8,633 matches
-
a dat-o în bară, lovitură de pedeapsă, fluier final etc.), din terminologia militară (bătălie, mobilizare generală, canonadă etc). Cum remarcă și A. Kientz, conflictul este pivotul oricărei informații. Plecând de la o premisă corectă, dar oricând amendabilă (nu există limbaj neutru), putem ajunge la o concluzie îndoielnică și defel originală (jurnalismul este o literatură derivată sau specializată). Doar abordarea pragmatică pune în evidență câteva dintre trăsăturile distinctive ale textului jurnalistic: criteriul de alegere a cuvintelor nu este nici lingvistic, nici semantic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
1970, p. 83) Diferența între jurnalism și literatură stă în intenționalitate și în scop (a informa, a comunica vs a emoționa, a crea efect estetic), dar și în structură, așa cum arată exemplul lui Lotman: „Tatăl citește ziarul”. În acest caz (neutru, constatativ), semnificația semnelor apare treptat, într-o succesiune temporală anume. Dimpotrivă, ...construcția artistică se edifică sub forma unui continuum spațial și impune o permanentă revenire la un text care, aparent, și-a îndeplinit rolul informațional [...] Principiul recurenței constituie un principiu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ea se realizează prin două demersuri: - analitic (degajă principii); - sintetic (pune în relație, detașează singularul). Acest lucru implică două funcții: - justificativă; - cognitivă (explică și interpretează). În orice caz, explicația presupune: 1. Să știi mai mult ca altul; 2. Să fii neutru raportat la subiect. 3. Tema discursului să intereseze și pe altcineva. Altfel spus, explicația este un discurs teoretic, ce face ca un fenomen singular să se raporteze la un întreg, la o schemă. 4) Argumentarea Este un discurs bazat pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
abordare autenticistă îl reprezintă textul lui Geo Bogza, „O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil” (1968, p. 132). Cam lung și uneori monoton pentru gustul nostru, reportajul lui Bogza aduce pentru prima oară în presa românească tehnica relatării minuțioase, aparent neutră, fără nici un alt adaos sau comentariu. Având ca pretext oprirea intempestivă într-un mic oraș de provincie, autorul își propune să descrie urbea și locuitorii săi între două trenuri, preț de 175 de minute: Recapitulez persoanele pe care le-am
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unghi de atac inedit) și neobosita curiozitate de a descoperi noi și noi amănunte. Peste ani, Cornel Nistorescu va încerca același lucru, publicând un excelent reportaj despre Videle: o stradă și câteva case ridicate în jurul gării cu același nume. Abordarea neutră (auctorială). Autorul nu este prezent în text, iar observațiile sunt în bună parte impersonale. Această descriere poate fi pur cinematografică (scenariu de film). Riscul neimplicării (lipsa de emoție, de subiectivism) este considerabil. El poate fi suplinit doar de un subiect
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
din aceeași sursă sau din surse diferite) într-un singur articol. Caracteristici: nu se confundă cu sinteza; important este ca alăturarea știrilor să fie centrată pe același eveniment; chiar dacă în text se poate simți stilul casei, stilul trebuie să rămână neutru, strict informativ; presupune obligatoriu rescrierea știrilor adiționate; dimensiunea variază între 20 și 100 de rânduri. Dacă subiectul impune o dezvoltare mai amplă, indicată ar fi redactarea mai multor articole, cu unghiuri de abordare cumva diferite; o importantă și imperativă cerință
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
abordare cumva diferite; o importantă și imperativă cerință este omogenitatea scriiturii. La asta se adaugă ierarhizarea corectă a informației, citarea fidelă și abilitatea de a învecina informații diverse, uneori contradictorii; necesită atenție la elementele de legătură și la păstrarea tonului neutru. Alte riscuri: se poate confunda cu fileul, dar este un text mai amplu; atribuirea sursei este obligatorie, dar permite și atribuirea codată: sursă oficială = organism care nu vrea să se implice, dar vrea să colaboreze; sursă din anturajul...= sursa își
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
trebuie să discuți cu el. Sfaturile profesorului francez sunt extrem de utile: ample citate din vorbirea personajului, citate venite din anturajul său, o bună și riguroasă documentare. Ar mai fi de adăugat că portretul suportă cele mai diverse abordări: poate fi neutru, liric, ironic sau șarjat. Iată un memorabil și inegalabil portret în cheie ironică: N. Iorga avea multe afinități cu smeul din poveste. După cum buzduganul acestuia își preceda stăpânul izbind în poartă, în ușă, pentru a se așeza apoi singur în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
