4,367 matches
-
și să le fixeze bine în picioare. Apoi am deschis poarta și am pornit-o pe traseul care traversa pădurea până în satul bunicii Adelinei. Soarele era deja sus pe cer și, deși era soare cu dinți, lumina plăcut întinderile de ninsoare peste care sclipeau fermecătoarele diamante de zăpadă. Adelina își potrivi părul ce i se revărsa peste umeri, cu zâmbetul curat și senin care făcu să-i răsară frumoasele gropițe în obraji. Ochii ei oglindeau nostalgic cerul senin și întinderile de
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378527_a_379856]
-
de fulgi ce-acopăr trăinicia oceanului de grâu spre a rodi apoi s-au ridicat în zare cornuri ce trâmbițau sosirea în rafale a hergheliilor de nori și volburi ce greu aștern omătul peste cale ajuns la noi puhoiul de ninsoare se-acordă-ntr-o superbă simfonie cu dansul lin al fulgilor ce-mi pare un joc de îngeri plin de armonie *** Referință Bibliografică: colindă fulgii ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor
COLINDĂ FULGII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378603_a_379932]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > NU MI-AI SPUS CĂ DORI! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1810 din 15 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu mi-ai spus că dori! în așternuturi reci de primăvară, când soarele îmi răsfira ninsori, pe holograme decupate-n ceară. Nu, nu mi-ai spus că dori! în țipătul de frunze ce ne-ngroapă, când ger flămând acoperă uitări, pe dorul meu încercănat sub pleoapă. Nu, nu, nu mi-ai spus că dori! pe buzele-mi-ncleștate
NU MI-AI SPUS CĂ DORI! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378631_a_379960]
-
13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Decembrie feeric, o iarnă ca-n povești, Gravori din lumi astrale au desenat în glastra Un mozaic din gheață, bijuterii cerești, Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră. Nechează căi sprintări și-n marea de ninsori Torc caiere de ceață pendulele din burg, Miroase-a scorțișoară, a cetina, licori, Tu, cuibărit în mine, simt cum prin ține curg. Mă strângi ușor de mână. Se-aude în surdina Cum stele sidefate dansează în eter, În păr lucesc
NINGE CU MĂLINI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378636_a_379965]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > SUB LACRIMI VERZI Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului SUB LACRIMI VERZI A venit toamna nervoasă Întunecând zările Cu ninsori de frunze moarte Și-a pierdut cărările. Spune, toamnă, ce-ai pe suflet, De ce vii să ne-ntristezi Și să-ți verși cu nepăsare Pe noi lacrimile verzi? Spune, ești mâhnită-n suflet C-ai ascuns cărările, Plângând frunze peste
SUB LACRIMI VERZI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378891_a_380220]
-
iarba-mi,dor de flori și prind petale-ntre scrisori cu lungi săruturi de cașmir te-mbrac cu mine-n somn de mir. Mă tem de-o iarnă cu pas greu când,peste toate Dumnezeu mă va-ngropa în dulci ninsori ștergând din gându-mi,dor de flori. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: DOR DE FLORI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1967, Anul VI, 20 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DOR DE FLORI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379004_a_380333]
-
cum visează. În ei poartă seva vieții Dăruită de natură. Înspre pragul dimineții, Se trezește a lor făptură. Își trăiesc copilăria, Orientată spre lumină. Ei îmi bucură privirea Și îmi fac viața senină. Îmi punctează anii vieții, Văd a lor ninsoare-n păru-mi, S-au scurs anii tinereții, Azi tăcere este-n juru-mi. Viața care mă-nconjoară, Lasă-n spate doar urmașii. Inima mi se-nfioară, Eu plec,rămân copilașii. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LAS ÎN URMĂ COPILAȘII / Gabriela Zidaru : Confluențe
LAS ÎN URMĂ COPILAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379134_a_380463]
-
din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Vreau să transmit cuvintele trecute Pe foi veline, urme de condei, Căci nu doresc ca șoapte neștiute, Să-mi umple cu nimicuri, anii mei. Le scriu încet, cu inima vibrândă, Le-aștern precum ninsorile în ierni Și fiecare slovă tremurândă, Aș vrea Isuse, Tu ca să o cerni. Și caut mereu să spun despre Iubire, Despre iertarea ce-am primit în dar, Lumii vorbesc de har și mântuire, Să nu trăiesc o viață în zadar
ȘI CAUT MEREU SĂ SPUN DESPRE IUBIRE... de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379133_a_380462]
-
