2,919 matches
-
Press, 1990, p. 64. 6 Peter Berger, "Introduction: The Cultural Dynamics of Globalization", în P. Berger and S. Huntington (editori), Many Globalizations: Cultural Diversity in the Contemporary World, Oxford: Oxford University Press, 2002, p. 16. 7 Tiberiu Brăilean, Globalizarea. Nenumele nimicului, Institutul European, Iași, 2004, p. 154. 8 În Globalizare și universalitate. Himeră și adevăr, Editura Bizantină, București, 2002, p. 20. 9 Tyler Cowen, Creative Destruction: How Globalization is Changing the World's Cultures, Princeton University Press, 2002, p. 6. 10
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
-o pe Marguerite Duras. Acolo a văzut și Hiroshima mon amour, filmul lui Alain Resnais, într-o iarnă, în plin război afgano-sovietic și... a fost dragoste la prima vedere: "M-am apropiat de cinema prin acest film. Nu înțele geam nimic, dar eram profund tulburat. Mi-am spus: Kabul va fi Hiroshima mea", va explica el mai tîrziu (Arianei Chemin, BibliObs., 2010). A reușit să găsească într-o librărie traducerea în persană a romanului durasian: "era legat prost, paginile zburau, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dacă-n imaginar nu s-ar înfiripa ca un fractal raiul prea sfânt. Vecia părelnică Clipa fugară se furișează într-o părelnică floare mai mult imaginară dar cu mult mai vie într-un peisaj virtual precum copilăria în închipuire făcând nimicul să învie. Pășești pe cărarea necercetată și ți se pare că ai ajuns pe lumea cealaltă. Căderea clipelor e doar risipire și înstrăinare topindu-se ceara pe care s-au imprimat peceți princiare și toate se retrag în sine când
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
ale făpturii și papirusuri scorojite în ardoarea literei de a se refugia în cuvânt. Prin rostire se întrupează sensul nestatornic precum și eroarea atât de seducătoare prin arvuna înavuțirii fictive așa cum zerourile adăugate nu mai prididesc să ne apropie de moarte nimicul orbitor al înstrăinării. întrupare a sensului neînveninat de comentarii vane răsărind totdeauna din întâmplare cum prin hazard și din eroare-n eroare se confirmă codul ermetic al textualizării nesfârșite, când spui vrute și nevrute și-n gura iadului se-nghesuie turma consoanelor
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
Miron Kiropol 22 decembrie 2006 Cheamă jocul după numele mitului, Numai așa se poate spune că ești. Cheamă ceea ce în mintea umană e nimicul Gratuitatea, hazardul, Și totul împrejur se va preface în aer subtil, în fericirile copilului Când aruncă în unde pietricele Și vede în pustiul celuilalt mal O citadelă a anticilor. 23 decembrie 2006 Piatră linsă de apele de dinainte de întâia zămislire
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
trecător, corp repede trecător, corp repede trecător: bisericuță însingurată-n câmpie, îngropată de ierburi, ruinându-se tăcută, încet. Am avut comori, munți de aur, tinerețea, acum trebuie să mă-nvăț cu puțin, cu sărăcia, cu bănuțul de alamă, cu mai nimicul... Despre felul cum mă defectam în copilărie Cum am povestit, eram împătimit de joacă, mă jucam până cădeam retezat de oboseală, în fiecare zi și în toate anotimpurile. Uneori însă, așa, din senin, pe nepusă masa, mă defectam, mă defectam
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
cabaliștii, inițiații în căutarea pietrei filosofale și alții). Valorile în general, cele moderne în special pot să fie ne- sau iraționale, ireale, dar mai întâi ele sunt, există. Cu alte cuvinte, existența este mai puternică decât inexistența, decât golul și nimicul. Sensurile negative apar după cele pozitive. La fel, virtualul are ca bază realul, nu invers. S-a văzut aceasta după conceperea și fabricarea computerului. În și pe el apar virtualitățile, nu invers. Virtual, logica matematică booleană (binară) împreună cu alte teorii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și nu pot genera tradiția înțeleasă ca material pentru o istorie" (36, p. 79) este contrazisă de intervenția continuă a lenei, eșecului în istoria comunităților. Mai reținem sugestia că, ontologic, limita caracterizează ființa (metafizică, n.ns) iar nelimitatul duce către "nimicul pur". Privită împreună cu actele încercărilor (gr. peira) omenești, limita devine prudență (phronesis) în etica aristotelică sau "fenomenologie a limitei și a atitudinilor față de limită", pe care autorul o numește peratologie. Împreună cu hermeneutica (filosofică la Gadamer, care recomanda "fuziunea orizonturilor", și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
instrumentalizării orașului, ci aceea a problematizării sale infinite, a ezitării în fața pragului dintre cele două registre „ontologice“. Berliner Chronik descrie o astfel de stare, ca „obstinante, voluptuoase târcoale date pragurilor“ (eigensinnig-wollüstiges Verharren auf der Schwelle) sau ca ezitare (Zögern) în preajma nimicului. Este esențială această precizare a lui Benjamin: ea descrie sensul deconstrucției orașului „tehnic“, convențional nu ca o disoluție a acestuia, ci ca o privire piezișă aruncată din locul în care metropola își depozitează resturile, uitările, fantomele care o bântuie. Dezastrele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
