe, și datini intacte". Astăzi, la noi, cu toată știința de carte și urbanizarea forțată, pripită, din ultima
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
parabolă despre tragedia trăită de poporul român în timpul comunismului, când nimeni nu avea voie să povestească, măcar, ce se întâmplă. Celelalte personaje care apar în roman - mama adoptivă a cocoșatului, călugărul care îl ia cu el la un schit în munți, muncitorii care îi dau iluzia căldurii sufletești și apoi îl alungă etc.- au consistența unor umbre chinezești. În prim-planul narațiunii se află mereu, dominant, personajul-narator, cu copleșitoarea lui dorință de a comunica. Scriitorul exploatează cu mare randament estetic subiectul
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
1936), Institutul pe care îl conducea a fi de balcanistică. Autoarea urmărește originea termenului Balcani și-l găsește nu mai tîrziu de 1794 în notațiile unui călător englez, vizitînd Levantul. Evident, numele pe care l-a propus, pornea de la denumirea munților din Bulgaria vecină nouă (nume turcesc). Dar autoarea îl găsește și într-un memorandum din secolul al XV-lea. Apoi numele propus s-a impus, pînă la generalizare, și, chiar dacă faptul nu prea avea legătură cu precizia geografică, a apărut
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
deși, la începutul veacului XX cuvîntul Balcani capătă o pronunțată conotație politică. Azi se încearcă o diferențiere între termenii Europa de Sud-Est și Balcani. Aceasta cu deosebire în spațiul literaturii germane. Astfel, utilizîndu-se criteriul geografic, se delimitează granițele regiunii cu Munții Carpați la nord, Marea Neagră la est, Marea Egee la sud și mările Ionică și Adriatică la vest. Astfel încît în acest spațiu geografic s-ar cuprinde Slovacia (dar nu și Cehia), Ungaria, România, fosta Iugoslavie, Albania, Bulgaria, Grecia și Turcia europeană
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
țară unde numai Sfîntul Ilie se mai ocupă de udarea pămîntului altfel decît cu găleata. Reforma, în multele ei fețe, se face cu picătura, în schimb studierea ei pe bani frumoși, cu expertize care costă bani și mai frumoși, produce munți de hîrtie îndosariată în care, alături de ipotezele celor deprinși cu ideea muncii în zadar, s-ar putea să se sufoce și idei valabile. În ministere, funcționărimea moștenită ca o fatalitate e mai puternică decît cel mai bine intenționat ministru. Și
Războiul cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16422_a_17747]
-
ceea ce face cu adevărat valoros și atașant acest film și-l deosebește de un exercițiu perfect, dar rece, de stil și virtualitate cinematografică - sunt personajele și, mai ales, timida și liniștita Sissi care, pentru a-și cuceri dragostea, devine "un munte" de energie, inventivitate și perseverență. Un tandru și aplicat portret de tânără femeie făcut cu dragoste și multă înțelegere. De altfel, dacă ar fi să găsim un numitor comun al filmelor din programul Festivalului de la Bruxelles, el s-ar afla
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
ne putem descurca fără ajutor din străinătate. Dar pentru curățenie, în ce ar trebui să constea acest sprijin? Să aducem voluntari americani să dea cu mătura pe străzi și să adune gunoaiele pe care le găsești risipite lejer din vîrful munților pînă pe plaja Mării Negre? Au făcut-o, cu vreun an în urmă, în parcul Herăstrău, mizînd pesemne pe puterea exemplului. Întîmplarea aceea n-a stînjenit pe nimeni și, din cîte țin minte, presa a relatat cu o veselă nepăsare că
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
vacanță pentru care s-au decis "într-o secundă" și de care frenetica, explozivă Chloé este sigură că va fi "mirifica, ieșită din comun". Femei la patruzeci de ani, cele două eroine căra după ele în călătorie nu doar un munte de bagaje dar și, cum spuneam, un trecut care le însoțește oricât ar dori ele să-l facă uitat. Un trecut în mare parte comun, fiindcă multe legături, si de multe feluri, s-au țesut prin ani între cele două
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
