2,311 matches
-
heal your mind and Life... Will... Be.. I se întunecă privirile albastre doar o clipă, când îmi mărturisește că a făcut psihoterapie. L-a ajutat să se regăsească, pretinde. Să uite de mânii, de angoase, de resentimente, de dureri. Par nedumerită și-mi răspunde după o tăcere care pusese întrebarea-n locul meu: „Am avut o viață grea“. Interviul nu mai e interviu. Nu obțin răspunsuri, ci confesiuni. Am uitat să beau din ceașca de cafea și spuma se topește încet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
anunțau că noul Tufli prepară niște prăjituri unice în țară, făcute după rețetele originale ale cofetăriei de odinioară. Așa că ne-am dus spre galantar, ne-am uitat la numele absolut banale ale prăjiturilor de după sticlă, ne-am oprit o clipă, nedumeriți, după care Alina a întrebat, senină și cuminte, care sunt prăjiturile acelea à la Tufli - fiindcă noi de fapt asta voiam: să gustăm și noi din farmecul dulce al Iașiului de odinioară. La tejghea era o puștoaică din acelea. Fetișcana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
regulate, că nu discutăm decât chestii literare. Pe unii informatori putem să-i primim, Însă ei trebuie deosebiți de provocatori, care vor fi agenții lor plătiți. Aceștia, provocatorii, trebuie imediat expulzați. - Și... ce-o să facem, În definitiv? a Întrebat, oarecum nedumerit, marele critic. - Nimic altceva decât ce se face Într-un bun cenaclu literar; Îi chemăm pe Doinaș, pe Ivasiuc, voi veni eu și vom discuta despre texte literare inedite. Dacă „ei” nu fac nici o mișcare, radicalizăm dezbaterile și luăm În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
stilistice, chiar a unor agramatisme. Astfel, sunt scrise greșit nume de autori, de personaje, titluri de opere și de reviste, iar în pofida faptului că "limba criticii lui N. Manolescu este, în cele mai bune pagini ale sale, plastică, nuanțată, rămâi nedumerit de frecvența unor erori vizând punctuația, ortografia, nerespectarea unității de scriere etc. (...) Între semnele de punctuație, virgula îi joacă numeroase feste, oricât de subiectivă ar putea să fie, adesea, uzanța ei" (p. 127). Cititorul este surprins să găsească în paginile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
așa am rămas până în prezent (profesor de limba română). Reamintesc profesorului Cucu că nota zece dată de el mie în vremea școlarității, i-am restituit-o, cu felicitări chiar! Momentan nu știe cam ce vreau să-i spun și pare nedumerit. Îi reamintesc de faptul că în ultimul an de școală am participat la concursul organizat de Tinerimea Română și că atunci am luat tot un zece pe care l-am restituit chiar cu felicitări pentru școală, pentru profesorul de istorie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fi conținuturile sensibile și noetice, adevărul etc., ci de probleme, interogații, chestionări. Filosofia însăși, prin analitică și dialectică, și-a însușit acest principiu, l-a înlăuntrizat, prezentându-se pe sine ca un domeniu mai degrabă aporetic decât apofantic, mai degrabă "nedumerit" decât propriu-zis hotărât enunțiativ. Așadar, nuanța aporetică a filosofiei a oricărui tip de discurs, în fapt este condiționată de însuși punctul de pornire al întregului sistem de norme ale dictaturii judicativului. Prin reducția judicativă aplicată dictaturii judicativului trebuie "readuse" toate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dorința de a ne conforma credinței noastre. Printre cei invitați l-am remarcat pe ambasadorul X, reprezentantul unei țări africane, căsătorit cu o ucraineancă blondă. Acesta era singurul care a preferat meniul nostru de post, fapt care m-a intrigat. Nedumerit oarecum de această ciudățenie, l-am abordat în timpul servirii "digestivului". Sînteți cumva ortodox? Nu, eu sînt cam ateu, soția însă este ortodoxă. Totuși, domnia sa nu a... Nu-i prea habotnică. Dar dumneavoastră păstrați postul ortodocșilor? Numai în Vinerea Mare. Nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și aprobarea lui. - Să adăugăm acum și câteva din moșiile pe care le avea această mănăstire, dragule. Printre acestea putem găsi: Ciutureștii (Roman), Mărășenii (Vaslui), Vetrișoaia, Zberoaia și Gușății (Fălciu), Oasile (Covurlui), parte din Tomești, Iași și altele.Rămân același nedumerit, mărite Spirit. Cum lucrau și administrau moșiile, viile, livezile, prisăcile, pădurile, care, după cum se vede, împânzeau Moldova în lung și în lat. - Pentru muncă, om bun, aveau sătenii de pe moșiile mănăstirești, care erau obligați prin hotărâre domnească să lucreze un
