4,818 matches
-
și n-am să-ți mai dau să mănânci decât brânză.»” „De necrezut, individul”, s-a minunat bunicul meu. „Așa e. Sanowsky n-a trebuit să folosească prea des bâta de baseball. Mai exact, niciodată. Dar aproape întotdeauna discuția devenea neplăcută. De multe ori trebuia să scoată măciuca puțin la vedere, asta dădea imediat rezultate, nu însă și la bruta cu pricina, de la acela chiar luase odată bătaie, dar n-aș vrea să intru în amănunte. Nu în fața copiilor.” Tata a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
dacă rămânea în apartament. Domnul Petrea s-a întors în cele din urmă spre tata. De sus ploua cu înjurături. „Tovarășe Teodorescu, sunteți sau nu sunteți administratorul blocului nostru?” Tata a tușit, așa cum făcea totdeauna când avea de înfruntat ceva neplăcut. M-a lăsat încetișor jos și s-a apropiat șovăitor de domnul Petrea. „Ce vrea să însemne întrebarea asta? Știți foarte bine cine sunt.” Tata dădea împresia că e sigur pe sine. Arăta cu totul altfel decât în camera de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
deschide inima și presupuneam că la fel i s-a întâmplat și ei. Probabil că noi doi aveam nevoie unul de altul mai mult decât ne-am fi imaginat și poate de aceea relația noastră a luat o asemenea întorsătură neplăcută. I-am mărturisit că poate n-ar fi trebuit să fac ceea ce am făcut, dar atunci așa am crezut de cuviință și oricum, ceea ce am simțit pentru ea, nu mai simțisem niciodată pentru nimeni altcineva. O rugam să-mi răspundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pe scaun, spuse tata. Pune-ți și șosetele și pe urmă Încalță-te. După care ieși din cameră. Mi-era frig și era dificil să mă Îmbrac. Nu purtasem șosete și pantofi toată vara, așa că acum Îmi dădeau o senzație neplăcută. Taică-meu se Întoarse-n cameră și se așeză pe pat: — Te strîng pantofii? — Nu, mă ciupesc. — Ei, dacă nu curge, pică - Împinge picioru’ și Încalță-te. — Asta fac. — O să luăm alți pantofi. Nu-i o chestie de principiu, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mereu impecabil, se rădea cu grijă, chiar dacă purta cioc. Îi simțeam barba târziu în noapte, când îi mângâiam fața, dar atâta tot. Nu m-a zgâriat niciodată, puteam să-l ating oricât cu propria-mi piele că nu simțeam nimic neplăcut. Avea părul moale ca al unui copil. Îmi amintesc senzația pe care o aveam când îi răsfiram pletele cu degetele. Am făcut tot posibilul să îl urmăresc cu privirea cât mai mult pe bărbatul care urca, deoarece, deși o copie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
stare. Parcă cineva m-ar strânge de gât. Mă duc în dormitor, mă așez în fața fotografiei uriașe a lui Patrick și încerc să rememorez toate clipele frumoase pe care le-am petrecut în Portugalia. Îmi vin în minte numai amintiri neplăcute. Când ieșeam cu prietenii mei, el stătea mut și neclintit și refuza să se simtă măcar cât de cât bine. Mereu ne uitam la filmele lui preferate. Îl sunam de multe ori la New York și-mi răspundea robotul. Când luam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
whisky, te rog! — Eu nu vreau, mulțumesc, zice Jake. Mă bucur că nu bea. Am venit aici de foarte multe ori, Patrick și Matt au golit de fiecare dată câteva pahare de Laphroaig, iar repetarea acestei scene ar fi destul de neplăcută pentru mine. Nu bei whisky? Ce altceva preferi? —Mulțumesc, dar nu vreau nimic. Nu intră în alte detalii și nici nu dă vreo explicație. Nu bea și gata, atitudinea sa dă rezultate uimitoare. Matt nu încearcă să-l convingă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
suferință, ce drăguț! Să vă spun drept, nu prea mi se pare o idee bună ce vor să facă Daisy și Finn, dar eu v-am zis ce aveam de zis și sper să nu vi se întâmple nici un incident neplăcut. Lucrez la lista cu cei Doisprezece Pași, dar îmi plac și cele Cinci Stadii ale Suferinței. Posibil să fiu deprimată acuma, ceea ce ar fi bine, dacă asta ar însemna că mă apropii de sfârșitul crizei, dar cred că au dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
bănuitor. Vorbim despre un ménage à trois, îi răspundem într-un glas, amuzându-ne copios. Finn se holbează la noi foarte neliniștit; se vede că ar vrea să ceară mai multe detalii, dar se teme să nu primească vreun răspuns neplăcut. Bărbații sunt uneori surprinzător de naivi! Capitolul XX Aș vrea să aud glasul iubitului meu. Simt că mă paște o depresie, că nu mai am vlagă, fiindcă mi-am pus în gând să fac pe grozava și să nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de mâl lipicios care mi se prinde de picioare, făcându-mă să patinez și să scot niște plescăituri nesuferite la fiecare pas. Mă străduiesc să-i par grațioasă lui Jake, dar renunț imediat, mă mulțumesc doar să împiedic vreun incident neplăcut. Ar fi penibil să alunec și să cad în fund. Mă gândesc că am putea veni iar pe plajă diseară, să facem dragoste, deși se pare că nu e cazul. Dacă acum e flux, atunci o să fie reflux, așa că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
