2,263 matches
-
Interior pentru trupele de toate armele din 1921. Ultima stație de naționalizare - poziționată în urma educației primare și a instrucției militare - consta în școlile de adulți. Dacă învățământul elementar avea sarcina ideologică de naționalizare primară, iar instrucția militară pe cea de naționalizare secundară, educația adulților trebuie văzută ca un proces de "re-naționalizare", i.e., resocializare în spiritul ideii și ideologiei naționale. Astfel, școlile și cursurile pentru adulți decretate ca obligatorii prin Legea învățământului din 1924 pot fi interpretate ca instituții educaționale de convertire
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru neștiutorii de carte - iar aceștia erau mulți, în 1899, 667 dintr-o mie de recruți ai armatei române erau analfabeți! (Colescu, 1905, p. LXIV) - cât și pentru cei care nu știu românește (art. 84). Subiecții acestei agenții terțiare de naționalizare erau astfel, pe de o parte, etnicii români care din varii motive nu au trecut prin învățământul primar. Pe de altă parte, în urma încorporării noilor teritorii în granițele lărgite ale României Mari, minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încorporării noilor teritorii în granițele lărgite ale României Mari, minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent prin predarea istoriei și geografiei naționale și a limbii române exclusiv în limba română. Caracterul obligatoriu a făcut ca participarea să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent prin predarea istoriei și geografiei naționale și a limbii române exclusiv în limba română. Caracterul obligatoriu a făcut ca participarea să fie masivă. Numai în primul an, după cum cu mândrie raportează
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
societate națională a prins contur instituțional și substanță ideologică sistemul de învățământ public românesc. Făcând din nou recurs la schema în trei reprize a lui M. Hroch (1985) în care se derulează mișcările naționaliste, școala devine o agenție statală de naționalizare în masă a populației abia în Faza C (stadiul terțiar), căreia îi corespund acțiuni coordonate de mare amploare vizând instituționalizarea mișcării naționale în rândul maselor. În tot acest proces, sistemul educațional este un aparat instituțional crucial de naționalizare populară, motiv
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
statală de naționalizare în masă a populației abia în Faza C (stadiul terțiar), căreia îi corespund acțiuni coordonate de mare amploare vizând instituționalizarea mișcării naționale în rândul maselor. În tot acest proces, sistemul educațional este un aparat instituțional crucial de naționalizare populară, motiv care explică de ce, în lucrarea de față, elementul școlar este considerat o piesă indispensabilă în angrenajul instituțional de construire a statului-națiune și a memoriei naționale. 3.3.4. Memoria națională: consolidarea tradiției naționale românești Cele două fronturi ale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la București). Basarabia și nordul Bucovinei erau încorporate însă în URSS. Anul 1948 a cunoscut lansarea pachetului de reforme structurale ale noului regim, prin care se urmărea socializarea societății românești prin impunerea modelului sovietic. Campania de socializare a debutat prin naționalizarea industriei și planificarea centralizată a economiei (instituirea economiei de comandă). Partitura politică era scrisă. În economia românească urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii Populare Române (1948), prin care s-au fixat jaloanele juridice ale noii orânduiri
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
urmări în secțiunile anterioare, dezvoltarea sistemului educațional românesc a fost propulsată succesiv prin intermediul reformelor consecutive. Însă toate reformele întreprinse la adresa învățământului românesc împingeau în aceeași direcție, urmărind să completeze deficiențele neacoperite de reforma precedentă. Direcția generală indica modernizarea (cantitativă) și naționalizarea 21 (calitativă) a învățământului public românesc. Reforma din 1864, urmată de cele din 1896 și 1924 se așează toate într-o relație de continuitate. Noul regim socialist instalat în postbelic a rupt parțial această continuitate, dislocând tradiția învățământului românesc din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politică. Mai apoi, după ce revoluționarismul comunist mondial și-a pierdut avântul, Stalin a îmbrățișat doctrina lui N. Bukharin a "socialismului într-o singură țară" ca politică de stat. Prin aceste repoziționări ideologice și concesii tactice s-au așezat bazele pentru naționalizarea socialismului. În faza inițială a socialismului românesc, ideea națională a fost subordonată brutal ideii socialiste. În cadrul formulei "național în formă, socialist în conținut", conținutul socialist avea întâietate supremă în fața formei naționale. Pe măsură ce statul satelitar român a ieșit de pe orbita Kremlinului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vector identitar în orizontul socialist, ceea ce face ca "întărirea națiunii" și a independenței naționale să constituie "o necesitate legică, obiectivă" (Programul PCR, 1975, p. 145). "Patria socialistă" este reformatată pentru a deveni "națiunea socialistă". Această transformare este semnificativă pentru ilustrarea naționalizării socialismului românesc. În primele două decenii postbelice, noțiunea de "patrie proletară" a luat locul celei de "națiune română", în același timp în care patriotismul sovietic substituia naționalismul etnic ca doctrină identitară. În tot acest timp, cuvântul "naționalism" a fost anatemizat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale trecutului românesc în care contradicțiile sociale au răbufnit sub formă de răscoale sau revoluții au fost recriptate ca având conotații profund naționale. Sensul social al luptei de emancipare colectivă de exploatare economică a fost hibrizat cu o semantică națională. Naționalizarea luptelor de eliberare socială este cel mai bine evidențiată de cazul răscoalei condusă de Horea din 1784, care a făcut obiectul analizei scrupuloase realizate de K. Verdery (1991, pp. 224-235). Hermeneutica mișcării lui Horea a declanșat o dispută în avangarda
