2,620 matches
-
și al Bisericii "Sf. Nicolae" din Rădăuți. În decursul timpului, probabil în vremea lui Vasile Lupu (1634-1653) care a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași, el a fost schimbat în cel al Cuvioasei Parascheva. Biserica avea inițial trei încăperi: pronaos, naos și altar. Între anii 1852-1854, arendașul Stati a restaurat lăcașul de cult, cu contribuția sătenilor. Atunci s-a construit în partea de vest un pridvor prevăzut cu două ferestre (la nord și la sud) peste care s-a înălțat o
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
cheltuiala dascălului V. Irimescu, s-a înlocuit învelitoarea de șindrilă cu una din tablă galvanizată groasă, adusă de la Viena. Noi modificări s-au făcut în anii 1926-1927, în timpul păstoriei preotului paroh Gheorghe Nandiu. Atunci a fost demolat peretele despărțitor dintre naos și altar și s-a amplasat o catapeteasmă, sculptată în stejar. Deasupra intrării în pronaos a fost amplasată o pisanie cu următorul cuprins: ""Ziditu-sa această biserică inaintea anului 1481 de tatăl hatmanului Șandru. Turnul s'a adăugat la 1854
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Bisericii "Sf. Nicolae" din Rădăuți, dar într-o formă simplificată. Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Dolheștii Mari este construită din piatră brută, cu ziduri groase (1,50 m) și durabile, având inițial aspectul unei bazilici romane de tip creștin (cu pronaos, naos și altar). Edificiul are formă dreptunghiulară, de tip sală, cu absida altarului pentagonală atât la exterior, cât și în interior. Această formă neobișnuită a altarului este o trăsătură a arhitecturii gotice, în disonanță cu bisericile construite după tradiția bizantină în
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
exterior, iar absidele erau semicirculare în interior. Lăcașul de cult este luminat de opt ferestre: Cele două ferestre din pereții pronaosului au chenare de formă dreptunghiulară, care nu se continuă la partea de jos. Prima fereastră din peretele sudic al naosului, care nu are corespondentă pe peretele nordic, are formă dreptunghiulară. Chenarul ei este format din ciubuce care se întretaie; el se termină la capete cu câte o palmetă, care imită un decor străvechi, întâlnit la bisericile din Asia Mică și
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
armenească în arhitectura bisericească din secolele XIV-XVI. Arhimandritul dr. Zareh Baronian îl consideră opera unui pietrar armean rătăcit printre pietrarii poloni, germani sau sași care lucrau la ridicarea bisericilor ctitorite de voievozii și boierii moldoveni. Fereastra din peretele nordic al naosului și corespondenta ei din peretele sudic, ca și cea din absida altarului, au fost lărgite și alungite, având în prezent formă semicirculară. Cu prilejul lărgirii s-au distrus și chenarele exterioare. Interiorul bisericii este împărțit în patru încăperi: pridvor (construit
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
ei din peretele sudic, ca și cea din absida altarului, au fost lărgite și alungite, având în prezent formă semicirculară. Cu prilejul lărgirii s-au distrus și chenarele exterioare. Interiorul bisericii este împărțit în patru încăperi: pridvor (construit ulterior), pronaos, naos și altar. Pridvorul are la partea superioara patru arcade mari. Pe latura sa nordică se află o ușă care ascunde o scară îngustă ce urcă în turla-clopotniță situată deasupra pridvorului. Acolo se află șase clopote de dimensiuni diferite. Pronaosul și
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
și altar. Pridvorul are la partea superioara patru arcade mari. Pe latura sa nordică se află o ușă care ascunde o scară îngustă ce urcă în turla-clopotniță situată deasupra pridvorului. Acolo se află șase clopote de dimensiuni diferite. Pronaosul și naosul au bolți semicilindrice întărite la mijloc cu câte un arc dublou în consolă. Pronaosul și altarul se află supraînălțate față de nivelul naosului. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor, în care se află o ușă cu un chenar
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
îngustă ce urcă în turla-clopotniță situată deasupra pridvorului. Acolo se află șase clopote de dimensiuni diferite. Pronaosul și naosul au bolți semicilindrice întărite la mijloc cu câte un arc dublou în consolă. Pronaosul și altarul se află supraînălțate față de nivelul naosului. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor, în care se află o ușă cu un chenar dreptunghiular. În pereții laterali ai bisericii se află opt nișe (câte patru pe fiecare parte) cu arcuri ușor frânte, separate între ele
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
