2,913 matches
-
Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sau leziuni pseudotumorale 1. Chist al pungii Rathke 2. Chist epidermoid 3. Chist dermoid 4. Chist coloid al ventriculului III 5. Chist enterogen 6. Chist neuroglial 7. Tumori cu celule granulare (choristom, pituicitom) 8. Hamartom neuronal hipotalamic 9. Heterotopia gliala nazală 10. Granulom cu celule plasmatice 123 G. Tumori ale regiunii selare 1. Craniofaringiom − adamantinomatos − papilar 2. Adenom hipofizar 3. Adenocarcinom H. Extensii ale unor tumori de vecinatate 1. Paragangliom (chemodectom) - tumoră de glomus jugular 2. Cordom 3. Condrom, Condrosarcom 4
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sunt meningioamele ectopice dezvoltându-se intraosos la nivelul calotei (meningiom intraosos primar) sau exclusiv în țesutul subcutan fără contact cu tăblia osoasă externă sau oriunde în corp unde există resturi de origine embrionară asemănătoare, mixtă, ecto-mezodermală (pulmon, piele, oase, cavitate nazală și sinusuri paranazale, orbite, mediastin și suprarenale) [14]. Dintre meningioamele cu localizare cerebrală cele mai frecvente sunt cele parasagitale și de falx (20-25%), apoi urmează cele convexitale (19-35%), de aripă de sfenoid (17-20%), intraventriculare (5%), tuberculum sellae (3-10%), infratentoriale (4
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
articulare, calcificări periarticulare, osteofitoză marcată, sinovită, duc în timp la modificări de statică și dinamică segmentară la nivelul coloanei și a membrelor. − Splahnomegalia determină modificări structurale ale cordului, valvulopatiile fiind prezente la 60% din pacienți [7]; edemul țesuturilor moi, polipi nazali, macroglosia și pneumomegalia determină „sleep apneea” obstructivă la peste 50% din pacienți [8]. − Este demonstrat un risc de două ori mai mare pentru cancerul de colon la bolnavii cu acromegalie, examinarea colonoscopică de rutină la aceștia fiind recomandabilă [9]. Boala
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nefiind constatate recurențe. Chiar și în cazurile cu reziduu tumoral sau recurențe se obțin remisii cu radioterapie și chimioterpie asociată [38]. ESTESIONEUROBLASTOMUL Estesioneuroblastomul este o tumoră foarte rară cu originea în celulele epiteliului olfactiv situate înalt la nivelul mucoasei foselor nazale, putând pătrunde intracranian prin lama cribriformă. Epidemiologie. Deși în anumite serii reprezintă până la 3% din tumorile intranazale, în literatură sunt raportate până în prezent doar mai puțin de 400 de cazuri [39]. Originea acestor tumori pare sa fie creasta neurală de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intracranian prin lama cribriformă. Epidemiologie. Deși în anumite serii reprezintă până la 3% din tumorile intranazale, în literatură sunt raportate până în prezent doar mai puțin de 400 de cazuri [39]. Originea acestor tumori pare sa fie creasta neurală de la nivelul foselor nazale. Vârful de incidență al acestor tumori este în decadele a II-a și a V-a de viață. Histopatologic, aceste tumori au o structură lobulară, fiind formate din straturi de celule într-o masă de neurofibrile. Aceste celule au nuclei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un sistem prognostic de gradare al acestor tumori bazat de elemente de histopatologie (clasificarea Hyams), cu rezultate variabile însă [39]. Prezentarea clinică a acestor pacienți (de obicei evaluați inițial de un medic ORL sau oftalmolog) include epistaxis recurent și obstrucție nazală însoțite de hiposmie, simptomatologie ce poate evolua chiar de 10 ani. Alte simptome ce pot apărea, mai rar însă, sunt date de invazia intracraniană a tumorii: cefalee, tulburări vizuale sau rinoree. La examinarea foselor nazale se evidențiază o masă tumorală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
include epistaxis recurent și obstrucție nazală însoțite de hiposmie, simptomatologie ce poate evolua chiar de 10 ani. Alte simptome ce pot apărea, mai rar însă, sunt date de invazia intracraniană a tumorii: cefalee, tulburări vizuale sau rinoree. La examinarea foselor nazale se evidențiază o masă tumorală cărnoasă, roșietică, friabilă. La momentul diagnosticului tumora este deja metastazată la 17-48% dintre pacienți, cele mai frecvente metastaze fiind la nivelul ganglionilor limfatici cervicali, dar și plămâni sau oase (mai rar ficat, mediastin, SNC sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de paraliziile de alți nervi cranieni sau de compresiunea la nivelul cerebelului sau trunchiului cerebral: tinitus, vertij, hipoacuzie-anacuzie, disfagie, disartrie, parestezii faciale, dismetrie, ataxie, deficite motorii, tulburări de memorie [15-17]. Extensia locală a acestor tumori în regiunea retrofaringiană sau cavitatea nazală determină apariția disfagiei, obstrucției nazale sau epistaxis. Extensia la nivelul condililor occipitali determină dureri intense cervicale sau cefalee suboccipitală prin instabilitatea atlanto-occipitală. În cazul condrosarcoamelor evoluția de la cefaleea inițială la parezele de nervi cranieni este mult mai rapidă, iar parezele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cranieni sau de compresiunea la nivelul cerebelului sau trunchiului cerebral: tinitus, vertij, hipoacuzie-anacuzie, disfagie, disartrie, parestezii faciale, dismetrie, ataxie, deficite motorii, tulburări de memorie [15-17]. Extensia locală a acestor tumori în regiunea retrofaringiană sau cavitatea nazală determină apariția disfagiei, obstrucției nazale sau epistaxis. Extensia la nivelul condililor occipitali determină dureri intense cervicale sau cefalee suboccipitală prin instabilitatea atlanto-occipitală. În cazul condrosarcoamelor evoluția de la cefaleea inițială la parezele de nervi cranieni este mult mai rapidă, iar parezele multiple de nervi cranieni sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și de tip epiteliu olfactiv. Mucoasa respiratorie este punctul de plecare pentru două tipuri de tumori: cele dezvoltate prin metaplazia celulelor epiteliale și cele cu dezvoltare de la nivelul glandelor mucoasei epiteliale. Epiteliul olfactiv este localizat în porțiunea superioară a cavităților nazale cu posibilitatea dezvoltării de la acest nivel a tumorilor de tipul neuroblastomului sau a carcinomului neuroendocrin. Tumorile de tip epitelial includ: carcinomul cu celule scuamoase, carcinomul tranzițional și papilomul schneiderian. Carcinomul cu celule scuamoase reprezintă mai mult de jumătate din numărul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
carcinomul tranzițional și papilomul schneiderian. Carcinomul cu celule scuamoase reprezintă mai mult de jumătate din numărul tumorilor de la acest nivel [3]. Tumorile glandulare includ adenocarcinomul și carcinomul adenoid-chistic; adenocarcinomul cel mai frecvent se dezvoltă la nivelul porțiunii superioare a cavităților nazale sau sinusului etmoidal; carcinomul adenoid-chistic este o tumoare mult mai puțin frecventă și care se dezvoltă de la nivelul glandelor salivare minore ale mucoasei [8]. Tumorile dezvoltate de la nivelul epiteliului olfactiv sunt rare, dezvoltate în porțiunea superioară a cavităților nazale cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cavităților nazale sau sinusului etmoidal; carcinomul adenoid-chistic este o tumoare mult mai puțin frecventă și care se dezvoltă de la nivelul glandelor salivare minore ale mucoasei [8]. Tumorile dezvoltate de la nivelul epiteliului olfactiv sunt rare, dezvoltate în porțiunea superioară a cavităților nazale cu diverse denumiri: neurocitom olfactiv, neuroepiteliom olfactiv, carcinom neuroendocrin, estezioneuroepiteliom, estezioneurocitom, neuroblastom, estezioneuroblastom [9]. PREZENTAREA CLINICĂ Aspectele clinice în tumorile de sinus maxilar pot fi grupate, din considerente de regiune anatomică, în mai multe grupe: semne și simptome nazale, orale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cavităților nazale cu diverse denumiri: neurocitom olfactiv, neuroepiteliom olfactiv, carcinom neuroendocrin, estezioneuroepiteliom, estezioneurocitom, neuroblastom, estezioneuroblastom [9]. PREZENTAREA CLINICĂ Aspectele clinice în tumorile de sinus maxilar pot fi grupate, din considerente de regiune anatomică, în mai multe grupe: semne și simptome nazale, orale, oculare, faciale și neurologice [10]. Cel mai frecvent simptom este cel de obstrucție a căilor respiratorii superioare, cel mai frecvent unilateral, urmate de secreții nazale sau epistaxis. Extensia tumorii la nivelul cavităților nazale poate fi observată la rinoscopia anterioară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fi grupate, din considerente de regiune anatomică, în mai multe grupe: semne și simptome nazale, orale, oculare, faciale și neurologice [10]. Cel mai frecvent simptom este cel de obstrucție a căilor respiratorii superioare, cel mai frecvent unilateral, urmate de secreții nazale sau epistaxis. Extensia tumorii la nivelul cavităților nazale poate fi observată la rinoscopia anterioară [11]. Semnele și simptomele orale sunt reprezentate de dureri neexplicate dentare prin afectarea nervului alveolar posterior și superior. De asemenea, mai pot apare pierderea dinților, malocluzia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai multe grupe: semne și simptome nazale, orale, oculare, faciale și neurologice [10]. Cel mai frecvent simptom este cel de obstrucție a căilor respiratorii superioare, cel mai frecvent unilateral, urmate de secreții nazale sau epistaxis. Extensia tumorii la nivelul cavităților nazale poate fi observată la rinoscopia anterioară [11]. Semnele și simptomele orale sunt reprezentate de dureri neexplicate dentare prin afectarea nervului alveolar posterior și superior. De asemenea, mai pot apare pierderea dinților, malocluzia și trismusul. Tumorile cu extensie la nivelul cavității