scump pământ, Să-ți dau un meritat veșmânt, Primind simplu învățământ. Tu ești țara mea bogată, În vechea Europă situată, Cunoscută-n lumea toată, Cu buni prieteni învecinată. Ai oameni tari și muncitori, Prin viața grea răzbătători, Trecuți prin aprige ninsori, De oaspeți mereu primitori. Nu am cuvinte care mint, Să trec prin vastul labirint, Ca sufletul să-mi reprezint, Să aduc noi vase de argint. Vreau să știi patria mea, Căci oriunde m-aș afla, Cu orișice m-aș confrunta
NU AM CUVINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379897_a_381226]
-
urmă s-a dovedit de mare folos felinarul lui Mihăiță, căci altfel ar fi fost groaznic să străbatem desișurile pădurii, să pășim peste copacii doborâți, peste râpi și văgăuni. Aveam și norocul că, deși ramurile brazilor erau încărcate cu multă ninsoare, pe sub copaci zăpada nu era prea mare și se putea merge lesne. Începusem truda cea mare de a urca și coborî peste culmile și văile muntelui, în linie dreaptă, ca să nu ne abatem prea mult de la țintă. Pe fiecare culme
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
plânsul dureros al lumii de jos din frunzișul pădurii de ambra foșnetul luminilor a trezit pasărea nopții cu ochii de sfinx din cuibul acuns între stâlpii selenari de onix veghetorul fantomatic se furișază pe treptele nopții presărând cioburi de vise ninsori peste întunecime momeli fantomatice-n undele nopții peștilor -dragoni cântecul sferelor sculptează în balet magic cu flăcări albastre prezicând viitorul lumii. LA STAGIONE DELLE STELLE CADENTI sotto la lume delle stelle le fâțe arretine aparizioni sfugenti sotto le ombre lunare
ANOTIMPUL STELELOR CĂZĂTOARE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380061_a_381390]
-
satului, fiind acela, locul ideal dintotdeauna pentru dat cu săniuțele . În acea zi cu belșug de zăpadă, pe ulița satului ieșiseră muți copii, cu sănii și câțiva săteni își făceau de lucru pe la porți croindu-și pârtii cu lopețile, pentru că ninsoarea dădea semne clare că va continua. Ningea încă și stratul de nea creștea văzând cu ochii. De mult nu se mai văzuse o iarnă așa și previziunile anunțau ger în următoarele zile și viscol. Din cauza ninsorilor abundente traficul rutier devenise
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
pârtii cu lopețile, pentru că ninsoarea dădea semne clare că va continua. Ningea încă și stratul de nea creștea văzând cu ochii. De mult nu se mai văzuse o iarnă așa și previziunile anunțau ger în următoarele zile și viscol. Din cauza ninsorilor abundente traficul rutier devenise dificil în mai multe regiuni ale țării. Pentru copii însă era o bucurie pe care o gustau din plin. Erau încotoșmănați în haine groase îmblănite, cu căciuli, cizmulițe, mânuși și fulare că abia li se zăreau
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
urmele par împrăștiate de glonț. Rămâne o gaură inelată prin conștiință, care se mărește, până la capătul vieții. Fiecare suflet e o ușă ținută deschisă între intrarea și ieșirea din lume, prin care trece glonțul vieții. Sufletele mari scufundă în ele ninsori de trăiri din care rămân mărturii. Pe aceste suflete le recheamă Iuliana Marciuc și împreună cu ele zugrăvește tablouri de viață, ca pilde ale celor ce n-au avut drumul destinului nici neted, nici neprimejdios, nici liber de obstacole! Cum, așadar
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
albe, pene negre / O pasăre cu glas amar / Străbate parcul secular... / Cu pene albe, pene negre...// În parc fantomele apar... // Și frunze albe, frunze negre; / Copacii albi, copacii negri; / Și pene albe, pene negre, / Decor de doliu, funerar... // În parc ninsoarea cade rar...” Prin simplitatea ei, prin naturalețea limbajului, poezia dovedește un deosebit rafinament. Repetiția e o tehnică preferată, poetul accentuând obsesiv folosirea unor cuvinte, urmărind în acest mod înțelegerea gândurilor sale de către cititor și intensificând emoția. Versul final, izolat de
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
printre rânduri de peri, Trag de săniuțe copiii. Un bătrân cu luleaua în gură Coboară în cârjă pe scări; Privește zăpada din bătătură Și scoate fumul pe nări. În claie fânu-i jumate, Vitele zbiară-n ocol... La biserică clopotul bate... Ninsoarea cade domol. La crâșmă, poteca-i bătută; E mare zarvă-nlăuntru - Un ocheșel încearc-o lăută, Iar alții joacă barbutu’. E vremea târzie de-acum. Mai toți își făcuseră suma. Chiote răsună pe drum Și ninge, și ninge întruna! ION I. PĂRĂIANU
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382043_a_383372]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ÎN IARNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN IARNĂ Merg copiii prin ninsoare, Unul cântă, altul sare, Fulgii cad la întâmplare, Săniile sunt ușoare, Vântul strânge în grămadă Lungi fuioare de zăpadă. Ciorile-n salcâmi se ceartă, Ciutura de-ngheț e spartă, Scârțâie o veche poartă, Se desprinde-o frunză moartă, Iar din