turla-clopotniță situată deasupra pridvorului. Acolo se află șase clopote de dimensiuni diferite. Pronaosul și naosul au bolți semicilindrice întărite la mijloc cu câte un arc dublou în consolă. Pronaosul și altarul se află supraînălțate față de nivelul naosului. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor, în care se află o ușă cu un chenar dreptunghiular. În pereții laterali ai bisericii se află opt nișe (câte patru pe fiecare parte) cu arcuri ușor frânte, separate între ele de stâlpi încorporați în
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
acestui monument se evidențiază prin câteva elemente care amintesc de arhitectura medievală moldovenească, cristalizată sub domnia lui Ștefan cel Mare. Sunt transpuse în lemn de frasin și brad, cu multă pricepere și talent, planul triconc (cruce bizantină) și boltirile de peste naos și pronaos, cu cupole sprijinite pe arce dublou cu pandantivi, iar pe absidele laterale și a altarului apar calotele semicirculare. Totul este realizat din mici bucăți de lemn îmbinate cu măiestrie și performanță. Un pridvor deschis pe stâlpi ciopliți și
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
de „aripi” rotunjite. Fundația construcției a fost turnată în săpătură și a fost realizată din piatră și beton. Temelia a fost realizată din piatră de carieră și mortar în 1-10 rânduri, iar pardoseala construcției în scândură de brad în altar, naos și pronaos lespezi din piatră de carieră în pridvor. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor bizantine, fiind realizate scene din Patimile lui Iisus (naos) și din Vechiul și Noul Testament (pronaos). Pictura a fost executată de meșterii locali
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
mortar în 1-10 rânduri, iar pardoseala construcției în scândură de brad în altar, naos și pronaos lespezi din piatră de carieră în pridvor. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor bizantine, fiind realizate scene din Patimile lui Iisus (naos) și din Vechiul și Noul Testament (pronaos). Pictura a fost executată de meșterii locali din familia Zugrăvescu, direct pe suprafața netedă a pereților pregătiți prin astuparea rosturilor dintre bârne cu lut și aplicarea unor șuvițe de pânză din in sau cânepă
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
formă de navă, cu altar semicircular. Dimensiunile sale sunt următoarele: 22 m lungime, 11 m lățime și 15 m înălțime. Ea a fost zidită din piatră și cărămidă, mortar și var. Interiorul bisericii este compartimentat în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Biserica "Sf. Dumitru" din Gâdinți are în patrimoniul său icoane de valoare donate de către ctitori, cum ar fi icoana Maicii Domnului și icoana Sfântului Dimitrie. Cele două clopote datează din 1780 și respectiv 1815; ele au fost aduse
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
Voievozi”, „Intrarea în Biserică” și „Cuvioasa Paraschiva”. Vechimea ei nu este cunoscută doar momentul refacerii ei în forma actuală, prin pisania de la 1867. Se distinge prin pictura interioară și din pridvor, îndeosebi prin arhanghelii veghetori de la intrare, macheta bisericii din naos și prin pomelnicele din altar. Stenapii laterali sculptați cu ulcioare și altarul în șapte fețe dau un caracter aparte acestui lăcaș. Valoarea de document istoric și artistic o recomandă pentru includerea pe noua listă a monumentelor istorice. Nu se cunoaște
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
este edificată în același stil arhitectonic ca și bisericile bănățene din jurul Făgetului timișan aflat la mică distanță. Construită din bârne masive de stejar după sistemul „blockbau”. Elementele spațial-arhitecturale sunt cele specifice cultului creștin ortodox, dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată pe latura de sud. Absida altarului este poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai naosului. Turnul prezintă, ca și bisericile din
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
arhitectonic ca și bisericile bănățene din jurul Făgetului timișan aflat la mică distanță. Construită din bârne masive de stejar după sistemul „blockbau”. Elementele spațial-arhitecturale sunt cele specifice cultului creștin ortodox, dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată pe latura de sud. Absida altarului este poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai naosului. Turnul prezintă, ca și bisericile din zona Făgetului, elemente constructive si
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
Construită din bârne masive de stejar după sistemul „blockbau”. Elementele spațial-arhitecturale sunt cele specifice cultului creștin ortodox, dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată pe latura de sud. Absida altarului este poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai naosului. Turnul prezintă, ca și bisericile din zona Făgetului, elemente constructive si decorative ale barocului apusean. O particularitate este prelungirea acoperișului deasupra intrării, pe