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a unei plante destul de primitive... Nedumerirea apare și mai departe, Între română și latină: nici o legătură nu poate fi stabilită Între cucurbețică și cucurbitacee decât că și una și celelalte sunt plante, și dicotiledonate... Cât mă privește, sunt cu totul nedumerit. Ce să aleg? Diversitatea, negentropia nuanțatei limbi vii, care mai spune harbuzului și lubeniță, sau entropia, uniformizarea, aplatizarea unificatoarei limbi literare? Când cuvântul trebuie să definească precis ceva, chiar cu riscul Îngroșării dicționarului. Chiar dacă entropizarea e sensul firesc al istoriei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
eu nu le sunt prieten de vreme ce nu pierd nici un prilej să-i critic. Dar asta-i adevărata dovadă de prietenie. Și ar fi și mai și dacă acei prieteni ar lua seama la gheruța mea, văzându-și bârna din ochi... Nedumerit sunt chiar și de apelativele voastre, cică politicoase; căci, judecând după ele, lumea voastră nu e Împărțită În două ca a mea, pisici și motani, ci În trei: doamne, domni și... domnișoare. Ultimul o fi vreun diminutiv, precum la cei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Firesc c-am răspuns în consonanță cu ceea ce gândeam: - Tovarășe decan, am solicitat zilele trecute, eliberarea provizorie a certificatului de naștere, fiindu-mi necesar pentru stabilirea succesiunii în familie. - Așa este, însă altul este motivul prezenței tale aici. Mă uitam nedumerită, ușor confuză și-mi era teamă să nu se fi întâmplat ceva acasă. - Vă rog să mă iertați, nu mai înțeleg nimic. S-a întâmplat ceva acasă, la Brăila ? - Nu, nu este vorba de așa ceva. Mama ta, doamna Coteț Odesa
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Acesta mi-a spus că sunt litere greci și chirilice ce dovedesc că satul a fost înființat înainte de 1779. Cel mai vechi fusese donat de Nicolae Zueos și adus odată cu biserica din lemn de la fostul schit Gulia, de lângă mănăstirea Proboda. Nedumerită, m-am dus și am ciocănit toți pereții bisericii în căutarea lemnului, dar nu găseam decât cărămidă zgrunțuroasă. Bătrânul preot mi-a explicat apoi că biserica a fost reconstruită în 1880, pufnind de râs pe sub barba sa stufoasă. După care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Ba că chiar de pe aci îs, de-ndată ce m-am născut la Chirpăr» -«D’apoi cum ? Negru la Chirpăr ?», insistă Ion tot mai uluit. -«Ie, negru la Chirpăr, de ce nu?» -«Da’ explică-ne și nouă» mai continuă Ion din ce în ce mai nedumerit. -«Apoi domnule dragă povestea mea e lungă. Mama, de fel din Chirpăr, o fo’ la tinerețea ei slujnică la niște domni în Conștanția, și într-o zi când gazda o trimis o în oraș la piață cu oarece treburi, o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-i nedumerirea. Ne-a întrebat ce-i cu ea. I-am spus că este tămâie și că o ducem unei bătrâne. Iar a cercetat-o, iar a pus-o în bordul mașinii, a zâmbit, ne-a dat liber, dar tot nedumerit a rămas. Am avut ce discuta pe acest motiv. Altă dată ne întorceam spre casă. De vama sârbilor am trecut cum am trecut, dar când să trecem pe la vama noastră, pe soțul meu, care nu prea avea ce să
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
le trimit o vedere din orașul meu, știi c-ai fost de față. S-ar mai fi gândit că nu o va mai primi? Pentru a-i îndeplini dorința, le voi trimite doamnelor, când ajung acolo. Așa cum am amintit eram nedumerită cum de apar ispitele mai înainte pomenite în sufletul oamenilor. Cartea „Dimensiunea românească a existenței” primită de la prietenul meu care nu mai este în viață, m-a edificat. Autorul ei Mircea Vulcănescu considera sufletul românesc ca fiind produsul unei serii
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
când Sfatul Popular, măsurând metrii pătrați de pe str. Parcului 37, a considerat că există niscaiva spațiu excedentar. Și a fost repartizat noul locatar: un... milițian. Bietul, era bine intenționat: se descălța de cizme când urca treptele de lemn, dar tot nedumerit rămânea, deoarece "și el scrie la birou, însă n-are nevoie de atâta liniște ca să întocmească un proces-verbal de pe urma căruia se poate lăsa cu pușcărie". Din pricina milițanului, n-am mai încăput la Vatra Dornei și, despre Luca, mai aflam câte ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
