3,059 matches
-
soției și de unirea popriu-zisă. Vânătorii dau de o urmă de fiară și Încearcă s-o descifreze; descifrarea implică un șir de ipostaze metaforice: urmă de zână, urmă de căprioară, floare. Descoperirea va fi făcută În cele din urmă de naș. Românul crede că toate câte trebuie să i se ntâmple În cursul vieții Îi sunt scrise de mai Înainte și, orice ar face, soarta nu i se poate schimba. Și iarăși mai crede că, până ce nu vine vremea să se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pom (arbore), poamă (fruct), floare, creangă. El este idealul de frumusețe a fetei de Împărat care are obrajii și sânii ca merele, fața dalbă ca florile de măr. Structura ceremonialului nupțial amintește de o posibilă inițiere sexuală a tinerilor de către nași, reprezentanți ai moșilor și strămoșilor În linie paternă, practică atestată până târziu la unele societăți arhaice. De altfel, sensul vechi al cuvântului nuntă este cel de Împerechere În vederea procreării, identic cu sărbătoarea pastorală Nunta Oilor (14 octombrie), când se amestecau
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
atestată până târziu la unele societăți arhaice. De altfel, sensul vechi al cuvântului nuntă este cel de Împerechere În vederea procreării, identic cu sărbătoarea pastorală Nunta Oilor (14 octombrie), când se amestecau oile și berbecii pentru reproducere. Nunta, denumire Înrudită cu nașii, nu cu mirii, obiceiul Punerii Mărului sau Pomului seara, În ajunul nunții, imediat după cununie sau chiar la un an după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului Împodobit de către naș, obiceiul atestat În țara Almăjului ca mireasa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
berbecii pentru reproducere. Nunta, denumire Înrudită cu nașii, nu cu mirii, obiceiul Punerii Mărului sau Pomului seara, În ajunul nunții, imediat după cununie sau chiar la un an după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului Împodobit de către naș, obiceiul atestat În țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă În prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului Împodobit de către naș, obiceiul atestat În țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă În prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă În prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
doarmă În prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se Încheie, rămâne grăitor. Scoate unul de sub suman
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se Încheie, rămâne grăitor. Scoate unul de sub suman o ploscă de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se Încheie, rămâne grăitor. Scoate unul de sub suman o ploscă de rachiu, iar celălalt un măr și le pun pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și în clismele pe care le făcea. Oficial însă acesta a căzut victimă tuberculozei intestinale la data de 16 mai 1643, lăsând tronul liber pentru fiul său. înaintea morții tatălui său, Delfinul a fost botezat în religia catolică, avându-l naș pe cardinalul Mazarin. La întoarcerea de la catedrala unde s-a oficiat ceremonia, copilul a fost întrebat de către muribund:„Ce nume ți au pus?“ Băiețelul a răspuns„Sunt Ludovic al XIV-lea“.„Nu încă, dar în curând vei fi“, i-a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din perspectiva oficială și cea apocrifă Ludovic al XIV-lea a avut șansa de a crește într-un mediu armonios familial. Beneficiind de dragostea necondiționată și care nu poate fi pusă la îndoială a mamei sale, regina Ana, protejat de nașul său Mazarin, și avându-l ca tutore pe Marchizul de Villeroy, Ludovic creștea sub ochii atenți ai credinciosului său valet La Porte. La Porte a lăsat istoriei o serie de adnotări și memorii care sunt folositoare pentru a putea realiza