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată pe latura de sud. Absida altarului este poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai naosului. Turnul prezintă, ca și bisericile din zona Făgetului, elemente constructive si decorative ale barocului apusean. O particularitate este prelungirea acoperișului deasupra intrării, pe latura de vest, realizându-se o formă simplă de pridvor care se mai întâlnește doar la bisericile
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
detașată. Această clopotniță a fost mutată, din vechea locație de pe "dealul bisericii", în centrul satului alături de cea de-a doua biserică de lemn a satului, biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail. Dimensiunile bisericii: lățimea - 4,3 m, lungimea pronaosului și naosului - 7,68 m, iar a laturilor absidei: 2,2 m ("laturile de nord și sud"), respectiv 1,09 m, 1,20 m și 2,1 m - relevă un edificiu de dimensiuni medii spre mici. Pereții naosului și pronaosului erau realizați
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
m, lungimea pronaosului și naosului - 7,68 m, iar a laturilor absidei: 2,2 m ("laturile de nord și sud"), respectiv 1,09 m, 1,20 m și 2,1 m - relevă un edificiu de dimensiuni medii spre mici. Pereții naosului și pronaosului erau realizați din lemn de stejar în timp ce pereții absidei erau făcuți din lemn de brad. Spațiul interior, împărțit după rigorile cultului, era acoperit de o boltă semicilindrică comună. Pictura interioară, realizată după tradiția scolii de la Feisa a împodobit
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
după tradiția scolii de la Feisa a împodobit întreaga biserică. Din programul iconografic ce se putea identifica înaintea dispariției lăcașului sunt amintite: în altar - viziunea patriarhului Petru, Sfânta Maria cu Arhanghelii Mihail și Gavriil, cete de îngeri sau Sfânta Treime. În naos și pronaos erau reprezentați Adam și Eva, prorocul Ilie cu carul de foc precum și sfinte mucenițe și mironosițe. Reconstruirea edificiului, cu materiale noi, în curtea Brigăzii 2 de tancuri din Târgu-Mureș aduce aminte de vechea bisericuță, noul edificiu păstrând dimensiunile
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
familiei Porumbescu, în cimitirul din jurul bisericii se află și mormintele altor personalități locale: Dimitrie cav. de Costin (1853-1902) sau arhipresviterul stavrofor Onufrei Mironovici (1852-1929) - preotul paroh care a construit biserica. Biserica are un plan treflat, cu o turlă hexagonală deasupra naosului. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Catapeteasma din lemn de frasin datează din perioada construcției lăcașului de cult, icoanele fiind pictate de pictorul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
coloanele și antablament , frontonul plin de sculpturi . A avut chiar și caracteristici suplimentare : metope înfățișând o lupta între centauri și Lapiți , al doilea rând de coloane cu friza lor reprezentând o procesiune civică de atenieni în detaliu rafinat, și în naos, statuia Atenei , cu coloane ionice delicate pe interior . Trezoreriile și stadioane pan- elenice importante cum ar fi Delphi și Olympia , erau locuri în care toți grecii veneau să se închine , să întâlnească și să concureze . Stadioane erau locul pentru a
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
se păstrează și după ultima reparație. Comparând-o cu bisericile moldovenești, bolta în semicilindru, orientată pe transversală, era cea a gropnițelor. În felul acesta, edificiul cu patru compartimente de plan se redă în ordinea lui corectă în felul următor - altar, naos, iar al treilea compartiment reprezintă camera mormintelor din edificiile clasice ale bisericilor mari de mănăstire. Dacă analizăm și structura celorlalte compartimente, sesizăm că ultimul este cel mai lung și are două ferestre. Exact ca la pronaosul bisericilor menționate, gropnița este
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
mănăstire. Dacă analizăm și structura celorlalte compartimente, sesizăm că ultimul este cel mai lung și are două ferestre. Exact ca la pronaosul bisericilor menționate, gropnița este cea mai mică (inițial ea a avut fereastră, dar s-a astupat recent), iar naosul este mai lat decât toate compartimentele, asemănător împreună cu altarul semicercular, cu un plan triconc. În felul acesta constatăm la Japca o biserică rupestră care reproduce planul bisericilor mari de mănăstire din arhitectura cultă de zid a statului moldovenesc din secolul
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]