13,901 matches
-
manifestări: imobilitatea bolnavului, hipertonie musculară, păstrarea atitudinilor impuse de experimentator (flexibilitate ceroasă, catalepsie), negativism (împotrivire sau opoziție activă sau pasivă la mișcări), mutism. Stupoarea catatonică poate fi de trei feluri: - stupoarea cu flexibilitate ceroasă, negativism, imobilitate, mutism; - stupoare cu hipertonie musculară cu imobilitate, mutism, hipertonie musculară, poziții bizare; - stupoare negativistă cu imobilitate și mutism, hipertonie musculară. b) Agitația catatonică apare în mișcări, scris, vorbire. Ea are un caracter bizar, nefiresc, este lipsită de unitate, incoerentă, fără un scop (parakinezia, descrisă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
păstrarea atitudinilor impuse de experimentator (flexibilitate ceroasă, catalepsie), negativism (împotrivire sau opoziție activă sau pasivă la mișcări), mutism. Stupoarea catatonică poate fi de trei feluri: - stupoarea cu flexibilitate ceroasă, negativism, imobilitate, mutism; - stupoare cu hipertonie musculară cu imobilitate, mutism, hipertonie musculară, poziții bizare; - stupoare negativistă cu imobilitate și mutism, hipertonie musculară. b) Agitația catatonică apare în mișcări, scris, vorbire. Ea are un caracter bizar, nefiresc, este lipsită de unitate, incoerentă, fără un scop (parakinezia, descrisă de Kleist). Din punct de vedere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau opoziție activă sau pasivă la mișcări), mutism. Stupoarea catatonică poate fi de trei feluri: - stupoarea cu flexibilitate ceroasă, negativism, imobilitate, mutism; - stupoare cu hipertonie musculară cu imobilitate, mutism, hipertonie musculară, poziții bizare; - stupoare negativistă cu imobilitate și mutism, hipertonie musculară. b) Agitația catatonică apare în mișcări, scris, vorbire. Ea are un caracter bizar, nefiresc, este lipsită de unitate, incoerentă, fără un scop (parakinezia, descrisă de Kleist). Din punct de vedere psihopatologic agitația catatonică poate fi: - agitație confuzo-patetică, - hebefrenocatatonia, - agitația impulsivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dominantă este angoasa manifestată prin plâns, țipăt, agitație psihomotorie dezordonată. În mod egal, se poate nota și o situație inversă; stupoare, inhibiție psihomotorie totală, inexpresivitate emoțională. Aceste reacții emoționale se însoțesc de modificări neurovegetative (cardio-vasculare, gastrointestinale, secretorii, spasme sau tremurături musculare etc.). 2) Faza de adaptare După atenuarea manifestărilor emoționale primare, asistăm la instalarea unui proces de „adaptare” sau de „apărare” caracterizat prin următoarele: - estomparea manifestărilor emoționale de șoc (depresie, dezorganizarea comportamentului, tendințe regresive, tulburări neurovegetative); - rememorarea accidentului cu toate detaliile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tipul conversiunii somatice, specifice isteriei. Se notează în toate cazurile absența oricăror atingeri organice. Simptomul de conversiune isterică este reversibil, având un caracter pur funcțional, nelezional. În cadrul simptomelor somatice menționăm următoarele tipuri de tulburări: - Tulburări de motricitate și tonus muscular, de tipul clasic al „crizei pseudo-convulsive” sau „epileptoide” clasică, descrisă la vremea sa de J.M. Charcot, cu un aspect clinic deosebit de zgomotos și spectacular. Se notează ca tulburări următoarele: tremurături sau mișcări coreiforme, sughiț, disfagie (bolus hystericus), lipotimi, bâlbâială, somnolență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pseudo-convulsive” sau „epileptoide” clasică, descrisă la vremea sa de J.M. Charcot, cu un aspect clinic deosebit de zgomotos și spectacular. Se notează ca tulburări următoarele: tremurături sau mișcări coreiforme, sughiț, disfagie (bolus hystericus), lipotimi, bâlbâială, somnolență diurnă, tulburări astenice, astazie-abazie, contracturi musculare segmentare, pseudo-paralizii, afonie, ticuri, tulburări de dinamică sexuală. - Tulburări senzitive, reprezentate prin: hipoestezii, anestezii, algii diverse, pseudosurditate, acufene, tulburări de vedere. - Tulburări neurovegetative de tipul spasmelor dureroase, tulburări gastro-intestinale, simptome cardio-vasculare și respiratorii, tulburări ginecologice, trofice etc. Simptomele psihice intermitente
