38,366 matches
-
ininteligibil, imposibil de folosit în contextul comunicării actuale, guvernată după legile pragmaticului. Că tratat de exprimare, Ascuțimea și arta ingeniozității e profund inactual. Că artefact de demult, ca amintire a gratiei unor vremuri trecute, cartea are farmecul unui obiect de muzeu, distincția amuletelor din vitrine, incrustate în pietre scumpe și rare. Baltasar Gracian, Ascuțimea și arta ingeniozității, traducere din spaniolă, prefață, note și comentarii de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 1998, 573 pag.
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
pictorii Român Cotoșman din S.UA., Cristian Paraschiv din Franța, Diet Seiler din Germania și alții; evident, fără să-i mai punem la socoteală pe nenumărații veleitari care s-au bucurat de spații muzeale greu accesibile, inclusiv de acelea ale Muzeului Național de Artă. Exemplul lui Emil Ciocoiu, rezident în Germania, este unul pe cît de convingător, pe atît de jenant. Alături de artiștii deja amintiți, un loc special prin conținutul relațiilor sale cu fenomenul artistic românesc și prin implicarea directă în
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
viață și complet necunoscut de către generațiile mai tinere-, George Tzipoia a pornit și o acțiune complexă de readucere în actualitate a operei și a personalității tatălui său. Înființarea Fundației Alexandru TIPOIA, editarea unui important album și, mai ales, organizarea la Muzeul Național de Artă a unei mari retrospective Alexandru Tipoia sînt doar cîteva repere ale unei activități de promovare publică a unei complexe personalități artistice, activitate în care devoțiunea filiala nu este decît o componentă a unui mai cuprinzător și mai
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
și nervi cheltuiește în toate aceste întreprinderi nerentabile material, dar cu mari profituri spirituale pentru cititori, cercetători literări, scriitori și profesori pasionați de "materia" lor. Că și la Aldebaran, coeditori ai noii reviste sînt Casă de cultură "Ion Vinea" și Muzeul "Teohari Georgescu" din Giurgiu (deștepți oameni trebuie să fie la conducerea acestor instituții, căci prin publicațiile lui N. Tone orașul lor devine un centru cultural cu faima). În casetă redacționala a Faclei sînt înscriși Marin Codreanu - director editorial, redactorii șefi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
modul cel mai tragic fatalității șablonului literar romanțios după care dragostea nu poate fi înfrîntă decît de moarte. (Vasile Alecsandri, Jurnalul unei iubiri: Vasile Alecsandri și Elenă Negri (iunie 1846-mai 1847), prefață de Paul Cornea, ediție îngrijita de Valentina Pitut, Muzeul Literaturii Române, București, 1998, 160 p., 20.000 lei.)
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
și importante pentru acest sfîrșit de veac măcinat de atîtea remușcări și totodată resentimente. Todorov pornește de la două premise aparent contradictorii. Prima: trăim într-o lume post-Holocaust și post-Gulag, ca atare obsedată de memorie, astfel că zilnic apare un nou muzeu, un monument, o expoziție - tot atîtea forme de a recupera trecutul. A doua: sîntem, conștient sau nu, tentați să acționăm mai degrabă în numele unui principiu al uitării, sau al unei memorii capricioase și uneori nedrepte. În măsura în care ne considerăm, într-un
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
să mă adaptez. Am găsit, nu departe, o patiserie Panamie, un „Convenience store”, un Mall etc. Am făcut incursiuni cu prietenii veniți din California la Tiananmen Square (tabloul lui Mao, tartorul „involuției” culturale este tot acolo, zâmbitor și gras), la Muzeul Tehnic (incredibil lăcaș de cultură chinezească!), la renumitul station Bird Nest etc. Am vizitat trei companii cu care se poate face „business” din Canada. Nu am reușit să mă întâlnesc cu poeții chinezi pe care i-am cunoscut la Maghar
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
s-a inventat busola, praful de pușcă etc. iar poeții au fost puși la mare cinste. Nu mai există demult așa peisaje frumoase, cum sunt cele descrise în renumita poezie, găsită pe un pergament din anul 1414 DC, aflat la Muzeul de Istorie din Shanghai. Gate of Ji și Golden Terace au dispărut din secolul XV, iar ce a mai rămas, s-a schimbat mult. Foarte interesantă cartea lui Susan Naquin! Multe ciudățenii atrag atenția prin Beijing, mai ales pentru ochii
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