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și nobili este îmbogățit prin adăugarea antagonismului etnic dintre români și maghiari. Semantica pur clasială a conflictului este astfel combinată cu semantica națională, ceea ce face ca revolta țărănească să fie redefinită ca răscoală social-națională. Vom decela în continuare procesul de naționalizare serială care cuprinde revoluțiile din 1821, respectiv 1848, războiul de independență din 1877-1878 și "insurgența națională" din 23 august 1944 care a dus la eliberarea țării de "jugul fascist", toate aceste evenimente liberatoare fiind interpretate într-o vădită cheie naționalistă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și pe baza infrastructurii educaționale pilonată prin reforma intrucțiunii publice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
miracol istoric: poporul român. 15 Situația reflectă frecvența școlară pentru anul 1914/1915. 16 Cf. Recensământul din 1912. 17 Cifrele aferente anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
16 Cf. Recensământul din 1912. 17 Cifrele aferente anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
marile imperii (țarist, habsburgic) l-au avertizat pe Carol că, dacă nu-și face ordine În țară, vin armatele acestora să-l ajute! La fel stă problema și În cazul actului de la 23 august 1944 ori al procesului de cooperativizare, naționalizare etc. Valorificarea rezultatelor cercetării Prin publicarea acestora În reviste de specialitate românești și străine, pentru a intra cât mai repede În circuitul informațional din țară și din lume. O cercetare ale cărei rezultate nu sunt făcute publice este o cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
guvernare, și noua coaliție CDU-FDP, în frunte cu Helmut Kohl, noul cancelar, relansează puternic politica externă vest-germană în direcția reunificării. Activitatea economică în țările Europei de Est a fost determinată de transformările ce au avut loc în urma aplicării politicii Moscovei: naționalizarea și cooperativizarea, un sistem de planificare centralizat, planuri cincinale de dezvoltare. Sectoarele private au fost desființate, continuând să funcționeze numai în comerț în Republica Democrată Germană și alte câteva țări (Ungaria, Iugoslavia). În planificarea dezvoltării economice, conducătorii țărilor comuniste au
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
controlul direct al statului 820. Agricultura est-germană era însă productivă, avansată și se deosebea mult de alte țări ale blocului sovietic. Mica proprietate țărănească a contribuit la acoperirea cererilor de consum, completând realizările producției colectivizate. Industria a intrat în procesul naționalizării, menținând însă două forme de proprietate: proprietatea de stat și o formă de proprietate comună cu participarea statului. În ciuda dificultăților, deși integrată în economiile mai puțin dezvoltate ale CAER, economia est-germană a progresat, situându-se în vârful ierarhiei lumii comuniste
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
tovarășă de viață. Au fost înmormîntați la cimitirul Reînvierea din București. În fapt, lucrurile s-au petrecut tragic dar în alte împrejurări. Soții Torouțiu au suportat cu stoicism războiul, bombardamentele - care le-au afectat casa și tipografia, depozitul de cărți -, naționalizarea rămășițelor din tipografie, confiscarea documentelor literare - vreo patru volume numai cu arhiva primită de la fiica lui Titu Maiorescu și încă alte opt volume cu diverse materiale de arhivă -, impunerea unor chiriași în casa din str. Argentina nr. 39, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
puțin cinci războaie importante și un numar de conflicte minore; astfel: Războiul arabo-israelian, din 1948, este cunoscut că războiul israelian de independență (început după retragerea britanică și proclamarea statului Israel, la 15 mai 1948);290 Războiul izbucnit ca urmare a naționalizării Canalului de Suez, în noiembrie 1956, a favorizat agresiunea anglo- franco-israeliană (mpotriva Egiptului;291 Războiul de 6 zile, din 1967;292 Războiul de Yom Kippur, din 1973;293 Războiul cu Libanul, din 1982.294 Conflictul arabo-israelian a fost, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și editează pe banii săi manuale de limba și literatura română. Îndepărtat de autoritățile țariste și exilat în regiunea Smolensk, apoi în ținutul Hersonului, revine în Basarabia în toiul evenimentelor revoluționare din anul 1917 și se încadrează în activitatea de naționalizare a învățământului public. La 4 iulie 1918 arhimandritul a fost hirotonit vicar al Mitropoliei Moldovei, cu atribuții de membru al Sfântului Sinod Român. Din 1918 vremelnic, iar din 1919 permanent, conduce Eparhia Chișinăului și Hotinului (ales titular în acest post
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287373_a_288702]
-
a fi importante aspecte subliniate în alte trei cazuri: dezvoltarea organizațiilor de partid, existența legăturilor cu patronajul în unele zone ale țării, reapariția instituțiilor corporative. Particularitatea cazului portughez constă, în principiu, în prezența unui sector public extins ca urmare a naționalizării și a monopolurilor din domeniile-cheie ale economiei și consolidarea continuă a tuturor celor patru "ancore". Figura 5.1. "Ancore" de consolidare După cum se poate observa, cele trei dimensiuni ale figurii 5.1 sunt simplificate în figura 5.2 prin comprimarea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Chile a apărut un sistem judiciar mai independent care a reprezentat tema reformei întreprinse de către administrațiile democratice instaurate. Brazilia, Italia și Portugalia au valorificat moștenirea unui sector economic public dezvoltat. În timpul tranziției din Portugalia, în perioada 1974-1982, a existat o naționalizare masivă a economiei, care a fost transformată într-un mod radical de Cavaco Silva, la sfârșitul anilor optzeci. Italia și Brazilia au avut un sector public reprezentativ care, recent, a fost redus parțial. Fără îndoială, lipsa controlului deplin al forțelor
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]