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
c) Atacul convulsiv propriu-zis, este aspectul vizibil cel mai dramatic al crizei epileptice și care produce o puternică impresie emoțională la persoanele care asistă. El constă dintr-o pierdere bruscă și completă a cunoștinței cu căderea bolnavului datorită scăderii tonusului muscular. Corpul cade inert și rigid. Imediat urmează o fază de contracturi ritmice și sincrone generalizate datorită descărcărilor neuronale. Prima este faza de rigiditate musculară sau „faza tonică”; cea de-a doua este faza de contracții musculare sau „faza clinică”. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
El constă dintr-o pierdere bruscă și completă a cunoștinței cu căderea bolnavului datorită scăderii tonusului muscular. Corpul cade inert și rigid. Imediat urmează o fază de contracturi ritmice și sincrone generalizate datorită descărcărilor neuronale. Prima este faza de rigiditate musculară sau „faza tonică”; cea de-a doua este faza de contracții musculare sau „faza clinică”. În cursul atacului convulsiv, respirația este suprimată datorită contracțiilor musculare. Bolnavul, nemairespirând, se cianozează. Secrețiile bucale apar în comisurile buzelor sub forma unei spute roșii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului datorită scăderii tonusului muscular. Corpul cade inert și rigid. Imediat urmează o fază de contracturi ritmice și sincrone generalizate datorită descărcărilor neuronale. Prima este faza de rigiditate musculară sau „faza tonică”; cea de-a doua este faza de contracții musculare sau „faza clinică”. În cursul atacului convulsiv, respirația este suprimată datorită contracțiilor musculare. Bolnavul, nemairespirând, se cianozează. Secrețiile bucale apar în comisurile buzelor sub forma unei spute roșii datorită faptului că bolnavul își mușcă limba. Pot apare și emisiuni spontane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fază de contracturi ritmice și sincrone generalizate datorită descărcărilor neuronale. Prima este faza de rigiditate musculară sau „faza tonică”; cea de-a doua este faza de contracții musculare sau „faza clinică”. În cursul atacului convulsiv, respirația este suprimată datorită contracțiilor musculare. Bolnavul, nemairespirând, se cianozează. Secrețiile bucale apar în comisurile buzelor sub forma unei spute roșii datorită faptului că bolnavul își mușcă limba. Pot apare și emisiuni spontane de urină sau fecale. d) Când atacul convulsiv a încetat, bolnavul își reia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Revenirea din coma post-accesuală este marcată printr-o scurtă faza de confuzie mintală post-accesuală, în cursul căreia starea de conștiință se clarifică treptat. f) Ultima fază este cea de revenire la starea de conștiință normală clară. Bolnavul își recapătă tonusul muscular, se ridică de jos, dar acuză dureri musculare, o stare de oboseală marcată, dureri difuze în corp și are o amnezie totală asupra episodului convulsiv. În general crizele de grand mal epileptic sunt unice. Ele pot însă să se repete
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
scurtă faza de confuzie mintală post-accesuală, în cursul căreia starea de conștiință se clarifică treptat. f) Ultima fază este cea de revenire la starea de conștiință normală clară. Bolnavul își recapătă tonusul muscular, se ridică de jos, dar acuză dureri musculare, o stare de oboseală marcată, dureri difuze în corp și are o amnezie totală asupra episodului convulsiv. În general crizele de grand mal epileptic sunt unice. Ele pot însă să se repete la scurte intervale, sau să se succeadă neîntrerupt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de echivalențe depresive pot să se manifeste, din punct de vedere clinic, sub „masca” semnelor și a sindroamelor neurologice. Dintre acestea semnalăm pe următoarele: a) Acatisia, menționată de R. Bing, J. Delay și P. Deniker, constă în prezența unor spasme musculare pe care bolnavul căută să le calmeze sau să le suprime printr-o mișcare continuă. Acatisia este definită și ca o incapacitate de a rămâne liniștit, în poziția de repaos din clinostatism. O variantă clinică a acesteia este tahichinezia