2,210 matches
-
Casa Otto Briese, din Iași, Str. Eminescu Mihai 1, a fost înscrisă în Lista monumentelor istorice 2004, la nr. crt. 1033, cod LMI: IS-II-m-B-03868. În anul 2005, Societatea Română de Televiziune a realizat filmul documentar „Pictorul ieșean Otto Briese”. Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași a organizat în 1998 o expoziție retrospectivă Otto Briese.
Otto Briese () [Corola-website/Science/321186_a_322515]
-
sunt moștenite de la ctitoria anterioară și databile la sfârșitul secolului XVIII. Prin vechimea lor și valoarea artistică, ele ar merita o restaurare (deoarece se află într-o stare avansată de degradare) și păstrarea în condiții mai favorabile, într-o colecție muzeală.
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
o iarnă ușoară în 1843, când „a fulgerat boala holerii la comuna Bistricioara, la anul 1865” sau „când au venit lăcustele la anul 1867”. Există și inscripții dăltuite în grinzile pridvorului care conțin data construirii bisericii (1773). Prin parcurgerea sectorului muzeal dedicat zonei Moldovei se poate înțelege felul în care s-a dezvoltat arhitectura vernaculară, se poate urmări evoluția complexă a modului de viață oglindit în felul în care oamenii construiau, își împodobeau casa sau biserica. De la folosirea materialelor de construcție
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
superior (1962-1968), șef Sector Arheologie (1975-1977); Secția de Etnografie, Arte Plastice și Folclor - cercetător științific superior (1968-1975); cercetător științific superior al Sectorului Ocrotirea Monumentelor (1978-1990); Universitatea de Stat din Moldova: șef al Laboratorului Antichitate și Evul Mediu (Tracologie) (1990-2003); Complexul muzeal „Orheiul Vechi”: secretar științific (1993-2003). este primul arheolog din Republica Moldova care a obținut titlul de doctor în științe. În anul 1960 Ion Hîncu a susținut teza de doctorat: „Producția ceramicii rurale din Moldova în sec. VI-XVII”, în cadrul catedrei de
Ion Hîncu () [Corola-website/Science/321748_a_323077]
-
Sucevița în 9/III 1823 mort la 13/II 1896. Fiei țerina ușoară"". Fiul său, Ștefan Porumbescu (1856-1896), a murit și el în același an și a fost înmormântat tot lângă peretele bisericii. În anul 1971 s-a inaugurat complexul muzeal de la Stupca, iar rămășițele pământești ale părintelui Iraclie și ale lui Ștefan Porumbescu au fost deshumate și transportate în cimitirul satului Stupca, fiind reînhumate lângă mormintele lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), ale mamei sale Emilia (1826-1876) și ale celorlalți frați ai
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
mama poetului, Eufrosina Porumbescu (1866), Alexandru Porumbescu (1862-1866), Maria Rațiu Porumbescu (1860-1932), preotul Iraclie Porumbescu (1823-1896) și Ștefan Porumbescu (1856-1896). Ultimii doi au murit la Frătăuții Noi și au fost înmormântați acolo. În anul 1971, când s-a inaugurat complexul muzeal de la Stupca, rămășițele pământești ale părintelui Iraclie și ale lui Ștefan Porumbescu au fost deshumate și transportate în cimitirul satului Stupca, fiind reînhumate lângă mormintele lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), ale mamei sale Emilia (1826-1876) și ale celorlalți frați ai compozitorului
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
Ulterior, Mănăstirea Văratec a vândut casa. Imobilul a trecut pe la mai mulți proprietari, iar în anii 1980-1981 s-a ruinat complet. La inițiativa protopopului Constantin Matasă (1878-1971), imobilul a fost declarat monument istoric, fiind trecut în 1982 în administrarea Complexului Muzeal Județean Neamț. Casa a fost refăcută după planul original, cu mici modificări. Imobilul se afla inițial la stradă, dar noua casă a fost construită cu doi metri mai în spate. Clădirea actuală este mai înaltă și are cerdac, spre deosebire de cea
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
Neamț. În prezent, casa memorială este unul dintre cele mai vizitate muzee din țară, trecându-i pragul anual mai mult de 40.000 de turiști români și străini. În fiecare an, casa patronează Manifestarile „Zilele Creangă”, precum și activități culturale: seri muzeale, expuneri cu temă, conferințe, simpozioane organizate la sediul unității, la sediul Fundației Culturale „Ion Creangă” din Târgu-Neamț sau la școlile din localitate. Casa are un acoperiș larg de draniță sub care se află pereții durați din bârne groase peste care
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
pământ, care a conservat doar urme medievale. Colectivul care coordonează săpăturile este format din Dana Marcu-Istrate - responsabil științific, Ioan Fedor Păscu (SC Damasus SRL), Zsuzsanna Heitel (Institutul de Istoria Artei București), George Păscu Hurezan, Florin Mărginean și Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad).