seama că așa și e. Mă concentrez așa de tare asupra universului fictiv, că aproape mă pierd în el și, pe măsură ce trece timpul, descopăr că supărarea mea se subțiază până la dispariție. Asta e magia romanelor polițiste: te lecuiesc. Toate sentimentele neplăcute și toate aspirațiile neliniștitoare se împrăștie în paginile cărții, limpezindu-ți starea emoțională. Nu e de mirare că sunt dependentă de Lege&Ordine. Mă așez lângă foc și îl aștept pe Jake să aducă cina. E prea cald, dar Jake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
o editură toți pierd manuscrisele. Cred că-i activitatea principală. Însă trebuie să ai și un țap ispășitor, nu ți se pare? Îi reproșez numai că nu le pierde pe alea pe care aș vrea eu să le piardă. Incidente neplăcute pentru ceea ce bunul Bacon numea the advancement of learning.” „Dar unde se pierd?” Deschise larg brațele: „Scuză-mă, dar nu-ți dai seama ce prostească e Întrebarea asta? Dacă s-ar ști unde, nu s-ar mai pierde.” „Logic”, zisei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Amara. La sosire, în Costești, îi așteptau sănii. Nadina tresăltă de bucurie. Cum ajunseră acasă, porunci pentru a doua zi o plimbare cu sania prin împrejurimi. Grigore se sculă mai devreme, să îngrijească de plimbarea proiectată. Avu însă o surpriză neplăcută. Aseară, Ichim, bătrânul vizitiu de nădejde, după ce a deshămat iepele de la sania cea bună și le-a adăpat, când le-a băgat în grajd să le lege la ieslea lor, nu se știe cum și ce, dar s-a pomenit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ocupau ei, iar că singurul subiect care va fi pus în discuție acum era responsabilitatea altor persoane. Ripley îi pusese deja la curent cu absența deconcertantă a destinației prevăzute. Parker își zise că mai bine reintrau cu toții în hipersomn ― operațiune neplăcută ― și trase o înjurătură scrâșnită. Era pornit împotriva oricărui lucru care ducea la întârzierea plății. ― Știm că nu suntem în preajma lui Sol, căpitane, zise Kane, vorbind în numele tuturor. (Ceilalți cinci, cu ochii fixați pe Dallas, așteptau de la el să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
auzit un asemenea semnal de naufragiu. ― Și totuși așa crede Mama, răspunse Dallas. Să-i zicem "Străinul" e prea puțin. ― Poate că e o voce. Lambert își mușcă limba pentru debitarea acestei enormități. Implicațiile acestei ipoteze erau dintre cele mai neplăcute. Coborându-și ochii pe consolă, încearcă să se facă mică. ― Vom afla în curând. L-ai localizat pe ecran? ― Am determinat secțiunea planetei, zise Lambert, fericită că aveau din nou de-a face cu calcule matematice, fără să mai perturbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
intrat în starea de vibrație a creierului alfa și miam planificat însănătoșirea, înainte de a adormi. Din cartea „Karma sau armonia dintre fizic, psihic și destin” de S. N. Lazarev, am înțeles și am acceptat să nu mă mai gândesc la întâmplările neplăcute (negative) din trecut, deoarece , regretând trecutul, omul încearcă să-l schimbe, consumând o uriașă cantitate de energie, care produce boli ale corpului fizic. Am mai reținut să nu distrug sentimentul iubirii în mine și în ceilalți oameni, să nu regret
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
de către mass-media, referitoare la practicarea actului sexual fără responsabilitate, ca pe o partidă de sex sau ca o distracție. Distracția sexuală o oprește pe fată, în special, din drumul ei spre învățătură și profesie. Fetele pot ajunge în situații foarte neplăcute. Au fost mediatizate câteva cazuri: - O studentă de la medicină a născut un copil, în WC, la cămin și l-a aruncat omorât. Studenta locuia în aceeași cameră de cămin cu un student, tatăl copilului. Aceasta înseamnă pruncucidere și se pedepsește
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