restrîns dintr-o adevărată bibliografie artistică. El oferea imagini monografice ale unui artist sau altul, mai mult sau mai puțin important, imagini ale unor patrimonii muzeale, imagini parțiale privind unele școli artistice, așa cum s-au constituit ele în colecțiile diferitelor muzee și cam atît. Indiferent de sursa, românească sau rusească, marile sinteze au lipsit cu desăvîrșire. În toată această perioadă nu a apărut nici o istorie adevărată a artelor plastice europene, nici o sinteză dintre cele care în Occident apăreau cu zecile. Singurele
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
ce? Știe, probabil, mai bine "opoziția" care, vorba lui Pleșu, adresată, într-o noapte, unui condeier perpetuu-justitiar, este endemic "tristă", spune, invariabil, nu. Un nu răspicat. Nostalgic-proletar. Prind, în ultima secundă, la Palat, Retrospectivă Tuculescu. Dar nu în încăperile fostului muzeu național (în care, de altfel, s-au consumat momentele fierbinți ale tronului României), încăperi ciuruite în același decembrie telegenic, ci în față, în incintele dinspre Piața. Ale căror ferestre, într-o seară lugubra - îmi amintesc - erau spăimos luminate: se desfășura
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
pictorului. Dar indiferent de importanță lor, ele au o inconsistenta de spectre care traversează textul fără un chip anume, fără profil psihologic, într-un cuvînt, fără corporalitate. Popescu-Negreni comunica, are o rețea de legături umane relativ stabilă, conversează mereu, în muzee sau în memorie, cu mării maeștri ai picturii, citează scriitori și gînditori importanți, insă totul rămîne undeva în fundal. Problema esențială a pictorului este propria să viața, arta ca sursă de interogații și de frămîntări, scurgerea traumatizanta a timpului, exprimarea
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
juriu de specialitate din care au făcut parte, printre alții, Amelia Pavel, Ileana Pintilie, Mirela Dăuceanu și Radu Ionescu, a selecționat cîteva proiecte propuse de curatori tineri, bine informați și cu o practică deja semnificativă. Ei sînt: Judith Angel de la Muzeul de Artă din Arad, care actualmente își face doctoratul la Budapesta cu binecunoscutul istoric de artă Laszlo Beke, si, pentru spațiul de la Institutul român de la Veneția, tînărul critic de artă Horia Avram. Proiectul lui Judith Angel include două participări, cea
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
vechea și cea mai nouă". Și scriitorul ardelean a pus textul între semnele citării, reproducînd exact spusele poetului. La 9 iulie 1869, M. Eminescu își semnalează prezența la Sibiu cu propria lui mînă: "Și totuși... în registrul de vizitatori al Muzeului de Naturale din Sibiu întîlnim însemnarea "M. Eminescu, 1869 iulie 9" (Gh. Pavelescu, Eminescu și Sibiul, Sibiu, 1998, p. 44, facsimilul la p. 78). Fie că a sosit prea tîrziu și examenul de bacalaureat începuse, fie din alte motive, poetul
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
de bacalaureat începuse, fie din alte motive, poetul a stat la Sibiu, unde s-a întîlnit cu cunoscuți de-ai săi. Aici, la Sibiu, a aflat de pregătirile Asociației "Astra" pentru adunarea din august de la Șomcuta. La Sibiu a vizitat Muzeul de Științe naturale și a stat pînă în preajma datei adunării Asociației "Astra" de la Șomcuta, plecînd apoi acolo cu cunoscuții săi, așa cum, cu trei ani înainte, plecase de la Blaj, cu colegi de acolo, la Alba-Iulia, la adunarea generală a"Astrei (16
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
Pavel Șușară Pentru a consemna cei cincizeci de ani pe care Mircea Bochiș tocmai i-a împlinit, Muzeul de Artă din Baia Mare a organizat o amplă expoziție care cuprinde lucrările artistului din ultimii ani. Pînă aici totul este în regulă; un pictor ajuns la deplina sa maturitate este recunoscut în consecință de către comunitatea culturală în mijlocul căreia trăiește, iar
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
că împreună cu omul de afaceri Victor Florean, care a înființat lîngă Baia Mare o fabrică de marmură, Bochiș a organizat primul simpozion privat de sculptură în marmură din România, primul salon internațional de gravură mică și a declanșat proiectul celui dintîi muzeu particular de artă contemporană. Chiar dacă Muzeul de Artă din Baia Mare a organizat, la prima vedere, doar o expoziție de pictură, în fapt, prin această expoziție, el a lansat un nou tip de artist, profund diferit de acela pe care îl
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
