5,468 matches
-
le spovedească, dar nu mai puteau... Înapoi nu se mai putea, căci venise aia, moartea. Moartea nu vine să-i faci o cafea. Vă dați seama ce spaimă era, că erau suflete trezite acum, înainte de moarte, și intrau într-un necunoscut și începeau să apară toate așa cum ni se arată în Scripturile divine. Spune așa un Sfânt Părinte: „Aș vrea să înțelegeți: dacă chinurile iadului sunt la nivelul chinurilor din ziua morții, este destul”. Este groaznic. Și uite, toți doreau să
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
estetice în lumea românească, fărâmițând neîngăduit etica sărbătorii, inducând motivul bâlciului până și la Ziua Națională. Echilibrul spiritual al sărbătorilor regale, aliniat în grandoarea, rigurozitatea și solemnitatea programului oficial - onorul și imnul - era pentru mulți dintre cei prezenți cu totul necunoscut. El a edificat autenticul patriotism încleștat în inima istoriei României. Începând cu 2011, Garden Party de la Palatul Elisabeta se va repeta în fiecare an, de Ziua Regalității, pe 10 Mai. Ca și în 2010, în 2011 și 2012, evenimentul se
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
unui umbrar acoperit cu pânză de velă[ Velă = pânză de corabie din material gros din bumbac, ce asigură deplasarea navei sub acțiunea vântului. (DEX). ] vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini enorme înfipte în maluri și crengile scăldate în apa tulbure a brațului, ne și imaginam ce locuri bune de pescuit se găseau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
incluse în acest volum nu sunt la întâmplare. Nu este la întâmplare nici faptul că ultima parte a cărții este intitulată Itaca mea. Persoana creativă/the creative persona chiar dacă este fascinată și îndrăgostită de călătorii, chiar dacă îi plac aventura și necunoscutul, este permanent concentrată pe ideea de a reveni acolo unde este locul ei, este preocupată în permanență de întoarcerea necesară la pământul natal, la acel dorit, visat, reimaginat și reconstruit/reconstituit “acasă,” este precocupată de întoarcerea la cei dragi, la
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
cu rațiunea întreagă, aplecat asupra documentelor, de la un iubitor de frumos la un estetician literar al frumosului. Imprevizibil și impredictibil, autorul scormonitor prin cotloanele minții, dar și ale istoriei, pare un adept al lui Baudelaire, care ne spunea că dincolo de necunoscut, vom găsi întotdeauna ceva nou... Citiți-l cu atentă fervoare pe Săndel Dumitru și veți găsi, cu siguranță, ceva nou dincolo de scriitura sa, una care, cel puțin în contextul actual, este una pregnant și răscolitor de originală ! Și frumoasă... Constantin
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
tremurând. - Omul nopții! - N-am auzit de el! - exclamă cu naivitate femeia. - Vreau să-l văd! Cei doi bătrâni îl priviră cu neîncredere și ezitară. - Nu vă intru în casă. Aduceți-l aici! Țăranii încremeniră. - Sunteți surzi? - repetă cu asprime necunoscutul. Înspăimântată, femeia purtă micuțul până în prag de unde îl preluă bărbatul său și-l dădu „omului nopții”. Acesta îl cuprinse cu palmele-i puternice și cu un surâs în colțul gurii îl privi cu dragoste la lumina lunii. Pruncul la rândul
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
-i puternice și cu un surâs în colțul gurii îl privi cu dragoste la lumina lunii. Pruncul la rândul său îi zâmbi, de parcă îl cunoaștea de când lumea și murmură ceva neînțeles pe limba lui. - Micuțul meu prinț! - exclamă cu admirație necunoscutul. - Prinț? - Este nepotul meu! Să aveți grijă de el mai ceva ca de ochii din cap! - porunci ferm. La voi este mult mai în siguranță decât în împărăția mea. Sărăntocii se priviră uimiți nepricepând o iotă din vorbele meșteșugite ale
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
că avem aur ne atârnă-n ștreang! - Fiți fără teamă! De asta mă ocup eu, iar de nu-mi dă ascultare, unde-i stau picioarele, îi va sta și capul! Auzind aceste amenințări, țăranii amuțiră. - Va purta numele de „Prințișor”! Necunoscutul își sărută pe frunte nepoțelul, apoi se pierdu în umbrele întunecate ale pădurii... Peste câteva minute omul misterios pătrunse tiptil în conacul boieresc și bătu discret la ușa boierului. Surprins de deranj la acea oră, se ridică nervos din așternut
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
fire. - Omul nopții! Când băiatul va crește mare, să-l iei la conacul tău! Și cavalerul dispăru ca o umbră. A doua zi, boierul trimise după țăran. Acesta recunoscu că primise în toiul nopții o lădiță cu galbeni de la un necunoscut pentru creșterea pruncului până se va face mare. - Du-te acasă și fă socoteala ce-ți mai lipsește! Am să-ți dau o bucată de pământ să-l cultivi, iar muierea ta să îngrijească copilașul. Dar să-ți ții gura