ÎN IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382049_a_383378]
-
rămâne timpul fluturând neuitării flamura promisiunilor amânate, dar... alegi, alegi mereu pasul înainte și viața îți arde cuvintele rostite sau nu, în secundele infinitului unui absurd tăcut uneori, prea zgomotos alteori... Cum să cauți epava unei corăbii în deșertul de ninsori sau printre formele-respirații putrezite ale oceanului vieții... Arunci până la stele veșmântul sufletului, lași inima să-și răsucească forma, până devine para de pe tava cu sunete neștiute apoi, îi redesenezi corzile. Va deveni chitara ecourilor și fiorului neatins de dogmă, în
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382053_a_383382]
-
grădini albe Curți albe, împărătești Porți de diamant singure se deschid spre cerul alb înfloririle nebănuite splendori devastează plecările, sosirile. Copaci argintați adăpostesc Înlănțuiți în triluri, canarii. Cutreierată de implacabil Stârnit de suflul nemuririi Mă înfioram. Pe cărarea regăsirii Alergam. Ninsori îmi cad pe cuget și pe trup Când Fostu-mi-a dat să aud în graiul gângurit demult cântări. Sub puterea cântului mergeam Prin albul ținut Dar nu la pas, și nici fugind, Dansam. Pe mal de transparente Ape clare
HIPERBOREEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382056_a_383385]
-
albită de un crin în floare, Jarul din poveste iarăși ia amploare, Renii înhămați la sănii de dor Aduc bucurii chiar din lumea lor. Cerul potcovit cu norii de plumb Umbrele își lasă pe satul din dâmb Poalele câmpiei înflorind ninsori Iarăși se-aranjează pentru sărbători. Vetrele bătrâne întețesc iar focul, Din icoane plânse crește busuiocul. Lacrima-nghețată într-un vâsc sfios Ne vestește Anul Nou și cu folos. La căsuțe sure îngropate-n nori Vin cu-alai de îngeri fete
VEȘNICIA CLIPEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382073_a_383402]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > IARNA PE ȚĂRM Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1438 din 08 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului IARNA PE ȚĂRM Când a sosit pe țărm ninsoarea, Părea că-i adormită marea, Doar cete mici de albatroși Țipau sub norii făinoși. Târziu, o briză cam zurlie A măturat plaja pustie; Apoi a stat o clipă-n loc Și a cântat într-un ghioc. *** De mână, un băiat
IARNA PE ŢĂRM de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382077_a_383406]
-
vineri fusese în general o zi frumoasă. Ca mai toate zilele din nord, a alternat perioada de zăpadă cu ploaia de dimineață, dar a predominat soarele în restul zilei. Poate în ciuda acestui lucru sâmbătă s-a pornit din zori o ninsoare cum puține zile am întâlnit iarna în Mangalia. Ningea cu fulgi mari ca în plină iarnă și pe jos se așternuse un strat subțire de zăpadă. Acest lucru nu ne-a descurajat la începutul călătoriei. Prima parte a traseului a
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
lucru nu ne-a descurajat la începutul călătoriei. Prima parte a traseului a fost drumul ce ducea spre Sordland. La vreo douăzeci de kilometri de Lødingen am făcut la stânga, părăsind drumul cunoscut. Munții erau mai semeți și mai înzăpeziți, iar ninsoarea din ce în ce mai puternică. Ginerele schimbase cauciucurile de iarnă cu cele de vară și ne era teamă de derapaje. Ne bazam pe faptul că se rula oricum sub 80 km la oră și că avea cauciucuri noi. Ne îndreptăm spre zona litorală
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
autostradă Brașovul de Constanța, adică muntele cu marea, fiindu-ne necesare doar 3 tuneluri nu sutele existente în această frumoasă țară. Jumătate de an aici există zăpadă dar nu și drumuri înzăpezite, sau mașini blocate în nămeți. Imediat cum încep ninsorile și utilajele speciale aleargă cu viteză pe șosele, printre munți și pe serpentine, la deszăpezit. Nu se dă cu sare sau cu alte soluții ci, mașina care aruncă cu viteză zăpada peste balustradă, împrăștie pietriș în urmă, iar cauciucurile nu
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
dar cu un cioc lung de vreo cinci-șase centimetri, colorat în roșu aprins. Aici i se spune tjeld, la noi nu știu dacă există, poate o fi prin zonele deltei sub o altă denumire. Dacă la dus am plecat pe ninsoare și la o temperatură negativă de -1,5 grade, drumul de întoarcere a fost pe o vreme însorită și călduroasă, chiar dacă afară nu erau mai mult de cinci grade. Satele erau mai dese, casele mai modeste, la fel de viu colorate, unele
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]