învârți... Bine ți-au făcut! Fiindcă, drept să-ți spun, ești cam... căscat, cam mototol..."" Auzind și el o parte din cuvintele posibile să i le adreseze lui Moscovici soacră-sa la întoarcere, studentul care răspundea la bilet se oprește nedumerit și zăpăcit de ce-aude, scapă un zâmbet și așteaptă ca profesorul să termine dialogul cu Ienceanu. Profesorul se uită la el, se încruntă și, enervat, strigă: Ce faci? Ți-am spus eu să te oprești? Răspunde, fiindcă... până acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aveam de ce să mă fâstâcesc ori încă să îndrăznesc să iau altceva decât leanca mea, asta care-o vedeți pe mine... Să fie cât se poate de clar... Și, în timp ce studentul Ciornei explica și gesticula, iar Moscovici se uita năuc, nedumerit, când la raglanul din cuier, când la cel cu care era îmbrăcat cel ce fusese presupus a fi vinovat de toată încurcătura, iaca, numai ce se deschide în spatele nostru ușa și studentul Mișu Timofte intră în sală râzând și ținând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tot restul vieții..." Nu, dragă domnule, pentru o astfel de închipuire, te-aș putea acuza că mi-ai falsificat imaginea reală și ți-aș putea cere o despăgubire grea... Ascultam cu toții cuvintele doamnei. Și eu devenisem cel mai descumpănit și nedumerit. Fiindcă o vedeam și ne cunoșteam pentru prima oară. Fiindcă doamna ridicase și glasul și degetul amenințător spre mine. Iar tonul ei cerea o pedeapsă. Maestrul râdea ușor. Și eu, ca și colegii mei, așteptam, totuși, o explicație. Să știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ceșcuța în farfurie, iar el a așezat mâna lui peste dosul mâinii mele. În câteva minute am simțit, într-adevăr, un flux de căldură, ceva plăcut, care m-a străbătut din creștet până-n tălpi. Îl ascultam amândoi, într-un fel, nedumeriți, uimiți, fără să fim prea lămuriți, totuși, ce vrea să spună. Părea un fachir, care știa ceva care nouă ne scăpa. Ochii lui ne priveau deschis, fără nici un gând ascuns. Zâmbea. și privirea lui ne pătrundea, ne încălzea, ne vrăjea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a trăi. Privirea lui și aceea a maiorului, se încrucișară, rămânând o clipă prinse una de alta, măsurându se.. cu înțeles. Maiorul mușcându-și buzele, nervos, nerabdător și.. scos din sărite de calmul desavârșit al omului din fața lui, își zicea nedumerit: „Cum, omul ăsta... ne-a dominat luni și ani de zile, hărțuind o armată.. ?!”. N-ar fi vrut să fie adevărat.. Rânji la el, văzându-l neînarmat. „ - Ei, tâlharule, acum să te văd de ce mai ești în stare, și-și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ceva greu de explicat... Din capătul coridorului, pustiu, patru siluete de copii s-au desprins ca dintr-o ceață întunecoasă, și veneau alergând către noi. Ne-am numărat în gând... eram opt... față în față.. doi câte doi... Ne priveam nedumeriți, chiar cu răceală...ca și cum nimic n-ar fi existat între noi. Dar, n-a ținut decât o sclipire halucinantă, și, siluetele s-au destrămat în ceață, și am rămas din nou doar noi... Revenind la realitate, m-am cutremurat. Totuși
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se opri o clipă și spuse: „Du-te, măi, și spune-i Părintelui spiritual... că-l aștept!”, și fără să mă privească își continuă discuția cu însoțitorii săi. Eu încă nu cunoșteam pe toți preoții după nume, și, am rămas nedumerit și surprins. Un elev, dintr-o clasă superioară, își fixă ochii, cu un surâs enigmatic, asupra mea, dezvăluindu-mi tulburarea, și, se aplecă șoptindu-mi; Părintele șoarece, măi... îl vezi , în „Patrat” !”, și mi-l arătă pe fereastră zâmbindu-mi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
directorul a vorbit cu mine, era o mare cinste și o onoare. Și, cât ai clipi în trap, m-am întors abia trăgându-mi sufletul și i-am raportat: „Părinte Director... Părintele șoarece vine’ndată..!”. Sfinția Sa clipi de câteva ori nedumerit.. „ - Cine, măi..?!..” „ - Părintele șoarece... Părintele șoarece!” întării numele, ca să înțelagă. „ - Ce „șoarece”, măi... ce tot spui ?!”. Preotul Ulea, se apropie și-i șopti ceva la ureche râzând. „ - Aaa..!”, făcu Sfinția Sa, dumirit. Toți elevii în jurul meu au pufnit în râs.. și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
70 a doua limbă străină se studia începând cu clasa a IX-a. După prima oră de engleză am repetat ca în transă toată după-amiaza expresiile învățate. A doua zi profesorul mă întreabă: de câți ani înveți engleza? Îi răspund nedumerita că abia cu o zi în urmă am învățat primele cuvinte. Îmi răspunde: atunci va trebui să te faci profesoară de engleză, young lady! Și așa s-a și întâmplat. Pasiunea pentru engleză și pentru literatură m-au ajutat să
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]