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Istoria Franței. Abatele de Beaumont i-a recomandat exemplarul scris de Mézeraz, care era redactat în cinstea reginei. Atâta timp cât regele era minor, La Porte nu asculta de ordinele acestuia, ci intra sub tutela regentei și a lui Mazarin, care, în calitate de naș, era totodată și supraveghetor al educației monarhului. între La Porte și regină era o legătură mai strânsă, prin lunga perioadă în care acesta o servise. Înaintea nașterii moștenitorului tronului, Anei i se interzisese de către Ludovic al XIII-lea și de către
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în timp ce se prefăcea adormit. A fost trădat de prinții de sânge, care erau membrii familiei sale, a fost înșelat din nou de vara sa, cu care existau tratative în privința unei căsătorii. A privit neputincios cum mama sa este umilită, iar nașul său este nevoit să fugă pentru a scăpa de mulțimea furioasă. Ludovic al XIV-lea a avut astfel ocazia să vadă viața în întreaga sa dimensiune, de la copilăria fericită când se juca cu copiii de onoare și alerga bătând toba
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
vânduți curții franceze pentru a putea strânge fonduri pentru armata engleză. Ludovic, 159 într-un impuls, i-a oferit Mariei Mancini bijuteriile, iar la scurt timp a urmat sfârșitul relației lor. îndrăgostit, Ludovic a hotărât să-și anunțe mama și nașul de botez că a găsit persoana potrivită cu care să se căsătorească. Atât regina mamă, cât și primul ministru au încercat să-l convingă pe Ludovic de absurditatea ideii, mai ales că Maria Mancini nu era de origine nobilă. Acest
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
regelui se numără și ducele de Saint Simon, doamna de Sévigné, cardinalul de Rez. Louis de Rouvroy, duc de Saint-Simon, este fiul unuia dintre protejații lui Ludovic al XIII-lea. De asemenea, Ludovic al XIV-lea și Maria Tereza sunt nașii săi de botez. A arătat un interes special pentru viața la Versailles și avea o rețea foarte întinsă de spioni în rândurile servitorilor și ale valeților de la curte, care erau mereu prin preajma altețelor regale. Memoriile sale secrete au fost descoperite
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lui Simirad nu înseamnă decât o prigoană politică, o fricțiune permanentă prin care ni se ia orice atribuție și ne calcă în picioare demnitatea. Dacă o ține tot așa, urmează ca printr-o dispoziție să îmi ia și calitatea de naș al lui fii-su», a spus Adăscăliței”<ref id=”1”>Păunescu, iulie 2011, para. 2.</ref>. Lipsa coerenței este la fel de evidentă și la nivelul dezvoltării urbane în ansamblu. S-a făcut referire la faptul că transformările structurilor urbane ar trebui
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
trezit unul, consilierul Răgălie, și ai lui colegi, să dezvăluie că asociația lui Mircea Sandu nu este legitimă din punct de vedere juridic, că tot ceea ce s-a întâmplat până acum a fost vis. Alde Răgălie susține că actele asociației Nașului sunt pline de falsuri (EZ 24.07.2000). 7 Ioan Doncev, Cursul primitiv de limbă română, Chișinău, 1865, II, 23, apud Hasdeu (1998: 613). 8 Exemplele din DA nu sunt însă lipsite de ambiguitate; interpretarea ca "plural al familiei" nu
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
frate! Zi-ne o doină moldovenească. CÎntecele moldovenești le Înmuiau inima și le redeșteptau momente trecute, provocînd ieșiri ca a mareșalului, care Își dădea cu pumnii În cap și deplîngea decăderea: -ticăloși sîntem! Merzavți, ticăloși, becisnici, ceea ce lui Ioniță Răutu, nașul noului născut, Îi provoca zîmbete sarcastice, iar ispravnicului rus și unora dintre ofițeri reacții de Îngrijorare. De cealaltă parte erau tinerii, care la această cerință părăseau sala de petrecere. Rezultatul, cu totul neașteptat: parcă uitîndu-se ce-i adunase pe participanți