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la nivel facial. Paresteziile, amorțelile sau durerile faciale sunt determinate de interesarea nervului infraorbital sau în cazuri avansate de extensia posterioară a tumorii la nivelul fosei pterigopalatine cu implicarea ramurii maxilare a nervului trigemen [12]. Tumorile porțiunii superioare a cavităților nazale și a regiunii etmoidale se extind prin lama ciuruită a etmoidului la nivelul etajului anterior al bazei craniului cu anosmie și cefalee. Carcinoamele de sinus frontal se pot prezenta cu aspect de sinuzită acută frontală cu durere, edemul părților moi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai rezervat cu cât tumora este într-un stadiu mai avansat. Din păcate, cele mai multe tumori sunt diagnosticate într-o fază avansată a bolii, mai ales că de cele mai multe ori inițial tumora se manifestă ca orice altă patologie benignă a sinusurilor nazale sau paranazale cu întârzierea diagnosticului [14]. Examenul clinic trebuie să cuprindă un examen atent al capului și gâtului, inclusiv examenul endoscopic al regiunii sinonazale. De asemenea, examenul trebuie să includă și examinarea nervilor cranieni, precum și o evaluare neuro-oftalmologică. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumorile de sinus maxilar și etmoidal: Tumorile de sinus maxilar T1: tumora localizată la nivelul mucoasei antrale fără eroziuni osoase T2: prezența leziunilor osoase, exceptând peretele posterior al sinusului, incluzând extensia la nivelul palatului dur și/sau la nivelul meatului nazal mijlociu. T3: tumora invadează una dintre formațiunile: peretele posterior al sinusului maxilar, țesutul subcutanat, planșeul sau peretele medial al orbitei, fosa infratemporală, osul pterigoid, sinusul etmoidal. T4: tumoră invazivă la nivelul regiunii orbitale, inclusiv la nivelul apexului orbital, lama ciuruită
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
invazivă la nivelul regiunii orbitale, inclusiv la nivelul apexului orbital, lama ciuruită a etmoidului, baza craniului, nazofaringe, sfenoid, sinusului frontal. Tumorile de sinus etmoidal T1: tumora localizată la nivelul etmoidului, cu/ fără eroziuni osoase T2: tumora extinsă la nivelul cavității nazale T3: tumora extinsă la nivelul orbitei și/sau sinus maxilar T4: tumora cu extensie intracranială, extensie orbitală până la nivelul apexului orbital, cu invadarea sinusului sfenoid și/sau frontal și/sau invadarea tegumentului regiunii nazale. ATITUDINEA TERAPEUTICĂ Abordarea cât mai complexă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
T2: tumora extinsă la nivelul cavității nazale T3: tumora extinsă la nivelul orbitei și/sau sinus maxilar T4: tumora cu extensie intracranială, extensie orbitală până la nivelul apexului orbital, cu invadarea sinusului sfenoid și/sau frontal și/sau invadarea tegumentului regiunii nazale. ATITUDINEA TERAPEUTICĂ Abordarea cât mai complexă a tumorilor de sinusuri paranazale se bazează pe mai multe criterii: tipul histopatologic al tumorii și extensia locală, posibilitățile de tratament adjuvant și rata de succes în asemenea situație, aspectele tulburărilor funcționale și estetice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
utilizează testul de acoperire, testul de acoperire alternativă sau testul Hirschberg. Testele de acoperire urmăresc deplasarea ochiului contralateral, pentru fixarea unui punct, după 311 acoperirea unuia dintre ochi. Testul Hirschberg urmărește reflexul de lumină pe cornee. Normal, reflexul este localizat nazal de polul anterior al corneei. Deplasarea sa laterală este considerată exotropie, deplasarea medială esotropie. Unghiul de deviație se apreciază pe baza unor nomograme. Campimetria măsoară câmpul vizual. Se poate realiza cu ajutorul campimetrului. La ora actuală, se utilizează determinarea computerizată a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]