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
te naști din lumi dăruite în spate stă cineva de veghe, poți să te înalți cât e de înălțat înțelegând minunea alcătuirii, porți că stăpânul ochi dar văd prea puțin și încerci să-i faci să vadă mai mult. Din necunoscut voi desprinde lumină de-ar trebui să se coaca ideile-n zbor, să pătrundă și găurile negre. Sunet întors că ecou în gândul subțire de se nasc alte dimensiuni... ridicându-te deasupra de zei limba lor s-o înveți și
NECUPRINS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376289_a_377618]
-
eterne. În componența personalității sale a viețuit constant și intens de la începuturi setea de cunoaștere, curiozitatea manifestată în cunoaștere și o metodologie desăvârșită, eficientă. Ea avea harul și „darul lui Dumnezeu“ cu care și-a împlinit vocația de cercetător al necunoscutului, iar spectaculoasa sa curiozitate creatoare a adus faimă științei românești în toată lumea. Senatul Academiei DacoRomâne cu mai multe luni în urmă a încununat-o cu titlul suprem de Doctor Honoris Causa al Academiei DacoRomâne - onoare pe care a primit-o
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
dragostei divine. Cu sufletul să mângâi munții de nefericire, Să-ngrop durerile sub haina albă a zăpezii, Apoi să dau întregii lumi o nefirească știre: Că dragostea a înflorit ca delicate frezii. O, Doamne, dă-mi putere să-mi trezesc necunoscutul Ce zace în ființa mea de la-nceputul lumii, Să-mi reînvie amintiri și doruri din trecutul Ce mi se-așterne la picioare din tăria humii. Ajută-mă să mă înalț spre cerul îndurării, Să-mi vindec temerile și angoasele din
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
anotimpul îmbrățișării E timpul arcuitelor-străvezii-albastre-zbateri din ziua bucuriei. Fără formă dar cu fond, fără chemare dar cu sosire, fără mal, doar o continuă curgere într-o clipocitoare, totală detașare, a mea de mine, a ta de tine, într-un nou necunoscut viețuirii noastre, crâmpei de dragoste-fluture, libertății totală ofrandă dincolo de orice dogmă sau definire! Referință Bibliografică: Vară / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1602, Anul V, 21 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate
VARĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374660_a_375989]
-
jar pus peste o rană sângerândă. Iubirea Adrianei era una domoală, mai mult platonică decât cea care a lovit-o pe ea acum cinci ani, de s-a hotărât atât de repede să-și părăsească familia și țara, pentru un necunoscut de care nici nu avea habar că există undeva în Univers. La un moment dat Elena își opri Fiat ul la marginea unei borduri, pe o stradă străjuită de ambele părți de șiruri de blocuri în arhitectura cărora predomina barocul
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
de metamorfozare internă care azi își atinge un apogeu extrem de dureros pentru nație. Pe măsură ce puterea i s-a revărsat în valuri peste creștet, chipurile, în mod democratic, zoon politikon a devenit miniatura unui diabolic personaj al perimetrului antic roman, destul de necunoscut contemporaneității - Sulla. Cum? Aidoma acestuia, prin jaf și dictatură personală. De ce? Pentru că inteligența nu i-a permis niciodată politicianului postmodern să-și gestioneze cu responsabilitate conceptul de putere, un concept care a căpătat în mintea lui, din nefericire pentru destinul
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
fi în toiul fugii/ La capătul ei/ Doar/ Toamnele trec pe aici/ Ca o tăcere a începutului/ Când se închide trecutul/ În singurătate// Cine știe dacă/ Mai întâi e venirea/ Sau plecarea” (Plecarea). Iar în întregirea explorării sale prin inerentul necunoscut căruia îi suntem dedicați, hărăziți, până la urmă tributari prin simpla naștere și evoluție, Jeton Kelmendi aduce cu sine și acest „Fond” bine plasat în construcția logică transpusă în multidimensionalul liric... „Încă aștept turma venirii/ Care conduce coloanele plecării/ A răsărit
UN DEMERS NECESAR ÎNTR-UN EXCURS DELOC ÎNTÂMPLĂTOR PRIN GRĂDINILE MINŢII DE DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374753_a_376082]
-
tainic hotar... Nu-mi amintesc dac-am venit din întuneric... Dacă aici, sau dincolo, totu-i himeric... Nu m-a-ntrebat nimeni când vreau de-aici să plec... Și nici nu știu ce graniță va trebui să trec... Nu știu de voi pleca-n necunoscut plângând, Căci dincolo n-oi lua cu mine niciun gând... Nu îmi voi aminti nicicând cum am plecat, Căci tot ce-a fost aici voi fi uitat... O lume apărută..., ... Citește mai mult DESPRINDEREA...Nu-mi amintesc deloc clipa când