vindecări. Curățenia corporală este o necesitate pentru menținerea sănătății și este primul indiciu al unui om, cât de cât civilizat. Înlocuirea spălării corpului cu utilizarea substanțelor mirositoare (deodorante și parfumuri) este o greșeală dăunătoare sănătății. Corpul uman emană un miros neplăcut, după consumarea alimentelor grele și în exces (carne, alcool, etc.), la suprasolicitări, la eforturi fizice, care depășesc rezistența organismului și la temperatura prea ridicată a mediului exterior. Mirosul neplăcut se îndepărtează prin spălare și prin dozarea efortului la care este
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
parfumuri) este o greșeală dăunătoare sănătății. Corpul uman emană un miros neplăcut, după consumarea alimentelor grele și în exces (carne, alcool, etc.), la suprasolicitări, la eforturi fizice, care depășesc rezistența organismului și la temperatura prea ridicată a mediului exterior. Mirosul neplăcut se îndepărtează prin spălare și prin dozarea efortului la care este supus organismul, menținându-l sub limita admisibilă. Amestecul dintre mirosul neplăcut și parfum este insuportabil. Împiedicarea transpirației dăunează sănătății, întrucât deșeurile se acumulează în corp și provoacă îmbolnăvirea. Utilizarea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
la suprasolicitări, la eforturi fizice, care depășesc rezistența organismului și la temperatura prea ridicată a mediului exterior. Mirosul neplăcut se îndepărtează prin spălare și prin dozarea efortului la care este supus organismul, menținându-l sub limita admisibilă. Amestecul dintre mirosul neplăcut și parfum este insuportabil. Împiedicarea transpirației dăunează sănătății, întrucât deșeurile se acumulează în corp și provoacă îmbolnăvirea. Utilizarea fardurilor pentru machiaj, nu lasă pielea să respire. O parte de farduri sunt absorbite de piele. Cu timpul pielea îmbătrânește și se
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
un mozaic de fapte mărunte și trivial-neutre. Desigur, acest risc există, dar el ține tot de o „manipulare” morală, inversă de data aceasta, a unui instrument cognitiv : folosirea contextului pentru a demonstra ceva, și nu pentru a înțelege ceva. Este neplăcută astfel, dacă nu chiar de-a dreptul îngrijorătoare, această neacordare a prezumției de nevinovăție unei perspective epistemologice și metodologice cu state vechi de funcții și cu merite greu de contestat în formarea viziunii noastre actuale despre lume și oamenii care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la grămadă, mama lor ! Așa este, unii chiar așa au făcut. Vom introduce acum niște criterii care nu vor mai permite așa ceva ! Foarte bine și asta, doar că aceste criterii au la rîndul lor niște „efecte colaterale” cel puțin la fel de neplăcute : tot ce nu se conformează acestor criterii este sortit dispariției - sau, în cel mai bun caz, unei toleranțe disprețuitoare. Și astfel, discipline întregi devin cenușăresele universităților, iar slujitorii lor de excepție niște fosile premature. Ce să mai vorbim de unele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că aveau intenția de a-l jeli pe învățătorul lor chiar în mormânt, întrucât, în cazul criminalilor osândiți la moarte, era permis a-l plânge în privat. După cum am notat deja, miresmele erau necesare să parfumeze cadavrul ca să mascheze mirosul neplăcut. Când femeile s-au apropiat de mormânt se întrebau: „Cine ne va rostogoli piatra?” (Mc 16,3). Matei spune că, pentru a preveni mutarea trupului lui Isus, la mormânt era postată o santinelă (Mt 27,65-66). Probabil evanghelistul se referă
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
îmi dă curaj. Mai e și altceva, dacă te privesc atent. Îți mângâi părul și te întreb de ce ești tristă. Nu e chiar tristețe ceea ce observ, e altceva, dar așa se întreabă. Eziți puțin, apoi îmi povestești. Ai o voce neplăcută, de profesoară pedantă, cu un respect nemărginit pentru corectitudinea exprimării. Vorbești ca din carte. Dar de-acum te știu. Peste o oră-două, o să lași baltă distincția asta artificială și chiar o să te pisicești de tot. Abia așa ești simpatică. Dar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
scoică-evantai și i-am întins-o, i-am povestit ce visasem, temîndu-mă că este prea puțin, dar uriașul s-a ridicat deodată, ajungând aproape până la țurțurii curcubeeni din tavan, și-a înălțat brațele scheletice și a exclartiat cu vocea lui neplăcută: "Slavă Domnului!" Am început și eu să râd. Mă simțeam mândră că reușisem la acest examen care, simțeam, avea să fie atât de important în viața mea. Mă așteptam ca el să-mi facă acum vreo dezvăluire esențială, să mă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]