critică literară. După cum pe bună dreptate observa chiar tînărul dramaturg (Cercetare critică asupra teatrului românesc 1878), repertoriul propus scenei naționale cuprindea doar "trei mari categorii: localizări, plagiate și traducții" și după cum traducțiile nu fac o literatură (M. Kogălniceanu), "Afară de "Răzvan" nimic" concluziona Caragiale. Zece ani mai tîrziu, volumul său de Teatru (Socec, 1889) este respins de la premiere în urma raportului lui Hasdeu care motiva neinspirat că dramaturgul "nu este un creator de tipuri, ci un fotograf" ceea ce, probabil, a generat amara concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ardelean latinizant à outrance, ci de o trăsătură a ardeleanului pe care el, regățeanul, o vestejea, poate din gelozie și anume seriozitatea." În sfîrșit, întîrzierea lui E. Lovinescu (Lipsa de originalitate a teatrului lui Caragiale Flacăra, 1915) în aprecieri minimalizatoare ("Nimicurile sale nu mă mișcă îndeajuns") aș pune-o pe seama atenuării sensibilității estetice față de anume experiențe care îi deranjau seninătatea imperturbabilă iar cantonarea lui D. Murărașu în revoltă pudibondă ("tipul revoltător de trivial al cetățeanului turmentat") ar putea fi îndatorată unor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
trecerii noastre. Dădusem foc unei mari grămezi de lemne, care a ars mai mult decît materia moartă. Odată cu ea au ars și speranțele și dorințele noastre: poruncile burgheze, legile și valorile lumii noastre civilizate, tot ce purtasem cu noi ca nimicuri mîncate de molii, valorile și credința în lucrurile și ideile timpului care ne abandonase. Ne-am retras mîndri, exaltați, încărcați cu lucruri furate 12. Amănuntele de acest fel ale alunecării în barbarism sînt înspăimîntătoare. Ele s-au dovedit a fi
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
roșii, după înfățișare prea tânăr, dar citim mai departe era în felul lui de a fi ceva ușuratec, aproape ștrengăresc. Gura îi era croită pe râs, ochii îi jucau mereu în cap și lucruri pentru alții mari îi păreau adeseori nimicuri. Deși ținea mult să aibă prietenie cu popa, cu beamterii și cu ofițerii, se pomenea adeseori la chefuri și cu oameni mai fără trecere, până chiar și cu calfele lui, un lucru pe care fecioru-său n-ar fi fost în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sistemele educaționale naționale, prin impunerea aceleiași paradigme educaționale, gândită la nivel central: se intră astfel într-o categorie de procese care, în concepția lui George Ritzer, se plasează pe o axă între două extreme: ceva și nimic. Pentru George Ritzer, " Nimicul este o formă socială concepută și controlată de obicei la nivel central și lipsită de conținut esențial semnificativ". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 57) Nimicul nu are conținut esențial semnificativ, ceea ce înseamnă că este interșanjabil. Ca o categorie centrală în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în concepția lui George Ritzer, se plasează pe o axă între două extreme: ceva și nimic. Pentru George Ritzer, " Nimicul este o formă socială concepută și controlată de obicei la nivel central și lipsită de conținut esențial semnificativ". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 57) Nimicul nu are conținut esențial semnificativ, ceea ce înseamnă că este interșanjabil. Ca o categorie centrală în explicarea fenomenului educației ca proces de transmitere, nimicul coagulează în jurul lui o constelație teoretică (cel puțin) insolită în abordarea școlii și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Ritzer, se plasează pe o axă între două extreme: ceva și nimic. Pentru George Ritzer, " Nimicul este o formă socială concepută și controlată de obicei la nivel central și lipsită de conținut esențial semnificativ". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 57) Nimicul nu are conținut esențial semnificativ, ceea ce înseamnă că este interșanjabil. Ca o categorie centrală în explicarea fenomenului educației ca proces de transmitere, nimicul coagulează în jurul lui o constelație teoretică (cel puțin) insolită în abordarea școlii și a fenomenului educațional. Dar
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de obicei la nivel central și lipsită de conținut esențial semnificativ". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 57) Nimicul nu are conținut esențial semnificativ, ceea ce înseamnă că este interșanjabil. Ca o categorie centrală în explicarea fenomenului educației ca proces de transmitere, nimicul coagulează în jurul lui o constelație teoretică (cel puțin) insolită în abordarea școlii și a fenomenului educațional. Dar ce ar desemna nimicul în plan educțional, în mod concret? În primul rând, nevoia corporațiilor, a organizațiilor etc. implicate în globalizare de a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