care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tablou clinico-psihiatric caracteristic reprezentat prin următoarele trăsături psihopatologice: hipostaturali, facies mongoloid, hipertelorism și ochii cu epicantus, limbă plicaturată sau scrotală, stabism intern, nas aplatizat, gură întredeschisă, mână scurtă și pătrată. În plus se notează dificultăți de mers, abdomen destins, hipotonie musculară, hiperlaxitate ligamentară. Această categorie de oligofreni sunt docili, afectuoși, sensibili la ritm și muzică, dar prezintă frecvente tulburări caracteriale (instabilitate, agresivitate, opoziție, negativism). Se constată existența unor malformații și în sfera somatică reprezentate prin tumori, malformații cardiace, o mare sensibilitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specific, PEMA, caracterizat prin următoarele: palilalie și paligrafie, ecolalie, mimetism, amimie. Se mai notează, în plus, crize de hipotonie paroxistică și foarte rar, crize de epilepsie. Starea demențială se accentuează în decurs de câțiva ani, cu evoluție către incontinență, hipertonii musculare și stare de cașexie. Demența Altzheimer. Această afecțiune este o demență caracterizată printr-un proces abiotrofic cerebral mai extins și care, din punct de vedere psihopatologic, implică un comportament dezorganizat, tulburări agnozo-afazo-apraxice și hipertonie musculară. Boala a fost descrisă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu evoluție către incontinență, hipertonii musculare și stare de cașexie. Demența Altzheimer. Această afecțiune este o demență caracterizată printr-un proces abiotrofic cerebral mai extins și care, din punct de vedere psihopatologic, implică un comportament dezorganizat, tulburări agnozo-afazo-apraxice și hipertonie musculară. Boala a fost descrisă de Altzheimer (1906). Debutul clinic este semnalat în jurul vârstei de 55 ani, având un caracter insidios. Inițial se notează tulburări de atenție și de memorie, dezorientare temporo-spațială, tulburări de limbaj (ecolalie, palilalie, logoclonie), tulburări praxo-gnozice (apraxia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ani, având un caracter insidios. Inițial se notează tulburări de atenție și de memorie, dezorientare temporo-spațială, tulburări de limbaj (ecolalie, palilalie, logoclonie), tulburări praxo-gnozice (apraxia îmbrăcatului), o perseverare neproductivă. La cele deja expuse se asociază tulburări neurologice (tulburări de tonus muscular, de mers, crize de epilepsie). Distribuția topografică a leziunilor abiotrofice cortico-cerebrale este difuză, mai puțin circumscrise decât în cazul demenței Pick. 4) Demența Creutzfeld-Jakob Boala a fost descrisă de Creutzfeld (1920) și ea este un proces abiotrofic cerebral. Debutul se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizează, din punct de vedere clinic și anatomopatologic, prin următoarele aspecte: atrofie corticală, atrofie olivo-ponto-cerebeloasă, ataxie cerebeloasă, sindrom demențial. 9) Demența presenilă cu degenerescență talamică Aceasta este o afecțiune complexă care se caracterizează prin următoarele tulburări: demență severă, hipersomnie, hipertonie musculară, poziție rigidă a corpului. Afecțiunea este superpozabilă pe aspectele clinice al bolii descrise de Hallervorden și Spatz. 10) Sindromul lui Heidenheim Acesta pare a fi înrudit cu maladia Creutzfeld-Jakob. Se notează prezența unei cecități corticale asociate cu demența. Boala evoluează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afectivă la copil este legată de nevoile de creștere („rația de creștere”), pe când la adult este legată de nevoile de echilibru („rația de întreținere”). Catalepsie: tulburare psihomotorie a tonusului și inițiativei motorii din seria catatoniei. Cataplexie: pierderea bruscă a tonusului muscular, a posturii, cu căderea individului. Catatonie: sindrom psihomotor privind activitatea motorie voluntară, caracterizat prin episoade psihomotorii de stupoare, imobilism, negativism motor, stereotipii, flexibilitate ceroasă etc. Cenestopatie: halucinații sau pseudohalucinații cenestezice diferite, localizate la organele interne. Ciclotimie: psihoză afectivă bipolară, maniaco-depresivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specifică (cultura „bancului”), modifică atitudinea populației victimatizate, incită la găsirea „țapului ispășitor”, totdeauna altul decât cel cu adevărat responsabil. O „anatomie” a cozii ne dezvăluie proprietatea de „organism viu” a acesteia, calitatea de „celule” a participanților (indivizii pot fi osoși, musculari sau lacși), calitățile „inimii” și ale „creierului” cozii, modul de comunicare între elemente, stilul de comportament al participanților (avansarea, utilizarea masei de manevră, perpetuarea cozii, reproducerea ei, coada ca simbol sexual, etalând o tensiune orgasmică și sentimente ca satisfacția împlinirii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
