2,308 matches
-
invocate, reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției și constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 4, întrucât acestea contravin art. 15 alin. (2) și art. 21 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sub aspectul neretroactivității, în privința proceselor aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 . Referitor la criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 , apreciază că acestea nu pot fi reținute. Criteriile avute în
DECIZIE nr. 95 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261325_a_262654]
-
apărut Legea nr. 165/2013 , care reglementează alte termene și condiții decât cele de la momentul formulării și înregistrării cererilor de chemare în judecată, ce urmează a li se aplica în condițiile art. 4 din această lege, răstoarnă principiul fundamental al neretroactivității legii. Termenul prevăzut de art. 25 din Legea nr. 10/2001 rămâne câștigat cauzelor aflate pe rolul instanțelor, învestite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , fiind singurul termen la care s-au raportat cererile de chemare în
DECIZIE nr. 95 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261325_a_262654]
-
interzisă în perioadele pe care legea le stabilește, iar restrângerea acestui drept poate avea loc doar în condițiile reglementate de art. 53 din Legea fundamentală. Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin principiului neretroactivității legii, principiului egalității în drepturi și nici accesului liber la justiție. În ceea ce privește retroactivitatea actului normativ, tribunalul consideră că nu se poate aprecia că, acțiunea fiind promovată în considerarea termenelor și condițiilor prevăzute de dispozițiile Legii nr. 10/2001 și de
DECIZIE nr. 95 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261325_a_262654]
-
numai apelului. ... (5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru." ... În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: 1. Prin Decizia nr.
DECIZIE nr. 95 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261325_a_262654]
-
prelungește termenul de prescripție) asupra prescripțiilor în curs constituie o aplicare retroactivă, defavorabilă inculpatei. Curtea de apel a susținut că în cazul contrar, al considerării prescripției răspunderii penale ca instituție neautonomă față de instituția pedepsei, s-ar ajunge la înfrângerea principiului neretroactivității legii penale mai severe, situație ce contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Concluzionând în sensul menționat, instanța de apel a subliniat că este necesară o aplicare în două etape a legii mai favorabile, mai întâi prin determinarea limitelor
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
anterior adoptării legii care instituie această prelungire are loc o amplificare temporală a dreptului statului de a pedepsi, aspect care încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție. S-a mai arătat că, pe de-o parte, potrivit doctrinei, principiul neretroactivității presupune imposibilitatea aplicării legii penale unor fapte comise anterior intrării în vigoare a legii, iar pe de altă parte, lipsa prescripției este o condiție a răspunderii penale și, în baza principiului legalității, orice condiție a răspunderii penale trebuie să fie
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
un principiu fundamental al dreptului penal, în sensul aplicării unei legi penale care prevede o pedeapsă mai îngăduitoare, chiar dacă a fost adoptată după comiterea infracțiunii. S-a decis că art. 7 paragraful 1 din Convenție oferă garanții nu numai principiului neretroactivității legilor penale mai severe, ci, implicit, și principiului retroactivității legii penale mai favorabile, care se reflectă în regula aplicării de către judecător a legii ale cărui prevederi sunt mai favorabile învinuitului, dacă legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, precum și
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
în Cauza Scoppola contra Italiei (nr. 2): Paragraful 109: Curtea consideră că este necesar pentru a reveni Ia jurisprudența stabilită de către Comisie în X contra Germania și afirmă că articolul 7 parag. 1 din Convenție oferă garanții nu numai principiului neretroactivității legilor penale mai severe, dar, de asemenea, implicit, și principiului retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se reflectă în regula că dacă legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, precum și legile penale ulterioare adoptate, înainte de pronunțarea hotărârii definitive
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
vigoare a noului Cod penal ar determina o "amplificare temporală a dreptului statului de a pedepsi" (punct de vedere formulat în cauză de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca prin intermediul prof. univ. dr. hab. Florin Streteanu), încălcându-se una din rațiunile principiului neretroactivității - anume aceea de a pune la adăpost cetățeanul față de extinderea acestui drept ulterior comiterii infracțiunii. Mai mult, având în vedere că noile termene de prescripție au o durată mai îndelungată, aplicarea acestora în cauze ce au ca obiect judecarea infracțiunilor
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
legea mai severă sub aspectul pedepsei (cum este cazul în speță), iar dacă un asemenea tratament defavorabil ar fi atras de aplicarea globală a legii noi (condiție de asemenea întrunită în cauză), soluția ar fi greu de conciliat cu principiul neretroactivității legii penale mai severe exprimat de art. 15 alin. (2) din Constituție. În consecință, față de considerentele anterior expuse, ��n aplicarea art. 5 din Codul penal în vigoare, Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili caracterul autonom al instituției prescripției
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
prevederile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) care statuează principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, art. 15 alin. (2) care consacră neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53
DECIZIE nr. 732 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267262_a_268591]
-
proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere. 43. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (4) și ale art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și principiul neretroactivității legii, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci stabilește anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, și, pe de altă
DECIZIE nr. 732 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267262_a_268591]
-