esențial semnificativ, ceea ce înseamnă că este interșanjabil. Ca o categorie centrală în explicarea fenomenului educației ca proces de transmitere, nimicul coagulează în jurul lui o constelație teoretică (cel puțin) insolită în abordarea școlii și a fenomenului educațional. Dar ce ar desemna nimicul în plan educțional, în mod concret? În primul rând, nevoia corporațiilor, a organizațiilor etc. implicate în globalizare de a avea la dispoziție forță de muncă pregătită în conformitate cu anumite standarde, aceleași indiferent de spațiu geografic, de tradițiile și de nevoile comunității
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
se numește sistemul internațional de credite și care certifică respectarea standardelor, adică "producerea" unui absolvent similar (interșanjabil) cu orice absolvent din același domeniu, indiferent de locația geografică a școlii pe care a absolvit-o. Un astfel de absolvent are caracteristicile nimicului, în sensul în care George Ritzer utilizează termenul. Preluând terminologia lui George Ritzer putem descrie școala care produce absolventul interșanjabil (nimicul) ca având urmatoarele caracteristici: este un non-loc (școala), unde non-persoane (profesorii), utilizând non-lucruri (resursele educaționale conținuturi, metode, resurse materiale
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
același domeniu, indiferent de locația geografică a școlii pe care a absolvit-o. Un astfel de absolvent are caracteristicile nimicului, în sensul în care George Ritzer utilizează termenul. Preluând terminologia lui George Ritzer putem descrie școala care produce absolventul interșanjabil (nimicul) ca având urmatoarele caracteristici: este un non-loc (școala), unde non-persoane (profesorii), utilizând non-lucruri (resursele educaționale conținuturi, metode, resurse materiale, mijloace), oferă non-servicii educaționale (mai concret, oferă instruire), rezultatul fiind non-absolventul (termen pe care îl introducem pentru a renunța la utilizarea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
noi noțiunea este contra-intuitivă. O non-persoană este o persoană, desigur, dar care nu se comportă ca o persoană, nu interacționează cu ceilalți ca o persoană și, nu în ultimul rând, nu este tratată de ceilalți ca o persoană". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 110) Profesorii sunt non-persoane întrucât au o caracteristică similară cu non-locurile sunt prefabricate; aceasta înseamnă că pregatirea viitorilor profesori se desfășoară în spații similare (non-locuri), prin intermediul unor resurse similare (non-lucruri) utilizând strategii și metode similare (non-servicii), ceea ce înseamnă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
personaj din distribuția lui Disney nu prea este loc de complexitate sau de substanță distinctivă, iar consecința este că orice individ poate fi înlocuit; de fapt, un costum poate fi îmbrăcat în aceeași zi de mai mulți angajați". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, pp. 110-111) Deși profesorul poate utiliza și lucruri, de fapt el va interacționa, cel mai adesea, cu non-lucruri; aceasta înseamnă că profesorul este pregătit să fie (și este) un utilizator al unor elemente prefabricate în condiții prefigurate de alte
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
înseamnă că profesorul este pregătit să fie (și este) un utilizator al unor elemente prefabricate în condiții prefigurate de alte persoane; rezultă că "un non-lucru este conceput și controlat la nivel central și este lipsit de substanță distinctivă". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 104) Planurile de învățământ, programele analitice, modul de organizare a școlii, modalitățile de evaluare etc. sunt exemple de prefabricate (non-lucruri) pe care le utilizează profesorul (ca non-persoană). Poate că manualul este cel mai bun exemplu de non-lucru: "Manualele
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
inserții pentru discuții suplimentare, fotografii (de obicei color), glosarul capitolului și rezumatul acestuia". (Ritzer, Mcdonaldizarea societății, 2010, p. 55) În mod evident, un asemenea manual este suportul perfect pentru un examen de tip grilă. Grila este marca mcdonalizării, adică a "nimicului", deoarece reprezintă confirmarea finală a transformării școlii în mcșcoală: uniformizarea copiilor prin modul de definire a elevului: "orice persoană (copil, adolescent sau adult) care frecventează o instituție de învățământ, în scopul achiziționării unor cunoștințe, priceperi și deprinderi". (Schaub/Zenke, 2001
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și cea româneasă în aceeași măsură sunt efectele pe termen mediu și lung în învățământul preuniversitar: mai devreme sau mai târziu acesta se va transforma într-un furnizor de componente prefabricate care vor fi asamblate în universități în produsul final nimicul (un "prefabricat" mai complex, care îndeplinește parametrii ceruți de piața muncii). Ce s-a pierdut pe parcurs? Educația, adică ființa umană. Dacă școala s-a transformat în "mcșcoală", deservită de non-persoane (profesori pregătiți la bandă rulantă), ea nu va putea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]