schemă (problemă - ipoteză - verificare - concluzie), în care adiționarea unor argumente (dovezi) concrete devine hotărâtoare. Desigur că această schemă îngăduie numeroase variante, cea mai uzitată dintre ele fiind: conflict - argumentele unei părți - argumentele celeilalte părți - fapte și dovezi - părerea specialiștilor (observator neutru) - concluzie (cine are dreptate). E foarte simplu să transformi o știre într-un subiect de anchetă, dacă ai fler și experiență. Să luăm, de pildă, jefuirea unei stații de benzină. Este suficient să afli că stația respectivă a mai fost
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Michel, 1992, Guide de la redaction, CFPJ, Paris Wilson, John, 2004, Să înțelegem jurnalismul, Institutul european, Iași SUMAR PRIMA PARTE Contextul demersului jurnalistic 1. a. O falsă dilemă: literatură sau jurnalism b. Există un specific al limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
apropieriă minimale! Mediile informaționale pot deforma realitatea, prezentând-o altfel decât așa cum este. Decupajele asupra realității recuperează doar anumite „fețe” ale acesteia, în raport cu calitățile mediului sau cu intențiile aflate la nivelul sursei de informare. Mediul însuși de transmisie nu este neutru, inocent. El „colorează” și „comentează” într-un anumit fel ceea ce arată. Se naște astfel o realitate nouă, fictivă, insul devenind captivul acesteia, uitând sau negând ceea ce este cu adevărat. Ficționalitatea mediatică (etalată la nivelul producțiilor filmice, prin staruri și „modele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
acțiuni motrice). Termenul de semnificație sau consecință funcțională se folosește în condițiile în care sunt satisfăcute sau se împiedică satisfacerea unor cerințe funcționale. Semnificația unui proces pentru o cerință funcțională este valoarea funcțională care poate fi pozitivă (favorizantă) sau negativă (neutră ori nocivă). De exemplu, valoarea exercițiilor cu încărcătură în schema de recuperare post traumatică este pozitivă (în multe situații) și negativă în cazul existenței anchilozei sau redorii articulare. În sinteză, definim activitatea motrică drept proces al satisfacerii unei necesități (cerință
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
feedback-ului. Ammons , identifică trei tipuri de intenții ale feedback-ului • informație ; • motivare; • întărire (sedimentare a cunoștințelor). Link recunoaște două tipuri de formulare a feedback-ului : • relativ • de corectare. Mostonn si Ashworth oferă trei categorii : • de corectare ; • al valorii; • exprimarea neutră; Kilbourn sugerează patru tipuri de feedback : • intelectual; • pedagogic; • managerial; • interpersonal (relația stabilită între persoane). Tuckman oferă alte patru categorii diferite : • absolut; • normativ; • obiectiv; • subiectiv. Fishman a oferit o modalitate pentru a înregistra si studia feedback-ul mărit (sporit) , care include
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
nu se completează , sunt diferite ). Această nepotrivire poate apărea când limbajul verbal și cel non-verbal sunt contradictorii. Cuvântul “bine” poate exprima o laudă sau un eșec. Anumite combinații de cuvinte pot de asemenea crea confuzie. De exemplu, ce semnifică expresiile neutre : “nu prea rău” și “aproximativ bine “?. Aceste expresii ale valorii sunt utile când profesorii doresc săși împărtășească sentimentele cu grupul : “Îmi place felul în care ați lucrat!”. Totuși , dacă această expresie este folosită pentru a îmbunătăți comportamentul sportivului ” Sunt dezamăgit
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
fel de feedback este ? dacă se centrează pe cunoașterea performanței sau a rezultatelor ? • Când trebuie sa fie introdus ? ar trebui sa fie imediat sau întârziat / după o perioadă de timp ? • Cum trebuie sa fie introdus ? trebuie sa fie expus pozitiv , neutru sau negativ / • Unde ? - ar trebui exprimat în public sau în particular (fiecărui elev ) ? • În ce mod ? - auditiv , vizual , tactil sau o combinare a modelelor? Schema feedback-ului, oferă un instrument foarte bun pentru punerea în practică, înregistrarea și analiza sistematică
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
comunitatea dizolvându-se Încetul cu Încetul. Membrii asimilați de Biserica instituționalizată se văd obligați să camufleze identitatea apostolului fondator, dat fiind că acesta era o femeie. Prin urmare, ei Înlocuiesc În evanghelie numele Mariei Magdalena cu formula, deopotrivă misterioasă și neutră, „ucenicul pe care Domnul l-a iubit”. Atât studiul lui De Boer, cât și cel al lui Jusino pleacă de la o schemă ideologică apriorică, formulabilă astfel: Maria Magdalena a devenit foarte curând după răstignire victima unui complot machist. Marginalizarea celei
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lor consemn (syssemon) zicând: Pe cel pe care-l voi săruta, acela este. [...] Și venind Îndată și apropiindu-se de El, zice: Rabbi! Și l-a sărutat cu drag (katephilesen)”. Ce ne spune, relevant, acest episod? Despre Iuda avem informații neutre, seci, transmise cu un fel de obiectivitate, să o numim așa, jurnalistică. Iuda este prezentat ca „unul din cei doisprezece”, adică, trebuie insistat pe acest aspect!, ca unul dintre apostolii recrutați de Isus Înșuși, cu nimic mai prejos decât ceilalți