art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, "pentru teza care exceptează de la principiul neretroactivității art. 15 din lege", excepție ridicată de Volksbank România - S.A. din București în Dosarul nr. 15.454/211/2014 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 216D/2015. 2. Dezbaterile au avut loc în
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, "pentru teza care exceptează de la principiul neretroactivității art. 15 din lege". Excepția a fost ridicată de Volksbank România - S.A. din București într-o cauză având ca obiect constatarea ca fiind abuzive și eliminarea unor clauze dintr-un contract de credit, precum și restituirea sumelor încasate cu titlu de
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
72/2013 transpune în dreptul intern Directiva 2011/7/UE , iar raportat la art. 12 din Directivă marja de opțiune lăsată legiuitorului național pentru incidența temporală a directivei nu poate fi interpretată ca o derogare de la principiul general de drept al neretroactivității legii, opțiunea referindu-se la situațiile în care un stat membru transpune în dreptul intern directiva anterior termenului-limită de 16 martie 2013 și care are opțiunea să aplice transpunerea imediat, chiar și înaintea datei de 16 martie 2013. Mai susține că
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
să se raporteze în primul rând la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, și nu să exercite opțiunea de derogare de la termenul stabilit de directivă prin instituirea unei retroactivități generale a art. 15 din Legea nr. 72/2013 . Principiul neretroactivității legii este recunoscut în dreptul comunitar cu aceeași autoritate ca și în dreptul intern, astfel că nu se poate susține că directiva transpusă prin Legea nr. 72/2013 ar permite o astfel de abatere. 5. Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă opinează în sensul
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
intern, astfel că nu se poate susține că directiva transpusă prin Legea nr. 72/2013 ar permite o astfel de abatere. 5. Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă opinează în sensul că art. 21 din Legea nr. 72/2013 aduce atingere principiului neretroactivității legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție dacă se interpretează că dispozițiile privind sancțiunea nulității absolute a clauzelor abuzive prevăzute de art. 15 din lege s-ar aplica și clauzelor inserate în contractele aflate în curs de desfășurare
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
patrimonială pentru prejudiciile cauzate de clauzele și practicile abuzive este atrasă potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 , republicată, cu modificările ulterioare." ... 10. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile. 11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Legea nr. 72/2013 reglementează măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
legea în vigoare la acel moment, Legea nr. 72/2013 definind noțiunea de practică sau clauze abuzive (art. 12), criteriile de determinare a acestor clauze (art. 13) și clauzele considerate de lege ca fiind abuzive (art. 14). 20. Potrivit principiului neretroactivității legii civile, consacrat constituțional prin art. 15 alin. (2) și dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
în contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 72/2013 , respectiv data de 5 aprilie 2013, pentru încălcarea unor cerințe neprevăzute de legea în vigoare la data încheierii contractelor. 22. Or, Curtea constată că, potrivit principiului constituțional al neretroactivității legii, nulitatea unui act juridic trebuie să fie cârmuită de legea în vigoare la momentul încheierii acestuia. Astfel, contractele valabil încheiate sub imperiul unei legi nu pot desființate de legea nouă. În acest sens sunt deciziile Curții Constituționale nr. 62
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
chiar după intrarea în vigoare a legii noi. Așadar, prin reglementarea nulității absolute a clauzelor abuzive cuprinse în contractele încheiate anterior intrării ei în vigoare, sancțiune care intervine pentru nerespectarea unor cerințe prevăzute de noua lege, dispozițiile criticate încalcă principiul neretroactivității legii, deoarece instituie alte consecințe juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la momentul încheierii acestor contracte. 24. Prin urmare, Curtea constată că, pentru a respecta principiul constituțional al neretroactivității legii civile, contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
cerințe prevăzute de noua lege, dispozițiile criticate încalcă principiul neretroactivității legii, deoarece instituie alte consecințe juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la momentul încheierii acestor contracte. 24. Prin urmare, Curtea constată că, pentru a respecta principiul constituțional al neretroactivității legii civile, contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 72/2013 trebuie să fie excluse din sfera de aplicare a acesteia, în ceea ce privește sancțiunea nulității absolute. În consecință, Curtea va admite excepția de neconstituționalitate și va constata că sintagma
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
excluse din sfera de aplicare a acesteia, în ceea ce privește sancțiunea nulității absolute. În consecință, Curtea va admite excepția de neconstituționalitate și va constata că sintagma "cu excepția prevederilor art. 15" cuprinsă în dispozițiile art. 21 din Legea nr. 72/2013 încalcă principiului neretroactivității legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
în ceea ce privește contestațiile în curs de soluționare, acestea continuă să fie soluționate în condițiile și cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost depuse, Curtea a apreciat că nu pot fi reținute criticile cu privire la încălcarea principiului neretroactivității legii. O eventuală aplicare greșită a legii în cauza concretă dedusă judecății reprezintă un aspect ce nu intră în atribuțiile instanței de contencios constituțional. 20. Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) și
DECIZIE nr. 675 din 20 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267609_a_268938]
-
se aplică dispozițiile generale și cele vizând procedura contencioasă din Codul de procedură civilă. Primul argument în susținerea acestei soluții decurge din prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 . În acord cu principiul de drept tranzitoriu al neretroactivității legii noi în materie de prescripție, acest text legal prevede că: "(1) Dispozițiile art. 930-934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru
DECIZIE nr. 19 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268077_a_269406]