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
tainic hotar...Nu-mi amintesc dac-am venit din întuneric...Dacă aici, sau dincolo, totu-i himeric...Nu m-a-ntrebat nimeni când vreau de-aici să plec...Și nici nu știu ce graniță va trebui să trec...Nu știu de voi pleca-n necunoscut plângând,Căci dincolo n-oi lua cu mine niciun gând...Nu îmi voi aminti nicicând cum am plecat,Căci tot ce-a fost aici voi fi uitat...O lume apărută..., ... XX. PE BANCA DE SUB TEI..., de Gheorghița Durlan, publicat în
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
are tendința de a se transforma în realitate. Acesta a fost unul dintre cele mai arzătoare și îndrăznețe visuri pe care le-a avut omul, încă de la începuturile sale. Această năzuință a omului de a se avânta spre înalt, spre necunoscut, și-a găsit, de-a lungul existenței omenirii, o vie reflectare în mituri și legende: de la păsările și animale mitice, zei și eroi zburători până la încercările inocente de imitare a zborului păsărilor. Cel mai reprezentativ rămâne, totuși, acela al lui
“ZBORUL…, CE FERICIRE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374793_a_376122]
-
Bogdan, Ciolan Florin, Iftene Andrei și Balaban Andrei, sub îndrumarea directă a domniei sale. În finalul evenimentului, care se pare a oprit timpul în loc, autoarea, cu sufletul la vedere, adresează mulțumiri tuturor celor ce au onorat-o prin prezență, cunoscuți și necunoscuți, dar și celor ce nu au putut să o facă dintr-un motiv sau altul, dar au ajutat-o la un moment dat, încurajându-i demersurile de a pătrunde pe acest tărâm minunat, nu foarte ușor și care necesită seriozitate
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
vor regăsi. Contemplă și te bucură, viața iți era ascunsă în taina iernii rece, mori și devino a ta măreție, creație iubirii! Ești ceea ce ești, născut trinității, prin anotimp de gânduri viețuiești și-amâni ziua in care să oprești a necunoscutului durere, nu-ți fie frică să-nflorești! Te uită cum viscolește în suflete Reci... Teama lor se așterne-n tăcere pe Veci.. Mai crezi în iubire și-a binelui putere Speri... Dar glasul ți-e orb Privirea ți-e surdă
CONTEMPLAȚIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371782_a_373111]
-
frunză Și-n umbră tăcerilor te simt mereu , Când revii că un gând pictat pe-o pânză , Ce zburdalnic se-ascunde în sufletul meu . Trăiesc cu speranțele ce mi-au închis Într-o inima albă toate culorile , Și ascund în necunoscut năluca din vis Ce-mi răsucea privirile în toate uitările ... Citește mai mult În umbră tacerilorIn umbră tăcerilor prin mireasma valurilorMa las purtată de-un timp călător ,Regretele târzii ce-apun în calea zorilorNe-afunda -n tăcerile aceluiași dor .... În foșnetul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
pe-o frunzaSi-n umbră tăcerilor te simt mereu , Cănd revii că un gând pictat pe-o pânză ,Ce zburdalnic se-ascunde în sufletul meu .Trăiesc cu speranțele ce mi-au inchisIntr-o inima albă toate culorile ,Si ascund în necunoscut năluca din visCe-mi răsucea privirile în toate uitările ...... XXV. LA CAPĂT DE DRUM, de Gabriela Rusu, publicat în Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016. La capăt de drum Trecutul e un ceas de așteptări în veacuri , Iar vântul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
regăsește magia clipei supreme, divine, ce cuprinde eternitatea în sine. Tăcerea deplină din jur e doar liniștea în care se ascultă glasul cerului, coborând pe scările-i regale, așternute de nori, în trecerea lor sublimă, neegalată, spre tărâmuri nețărmuite ale necunoscutului. În cronologia Universului, ancora timpului spațial își făurește locul nestingherită, printre respirații sacadate și forme omniprezente, având rădăcini milenare, iar, prin sine însăși, fiind continuitate spre noi civilizații, asemeni unei punți, ce unește maluri, trecând peste apa curgând neîncetat, plină
CONTEMPLÂND ENIGME LUMEŞTI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375793_a_377122]
-
vizitat pre când El Insuși s-a dus în pustie să postească și să se roage. (Potecile metafizice) • Dacă mintea și inima noastră nu sunt pline de speranța și credința învierii, a vieții veșnice, atunci frica de moarte, teama de necunoscut, anguasele metafizice, vor umple cămara pustiită a sufletului nostru, iar conștientul și subconștientul personal și colectiv vor fi inundate de curenții tulburi ai viselor rebele și demonice, de coșmarele neputinței și ale zădărniciei. Luciditatea analitică, logica lineară, realismul obiectiv, experimental
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]