fost Iisus Hristos, ei ar fi fost închinători ai unor zei ai lăcomiei și ai urii și ai oricărui delict. Ar fi trăit pentru <<pâine și circ>>, însă, ei au predicat contemporanilor lui Iuvenal din Decalog și din Predica de pe Munte. Printre astfel de bestii cu chip de om, ei au construit căminul sacru; au creat familia creștină; au dat un înțeles nou și sfânt numelor de mamă și soție; au răspândit idei noi despre demnitatea omului ca om; au venit
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de străini? Cine n-a fericit cunoștința voastră desăvârșită și sigură?126 Viețuiau în locul în care le-a fost rânduit, împlinindu-și acolo posturile, rugăciunile și celelalte bune deprinderi cu care erau obișnuiți. Unii au ales pentru un timp ascunzișurile munților, câmpurile, deșertul pustiurilor, unde au făcut roditor pământul cel nisipos și neroditor, oferind lui Dumnezeu rod foarte plăcut și foarte frumos, virtutea, pe care și-au impus-o ca lege127. Oriunde se aflau, Părinții socoteau locul plăcut, fiindcă nu le
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Ana-Stanca Tabarasi Peisajele sălbatice, neatinse de mâna omului, și-au dobândit cu adevărat valoarea simbolică în romantism: cele două tipuri dominante fiind natura montană ("creierii munților") și parcul baroc căzut în paragină. Mai ales acest din urmă topos a făcut obiectul unei controverse dezvoltate, cu noi și noi aspecte, din cea de-a doua parte a secolului al XVIII-lea și până spre sfârșitul secolului al
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
care se mulțumește cu aparența, promovând "nulitatea sentimentală și fantastică". De altfel, grădinăritul e unul din principalele subiecte ale Afinităților elective, transmițând stilul de viață al personajelor. Cei doi soți, Eduard și Charlotte, căsătoriți nu demult, sunt despărțiți de un munte și o vale; pentru a afla ce-i face soția, baronul Eduard trebuie să-l întrebe pe grădinar; pornind spre ea, evită locurile neamenajate ale domeniului, pentru că nu vrea să le vadă - simbol al evitării propriilor probleme. Preocuparea pentru altoit
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
unui personaj pentru a nu se bate în duel. "Noul român" Negruzzi se manifestă, cu avânt romantic, în Scrisoarea I (Primblare), disprețuind ca nepoetică natura cu alei geometrizate și păsăret mecanizat (în privința aceasta, Negruzzi nu e prea departe de Eichendorff): "Muntele e lăsat pentru poet, și poetul pentru munte. Aici, privind maiestatea naturii, el se inspiră a cânta amorul și gloria, nu în zgomotul orașelor unde câte o privighetoare pribagă, în alee trase cu sfoara, sloboade niște sonuri tânjitoare și regulate
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
duel. "Noul român" Negruzzi se manifestă, cu avânt romantic, în Scrisoarea I (Primblare), disprețuind ca nepoetică natura cu alei geometrizate și păsăret mecanizat (în privința aceasta, Negruzzi nu e prea departe de Eichendorff): "Muntele e lăsat pentru poet, și poetul pentru munte. Aici, privind maiestatea naturii, el se inspiră a cânta amorul și gloria, nu în zgomotul orașelor unde câte o privighetoare pribagă, în alee trase cu sfoara, sloboade niște sonuri tânjitoare și regulate ca muzica din califul de Bagdat." În Cum
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
al Crucii Roșii, și agreat de germani, chiar de austrieci. La 5 martie 1918 noul guvern Marghiloman își intră în atribuții, începe tratativele de pace cu inamicul, ajungîndu-se la un tratat umilitor prin care pierdeam Dobrogea, o parte însemnată a munților Carpați și alte teritorii. Vinovați de acest dezastru politic la care se ajunsese era făcut Ionel Brătianu (regele era inviolabil și în afara răspunderilor). În ziarul Momentul din Iași Ibrăileanu scria atunci cu infinită amărăciune. "Am văzut în ziar harta viitoare
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
oceanului. Cum se trăia în România de altădată? Annie Bentoiu ne plimbă pe străzile Bucureștiului (oraș în care familia ei avea o locuință în Piața Amzei, folosită alternativ cu reședința din Oltenița), ne arată șlepurile de pe Dunăre, ne duce la munte, ne introduce în mediul studențesc (povestind cum a devenit studentă la Drept), ne creează prilejul de a înțelege cum iubeau tinerii pe atunci (protagoniștii exemplificării fiind ea însăși și viitorul ei soț, compozitorul Pascal Bentoiu). înainte de instaurarea comunismului, în România