c) sistemul osteoarticular; d) examinare oftalmologică; e) examinare otorinolaringologică (ORL); f) examenul clinic al capului; g) aparatul respirator; h) aparatul cardiovascular; i) aparatul digestiv; j) aparatul renal și procesele hidroelectrolitice; 4. Examinarea neurologică: a) reflexele și mișcările involuntare; b) tonusul muscular; c) ortostatismul; d) mersul; e) motilitatea activă; f) examenul sensibilității/senzorialității (analizatorilor); g) examenul nervilor cranieni. 5. Investigații paraclinice: a) examenul LCR (lichidul cefalorahidian); b) electrodiagnosticul neuromuscular (stimularea electrică, cronaxia, electromiografia, viteza de conducere în nervii periferici); c) electroencefalografie (EEG
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu mare dificultate a alimentației, vorbirii sau respirației în context neurologic; 10. deficiențe cronice ale controlului sfincterian care împiedică încadrarea într‑un mediu social; 11. deficiențe ale limbajului care fac imposibilă stabilirea relațiilor interumane; 12. tulburări trofice cronice sau recidivante, musculare, cutanate și/sau osteoarticulare, asociate cu deficiențe motorii medii; 13. crize epileptice convulsive generalizate tonico‑clonice și alte tipuri de crize epileptice grave (ca sindromul West, sindromul Lennox‑Gastaut etc.), de cel puțin una pe săptămână, sub tratament, cu/fără
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
coloanei vertebrale și membrelor pelvine (inferioare); - implicații asupra gestualității de prehensiune, amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise - în afecțiunile membrelor toracale (superioare); - caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; - posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; - asocieri cu afecțiuni musculare, neurologice, somatice; - asocieri cu tulburări circulatorii loco‑regionale; - prezența unor procese supurative acute sau cronice. Pentru afecțiunile locomotorii osteoarticulare, încadrarea în grade de handicap se face după următoarele aspecte: - deficiența funcțională medie - reducerea posibilității de realizare și menținere a ortostatismului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
reumatoidă în evoluție sau cu sechele la nivelul articulațiilor pumnului și degetelor, determinând limitarea gestualității etc. În aceste cazuri se vor avea în vedere implicațiile asupra funcțiilor vitale și posibilitățile de realizare a gestualității, precum și limitările funcționale motorii. 2. Afecțiuni musculare - anomalii și malformații congenitale care împiedică poziția statică și locomoția (de exemplu, hipertrofii congenitale, redori și retracții musculare); - boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu, distrofia Duchenne, miopatii în centură, distrofia musculară progresivă congenitală, distrofii miotonice); - miastenia ce determină fatigabilitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cazuri se vor avea în vedere implicațiile asupra funcțiilor vitale și posibilitățile de realizare a gestualității, precum și limitările funcționale motorii. 2. Afecțiuni musculare - anomalii și malformații congenitale care împiedică poziția statică și locomoția (de exemplu, hipertrofii congenitale, redori și retracții musculare); - boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu, distrofia Duchenne, miopatii în centură, distrofia musculară progresivă congenitală, distrofii miotonice); - miastenia ce determină fatigabilitatea rapidă, cu tulburări de locomoție, manipulare, fonație, respirație; - glicogenoze (de exemplu, tip II - boala Pompe). Pentru asimilare pe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]