Florean, care a înființat lîngă Baia Mare o fabrică de marmură, Bochiș a organizat primul simpozion privat de sculptură în marmură din România, primul salon internațional de gravură mică și a declanșat proiectul celui dintîi muzeu particular de artă contemporană. Chiar dacă Muzeul de Artă din Baia Mare a organizat, la prima vedere, doar o expoziție de pictură, în fapt, prin această expoziție, el a lansat un nou tip de artist, profund diferit de acela pe care îl știam pînă acum. Este vorba de
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
cei cincizeci de ani ai lui Bochiș sunt o încercare, un examen de o dificultate maximă. Dacă artistul a reușit să facă dovada rezistenței înlăuntrul artei sale și a victoriei în confruntarea directă cu o istorie meschină și rudimentară, iar Muzeul de Artă a sesizat enorma importanță a acestui nou tip de artist - fără înfumurări, uman, viu și învingător - în mod sigur s-a întîmplat ceva; cel dintîi a renunțat la narcisismul său imemorial și a coborît cu picioarele în lume
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
lume, iar cel de-al doilea a sesizat cu o mare acuitate că gestul exemplar nu trebuie căutat doar într-un trecut vag sau prin debaralele profeților disperați, ci mult mai aproape, chiar la nivelul privirii noastre cotidiene. Artistul și Muzeul au trecut acum împreună acest dificil examen. Care nu este nici pe departe doar unul local, ci unul care privește în întregime fenomenul și comportamentul artistic din România. Dacă se poate o dată, atunci se poate mereu, iar proaspăta aniversare a
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
rîșniță sau la saca fără să-l umilești ori chiar să-l ucizi. Toate aceste gînduri, stimați cititori, care par glumețe și frivole la prima vedere, mi-au venit în minte în timp ce vizitam expoziția George Apostu, deschisă de curînd la Muzeul de Istorie și Artă al municipiului București. Unul dintre cei mai viguroși artiști români din acest secol și unul dintre sculptorii cei mai importanți din întreaga istorie românească a genului, și nici o exagerare nu se ascunde în această afirmație atît
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
această afirmație atît de tranșantă, absent aproape cu desăvîrșire în ultimii douăzeci de ani din orizontul culturii noastre, George Apostu merita un alt tip de întoarcere acasă, un alt spațiu de expunere și un alt cadru al receptării. Expoziția de la Muzeul municipiului, mai degrabă un inventar naiv de lucrări decît o expoziție propriu-zisă, este expresia pură și nefericită a întîlnirii dintre două exteriorități: sentimentalismul familiei, pe de o parte, și amatorismul curatorial, pe de alta. Ceea ce se impune aici, în primul
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
căutarea sexualității pierdute, a tehnologiei crimei odioase "aterizează", ca un fel de extratereștri, într-o foarte ciudată vilă-grotă. Marchizul de Sade - un personaj ieșit din timp, bătrîn și decrepit, aproape orb și monstruos de gras, un fel de piesă de muzeu - își are întinsă aura peste tot. Misterul strîns în jurul lui și al operelor sale instigă la cunoaștere, la alungarea prejudecăților, la îndepărtarea formelor ce mistifică. Pe măsură ce se merge înapoi pe firul narației se refac stări, se înmulțesc obsesiile, spațiul se
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
și de muzica operei funebră scrisă de Vasile Șirli pe un libret semnat de Sade. Muzica originală a compozitorului Vasile Șirli supradimensionează "romantic" misterul, oroarea, jocul de-a viața și de-a moartea al unor "păpuși" stricate, pierdute într-un muzeu al crimei și sexualității. Călătoria inițiatică a celor șapte minotauri înseamnă descoperirea, nu totală, a unui mit. Pentru a se putea dărui pînă la capăt sadicilor aventurieri, Sade nu are altă soluție decît să se sacrifice într-un fel de
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
al vieții pulsînd cu putere în rana pe care o produce însingurarea): "Un om singur pe stradă nu este însinguratul din casa lui,/ masca soldatului disperat pe cîmpia de funingine, adusă/ ca un trofeu, piele de jivină rară într-un muzeu din oraș,/ mersul lui sigur îl duce spre casa în care-l așteaptă ai lui,/ însinguratului însă nimeni nu-i deschide ușa, nimeni/ nu-l întreabă nimic, mersul lui șovăielnic ca al unui acrobat/ bătrîn, atrage atenția, zîmbetul lui trist
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
Pavel Șușară În calitatea sa mai nouă de galerie pentru expoziții curente, Muzeul Național de Artă a avut, în cei zece ani care au trecut, o activitate suficient de bogată pentru a se păstra în actualitate și altfel decît prin absența sa ca instituție cu un statut foarte clar definit. Cîteva mari expoziții
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]