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
parte din mărturiile semnificative despre acest episod, Începând, firește, cu mărturiile „inculpaților” și terminând cu cele ale istoricilor, nu pot să nu remarc un lucru straniu: nimeni nu apare ca vinovat de situația de cenzură și persecuție. Există doi termeni, neutri și foarte ambigui, În fond, care provoacă spaimă și aprehensiune: Roma și Vaticanul. Dar nimeni nu Îndrăznește să identifice vreo persoană „de la Roma” sau „de la Vatican”. Cf. Etienne Fouilloux, La collection „Sources chrétiennes”. Editer les Pères de l’Eglise au
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Este una dintre acele noțiuni care se referă, În același timp, la un lucru În sine sau la o stare și un proces sau o serie de procese. Acest capitol nu oferă o definiție finală a securității și nici o viziune neutră asupra problematicii. Însă urmărește să Încurajeze o gândire critică și elaborarea unui set de Întrebări care să-i poată ajuta pe cei care studiază tema securității să Înțeleagă ce examinează de fapt. 5.1. Securitatea În relațiile internaționale: o istorie
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
păcii. Acestea au fost realizate pe baza a trei principii - intervenție cu acordul părților aflate În conflict, imparțialitate și neutilizarea forței, cu excepția cazurilor de autoapărare (Bellamy et al., 2004). De asemenea, la aceste operațiuni au participat frecvent contingente din state neutre și de putere mică ce au contribuit voluntar cu trupe, iar secretarul general al ONU a fost responsabil pentru controlul tututor activităților de gestionare a crizelor (Hansen et al., 2004). În principal, rolul acestor misiuni, În majoritate de gestionare a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mai important) propriile cerințe. Acest fapt a subminat credibilitatea Comunității ca actor internațional competent atât În fața membrilor și aliaților săi, cât și față de părțile implicate În conflict. Partea sârbă În mod special a pus În discuție credibilitatea CE ca mediator neutru (Morris, 2004; Kintis, 1997; Silber și Little, 1996). În cele din urmă, când embargoul pentru Croația, Slovenia și Macedonia a fost ridicat, În timp ce embargoul pentru Serbia a fost menținut, delegația sârbă s-a retras de la negocieri, iar eforturile de pace
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Eminescu vorbește o călugăriță în vârstă care l-a cunoscut fără să fi avut conștiința a ceea ce reprezenta presupusul poet, pe Sadoveanu naratorul îl întâlnește când viața aproape se retrăsese din el, dar mai scăpăra intermitent. Relatând pe un ton neutru, autorul știe încă să atragă participarea cititorului, care actualizează emoția tăinuită, însă nu absentă din volum. După 1989, B. nu se mai manifestă ca prozator, ci publică o traducere din Andrei Platonov, precum și o culegere de eseuri scrise între 1964
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
și un Tu, un câmp al experiențelor umane existențiale comune. Pentru ca Întâlnirea dintre un Eu și un Tu să fie validă, autentică, stabilă, este nevoie de un al treilea individ de referință, care să aibă, pentru cei doi, un rol neutru: un El. Întâlnirea dintre mine și celălalt reprezintă situația ontologică de „a-fi-cu” sau de „a-fi-Împreună-cu”. Este de fapt o coexistență ontologică, În același plan de viață. Această Întâlnire dintre mine și celălalt este o necesitate ontologică, Întrucât Noi nu putem
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a unor avantaje sau situații privilegiate din partea unei persoane, lovind În interesele celeilalte. Elementul de referință este deci factorul de conflict, de discordie, cel care-i separă și-i transformă În persoane aflate În conflict pe cei doi. Deși aparent neutră, dorința de posesiune sau de dominare a elementului de referință face ca cei doi să devină adversari. În aceste circumstanțe, elementul de referință va exercita aceleași tentații pentru ambii parteneri de dispută. Ei vor proiecta propriile lor dorințe asupra acestuia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
viață. Amănunte, mici întâmplări sugerează stări de spirit colective, starea sufletească a mulțimii sau a unor protagoniști. Tonul relatării este când solemn și grav în reflecțiile despre soarta românilor, când dinamic, precipitat, în reconstituirea luptelor armate, când exact, concis și neutru în prezentarea contextului istoric european. Descrierea bătăliilor e realizată cu o bună știință a compoziției și a gradației. Marile încleștări militare sunt precedate de descrierea minuțioasă a locului bătăliei, atmosfera e străbătută de fiorii evenimentului apropiat. În limitele exactității faptelor
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]