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Acestor valori, generale, li se adaugă altele, opționale: numele sfîntului ales ca ocrotitor din cauză că nașterea s-a intîmplat În ziua sau În apropierea zilei În care se prăznuiește numele sfîntului; reluarea, continuarea numelui cuiva (bunicul, de obicei pe linie paternă, nașul de botez sau altcineva din familia acestuia etc.). Atribuirea Prezența ei În unele creații folclorice nu-i schimbă caracterul arhaic, dar Înlesnește decodarea. numelui nu se face deci Întîmplător; numele Îl menește pe cel numit; dîndu-i numele bunicului, de exemplu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de botez și care Își continuă această misiune. În zonele unde populația este amestecată din punct de vedere etnic și religios biserica ortodoxă a intervenit totdeauna pentru păstrarea onomasticii românești. Iar pentru aceasta a dispus de un mijloc foarte important: nașul trebuie să fie tot ortodox și să aibă un nume românesc. Erau și sînt Înlăturate nu numai nume necreștine, ci și nume neortodoxe: În Bucovina secolului al XIX-lea unui român nu-i era permis să poarte un nume, chiar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
din milostinia ce-mi pojaluiesc boierii. Cu altă ocazie, la sobrania dvorenilor, același personaj profita de ocazie ca să-și afirme talentul oratoric, interpelînd pe fiecare dvorean, oriunde-l Întîlnea. Eu vă Întreb, gospoda, cuda mî idiom? Această prolojenie este nevînosima! Nași moșii dărămaițea, noi ne răzorim! SÎntem vernopodan, talpa tronului. Cuda mî idiom, gospoda? - zbiera dînsul, nemaiștiind el Însuși În ce limbă vorbește. Și nu e singurul boier moldovean ce folosește o astfel de limbă macaronică (5, 383). În biserică, după
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
o răscumparase de la Tătari”. Ultimul eveniment produs la 1469, indică faptul că problema incursiunilor străine la acel timp reprezenta o realitate dureroasă. În legătură cu moșia, Radu Rosetti afirmă: "Nobilimea,această clasă stăpânitoare avea ființă de veacuri, poate chiar mai înainte da naș terea neamului românesc. Originea i se pierde în timpul cel mai depărtat. Caracteristica acestei clase este stăpânirea pământului. Nimeni altul decât acela ce deținea pământ, adică moșie, fie individual, fie deavalma, amestecat în vreo colectivitate de moș neni, numai acela putea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
directorul Liceului Românesc din Armadia 34. Ciocănaș Cosma - straja satului Pripas 35. comandantul poliției de frontieră-refuză să-i dea lui Titu un permis de trecere a frontierei în România 36. elevi de la Liceul din Armadia 37. Filipoiu - doctor în Armadia, naș la nunta Laurei Herdelea cu George Pintea 38. flăcăi din Pripas, Parva 39. Găvan - lăutar 40. Glanetașu Alexandru - țăran din Pripas, tatăl lui Ion 41. Glanetașu Ion - fiul Zenobiei și al lui Alexandru Pop Glanetașu 42. Glanetașu Petre - fiul Anei
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
o țimigă, pentru ca, în dimineața de Sf. Vasile, să colinde cu surva (sorcova). Din păcate o mare parte din obiceiuri s-au pierdut. La meglenoromâni este obiceiul ca în fiecare dimineață de lăsatul secului, tinerii căsătoriți să se ducă la nași iar nașul la rândul lui are obligația să dea un ban de argint copiilor și să dea sfaturi tinerilor. Referitor la legăturile dintre nași și fini există obiceiul ca nașii să se transmită până la a nouă generație. Ca și ceilalți
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
pentru ca, în dimineața de Sf. Vasile, să colinde cu surva (sorcova). Din păcate o mare parte din obiceiuri s-au pierdut. La meglenoromâni este obiceiul ca în fiecare dimineață de lăsatul secului, tinerii căsătoriți să se ducă la nași iar nașul la rândul lui are obligația să dea un ban de argint copiilor și să dea sfaturi tinerilor. Referitor la legăturile dintre nași și fini există obiceiul ca nașii să se transmită până la a nouă generație. Ca și ceilalți români, de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]