Cetatea Pâncota () [Corola-website/Science/317494_a_318823]
-
biserică (capela), spațiul funerar de pe latura nordică, zona de contact dintre colțul primei biserici și prelungirea de vest a bisericii gotice, precum și zona intrării de pe latura vestică. Colectivul șantierul arheologic: George Pascu Hurezan - responsabil științific, Florin Mărginean, Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad), Adrian Andrei Rusu (Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj)
Cetatea Tauț () [Corola-website/Science/317495_a_318824]
-
la . Pe gazonul de lângă casă sunt așezate două „Măști Hilare“, lucrări ce au fost create în 1852 de Karl Storck pentru fațada Teatrului Național București, distrus în cel de-al Doilea Război Mondial. Tot în acest muzeu este expusă Colecția Muzeală a Episcopiei Armeano - Gregoriene. Între timp, Muzeul Storck a fost retrocedat foștilor proprietari, în condiții dubioase, afirmă surse din primărie, până în 2003 nefiind clarificat încă statutul valoroasei colecții de artă Storck.. Clădirea ce adăpostește Muzeul Frederick și Cecilia Cuțescu Storck
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
Publice a elaborat un proiect pentru construirea unui spital de urgență pe locul unde se află clădirile vechi ale Spitalului Județean care ar urma să fie demolate. În dorința de a proteja aceste clădiri vechi, datând din perioada austriacă, Complexul Muzeal Bucovina a propus Direcției pentru Cultură și Culte Suceava clasarea acestora în Lista Monumentelor Istorice pentru a fi salvate de la demolare. Directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu, a apreciat că aceste clădiri "„reprezintă (...) ultimul mohican al arhitecturii care a caracterizat
Spitalul Vechi din Suceava () [Corola-website/Science/321919_a_323248]
-
să fie demolate. În dorința de a proteja aceste clădiri vechi, datând din perioada austriacă, Complexul Muzeal Bucovina a propus Direcției pentru Cultură și Culte Suceava clasarea acestora în Lista Monumentelor Istorice pentru a fi salvate de la demolare. Directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu, a apreciat că aceste clădiri "„reprezintă (...) ultimul mohican al arhitecturii care a caracterizat târgul de odinioară”". Istoricul literar Eugen Dimitriu a propus transformarea pavilionului de la stradă într-un corp muzeal. În anul 2009, președintele Consiliului Județean Suceava
Spitalul Vechi din Suceava () [Corola-website/Science/321919_a_323248]
-
a fi salvate de la demolare. Directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu, a apreciat că aceste clădiri "„reprezintă (...) ultimul mohican al arhitecturii care a caracterizat târgul de odinioară”". Istoricul literar Eugen Dimitriu a propus transformarea pavilionului de la stradă într-un corp muzeal. În anul 2009, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat că Spitalul Vechi va fi modernizat. În acest sens, s-au alocat 4 milioane de lei pentru schimbarea acoperișului, a tâmplăriei și a sistemului de încălzire, precum și reabilitatea termică
Spitalul Vechi din Suceava () [Corola-website/Science/321919_a_323248]
-
între timp Legea 247/2005 privind retrocedarea integrală a proprietăților, iar acțiunea în instanță a fost suspendată. Ca urmare a acestei legi, Ustinia Colomeischi a depus în 2005 o notificare la un executor judecătoresc, care a pus în vedere Complexului Muzeal Bucovina că această clădire și terenul aferent trebuie restituite în natură proprietarului de drept. S-a stabilit ca Ustinia Colomeischi să achite Complexului Muzeal Bucovina contravaloarea actualizată a construcțiilor și dotărilor ce s-au efectuat după preluarea clădirii de către Muzeu
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
a depus în 2005 o notificare la un executor judecătoresc, care a pus în vedere Complexului Muzeal Bucovina că această clădire și terenul aferent trebuie restituite în natură proprietarului de drept. S-a stabilit ca Ustinia Colomeischi să achite Complexului Muzeal Bucovina contravaloarea actualizată a construcțiilor și dotărilor ce s-au efectuat după preluarea clădirii de către Muzeu, precum și despăgubirea de 53.189 lei primită de familia sa. Conform legii, proprietarul este obligat să păstreze destinația clădirii timp de trei ani. Cosiliului
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
convenție anterioară încheiată de Consiliul Județean cu Ustinia Colomeischi s-a stabilit suma de un milion de lei ca preț al tranzacției. Ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 1471 din 26 decembrie 2009, mai multe clădiri care aparțineau Complexului Muzeal Bucovina și anume Hanul Domnesc, Cetatea Zamca, muzeele de istorie și științe ale naturii au fost trecute din proprietatea Ministerului Culturii în proprietatea publică a Consiliului Județean Suceava. Clădirea fostului Han domnesc are două nivele și pivnițe. Parterul are ziduri
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