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
ce-a dus civismul decorativ și găunoșenia transferului de competență dintr-un domeniu în altul: a figura în manualul de geografie nu te califică necondiționat pentru un loc pe scena publică, dacă pe lângă priceperea ta la denumiri de râuri și munți nu posezi și minima înțelegere a lumii în care trăiești! Nu mai cred, nici picurat cu ceară, în capacitatea tineretului român de-a acționa responsabil, după ce am văzut prostia, nesimțirea și cinismul cu care, în proporție înfricoșătoare, a arătat că
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
idee superioară, dacă vreunul din balcanicii de acum puși să scrie povești... i-ar veni sau ar îndrăzni să aleagă, dintre atîți eroi posibili, ,... O doctoriță evreică vieneză blondă cu ochii foarte albaștri, stinși. A plecat cu fetița ei pe munte și s-au rostogolit amîndouă căzînd pe un grohotiș o sută de metri în prăpastie. Amîndouă au fețele jupuite. Au stat toată noaptea în prăpastie țipînd. Pînă dimineașa cînd le-au auzit niște turiști care le-au salvat. Femeia, doctorița
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
importante dileme omenești: Micul prinț este o poveste cuceritoare mai întîi de toate prin impecabila ei simplitate, printr-un fel de minimalism narativ: foarte puține personaje, nici unul purtînd un nume, un univers recreat în liniile sale cele mai generale - un munte sau o vale, Pămîntul sau o planetă solitară neștiută și nenumită - și o mică făptură, nici copil în sensul propriu, dar nici adult, hălăduind prin cosmos în căutare de prieteni, de afecțiune, de protecție. Antoine de Saint-Exupery apelează la un
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
Tocmai pentru că este a lui, floarea are nevoie de el, de îngrijirea lui, după cum și micului prinț ea i-a devenit indispensabilă. Îmblînzind, te îmblînzești totodată, devii prin urmare vulnerabil, pasibil de suferință, de pierderi și despărțiri. Mă gîndesc la muntele de literatură de dragoste pe care a dat-o tradiția occidentală, la felul în care Shakespeare, Dante, Tolstoi sau poeții trubaduri au creat un cod al iubirii apelînd deseori la definiții negative, la elementul tragic al iubirii, la iraționalul îndrăgostirii
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
experiențelor personale, oricît de însemnate ar fi ele, e mai curînd un drum către credință, cu îndoieli, pertractări interioare și, mai ales, cu perioade mai lungi sau mai scurte de repaos. Ca și cum ai avea de făcut o ascensiune pe un munte. Acest fel de credință e bîntuit de coșmaruri și de orgoliul că dai un cec în alb cuiva care ar trebui să-și dea seama de sacrificiul tău. Mă tem că o mare parte dintre cei care au avut spaime
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]
-
aluminiul aparatelor de zbor, rătăciți în pădurea de brazi negri plini de mătreață, cheliți, bolnavi de o suferință necunoscută, copleșiți de solitudinea lor, ca de îngîndurarea mută a unor sihaștri. Soarele ce bătea pe sus, pe deasupra ringului de creste ale munților, gata să scapete peste o culme dincolo, în jos, pregătind natura răbdătoare de noaptea ei datornică. Păsări negre, grele, silențioase străbăteau spațiul de legendă medievală, germană. În mijlocul tăcerii, din cînd în cînd troznetul, geamătul cîte unui trunchi poate mai înalt
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
cozmâncii și alte nulități din guvernările anterioare, ne-am lămurit! E bine că în jurul României a coborât cortina de fier: tare mi-e teamă că, în nici un an, în țară vor rămâne doar invalizii în cărucioare, doar ciobanii din creierul munților și gușa supradimensionată a lui Eugen Florescu! în fața acestei tragedii naționale, președintele Constantinescu tace! Până în clipa de față, el n-a găsit de cuviință, din înălțimea ciocoimii sale, să adreseze vreun mesaj nației. Principal vinovat de ascensiunea naționalismului xenofob în
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]