picturii religioase românești, din cauza că acest stil se plasează antagonic cu tradiția națională și cu rolul pe care-l joacă pictura religioasă în România. Sunt cunoscute până în anul 2015 treisprezece autoportrete realizate de către Mișu Popp, acestea aflându-se în colecții muzeale din România sau în colecții private. Autoportretul aflat la Muzeul Brukenthal din Sibiu a fost realizat în aceeași perioadă ca cel aflat la Muzeul de Artă din Iași, care a fost făcut în anul 1886. Cele două portrete amintite au
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
mp și o suprafață desfășurată de 5.797 mp, cu trei etaje și mansardă. În ședința Guvernului din 17 martie 2010 s-a aprobat transferul depozitului de tutun de la Ministerul Finanțelor la Ministerul Culturii și darea lui în folosință Complexului Muzeal „Moldova”. Scopul acestui transfer a fost protejarea monumentului istoric și constituirea într-un spațiu muzeal al Complexului Muzeal „Moldova”. Imobilul monument istoric va deveni "„cel mai mare muzeu de arheologie industrială din țară, ca și suprafață”", potrivit ministrului culturii, Hunor
Fabrica de Țigarete din Iași () [Corola-website/Science/316902_a_318231]
-
ședința Guvernului din 17 martie 2010 s-a aprobat transferul depozitului de tutun de la Ministerul Finanțelor la Ministerul Culturii și darea lui în folosință Complexului Muzeal „Moldova”. Scopul acestui transfer a fost protejarea monumentului istoric și constituirea într-un spațiu muzeal al Complexului Muzeal „Moldova”. Imobilul monument istoric va deveni "„cel mai mare muzeu de arheologie industrială din țară, ca și suprafață”", potrivit ministrului culturii, Hunor Kelemen. Aici urmează să se organizeze spații expoziționale (în care vor fi expuse elemente de
Fabrica de Țigarete din Iași () [Corola-website/Science/316902_a_318231]
-
17 martie 2010 s-a aprobat transferul depozitului de tutun de la Ministerul Finanțelor la Ministerul Culturii și darea lui în folosință Complexului Muzeal „Moldova”. Scopul acestui transfer a fost protejarea monumentului istoric și constituirea într-un spațiu muzeal al Complexului Muzeal „Moldova”. Imobilul monument istoric va deveni "„cel mai mare muzeu de arheologie industrială din țară, ca și suprafață”", potrivit ministrului culturii, Hunor Kelemen. Aici urmează să se organizeze spații expoziționale (în care vor fi expuse elemente de patrimoniu industrial), depozite
Fabrica de Țigarete din Iași () [Corola-website/Science/316902_a_318231]
-
înălțată Statuia „Bucovina înaripată”, monument al eroilor bucovineni. Ca urmare a protestului mai multor personalități locale printre care Mihai Iacobescu, președintele Societății de Istorie Suceava, Ștefan Purici, decanul Facultății de Istorie a Universității „Ștefan cel Mare”, Emil Ursu, directorul Complexului Muzeal Bucovina, Ioan Scripcariuc, directorul Arhivelor Naționale Suceava, precum și IPS Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, s-a renunțat la mutarea statuii lui Petru Mușat, noua statuie fiind înălțată la 28 mai 2009 vizavi de statuia voievodului. Ca urmare a faptului
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
la Guvern, pentru conservarea sa. Costumul voievodal a fost restaurat la Laboratorul de Restaurare și Conservare de la Muzeul Bucovinei din Suceava, păstrându-se în prezent în depozit, în condiții speciale de microclimat. La 18 august 2010, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bucovina, s-a desfășurat o acțiune menită să comemoreze cei 622 de ani de la prima atestare documentară a Sucevei. Cu acest prilej, s-a oficiat la Biserica Mirăuți o slujbă de pomenire a ctitorilor Bisericii Mirăuți și ai orașului Suceava
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
pomenire a ctitorilor Bisericii Mirăuți și ai orașului Suceava, care a fost celebrată de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților; la acest eveniment au participat Vasile Ilie (subprefectul județului Suceava), Viorel Seredenciuc (viceprimarul municipiului Suceava), Emil Ursu (directorul Complexului Muzeal Bucovina), pr. Vasile Irimia (protoiereu al Protoieriei Suceava I), pr. consilier cultural Dragoș Buta de la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, precum și numeroși credincioși. Din punct de vedere structural și decorativ, Biserica Mirăuți se încadrează în perioada de dezvoltare a artei moldovenești
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
deosebite la promovarea cunoașterii acestui spațiu și Premiul Raoul Bossy, premiu care răsplătește excelența în cercetarea spațiului baltic și nordic. ARSBN pregătește în anul 2012 și deschiderea primei biblioteci de studii baltice și nordice, RoBaltNord, în colaborare cu Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”. ARSBN colaborează totodată cu universități, licee și biblioteci în ceea ce privește predarea unor cursuri, mese rotunde, întâlniri tematice, conferințe despre spațiul nordic și baltic și realizarea de parteneriate cu instituții de profil din Europa septentrională. ARSBN este un OING și
Asociația Română pentru Studii Baltice și Nordice () [Corola-website/Science/324871_a_326200]