2,751 matches
-
D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formarii națiunii române, ediție nouă cu adăugiri și precizări, Editura Academiei, București, 1984, p. 191. Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Editura „Faclo”, Timișoara, 1986, p. 83; autorul susține că interdicția așezării nobilimii cu imunități în regiune se datorează statutului juridic deosebit al Banatului ca domeniu al coroanei. Camera fiind în acest caz principalul proprietar funciar. Statutul nobiliar l-au dobândit, și aceasta doar în mică măsură, funcționarii numiți în administrația țării sau
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
În domeniul social-politic se oprește la reformism. În Germania, ideile revoluționare au o virulență mai redusă, nu se ajunge la revoluție ca în Franța. Burghezia, care ar fi trebuit să o dezlănțuie, nu e destul de puternică pentru a răsturna puterea nobilimii”. Pentru detalii, vezi Iacob Mârza, „La circulation de l’oeuvre de Voltaire en Transylvanie au XVIIIe siècle, în Synthesis”, V, 1978, pp. 149-162. Ibidem, p. 154. Ernst Cassirer, La philosophie des lumières, ed. cit., a se urmări întreg capitolul „La
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
proveniență socială; afirmarea propriu-zisă a intelectualității, măcar în faza stabilirii punților de legătură, este una care tinde spre universalizare. Cel mai bun exemplu sunt lojile masonice, adevărate pepiniere ale noilor idei, unde activau de la demnitari și consilieri de stat, până la nobilime comună, de la profesori, oameni de știință și de litere, gânditori, până la burghezime de rând, editori, librari, negustori. Ceea ce arată că, dincolo de starea de înapoiere, mișcarea de idei se află într-un proces de evidentă metamorfozare. Aristocrația cultă le va face
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
proprie? Am rămas la țăran și n-am știu că satul nu a intrat niciodată în lume" (Cioran, 1990: 88). Identificarea coordonatelor sufletului românesc este o întreprindere dificilă în condițiile în care trecutul nostru ne indică diferențe sociale accentuate. Între nobilime și țărănime nu s-a intercalat burghezia, cele două rămânând nu doar diferite, ci și în tensiune deschisă. Ar fi astfel două suflete, nu unul. În privința conceperii problemelor naționale, existau două curente la începutul secolului trecut în rândurile noii generații
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Stana, neavând copii, renunțase la dreptul ei de ocină în favoarea lui Ivașcu care o răscumparase de la Tătari”. Ultimul eveniment produs la 1469, indică faptul că problema incursiunilor străine la acel timp reprezenta o realitate dureroasă. În legătură cu moșia, Radu Rosetti afirmă: "Nobilimea,această clasă stăpânitoare avea ființă de veacuri, poate chiar mai înainte da naș terea neamului românesc. Originea i se pierde în timpul cel mai depărtat. Caracteristica acestei clase este stăpânirea pământului. Nimeni altul decât acela ce deținea pământ, adică moșie, fie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Disciplina în muncă a maselor de lucrători a impus probitatea și demnitatea muncii. Prin constituirea asociațiilor meșteșugărești, munca și-a proclamat importanța și a impus recunoașterea nobleței sale. În general, în perioada Renașterii, documentația existentă privește viața curților prin-ciare, a nobilimii, a marii burghezii și a unei părți a intelectualității. Viața cotidiană a țăranilor, a muncitorilor, a sărăcimii satelor și orașelor n-a reținut atenția decât prea puțin sau deloc. Împărțirea societății se făcea pe criterii economice. Nobilimea era considerată apărătoarea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
curților prin-ciare, a nobilimii, a marii burghezii și a unei părți a intelectualității. Viața cotidiană a țăranilor, a muncitorilor, a sărăcimii satelor și orașelor n-a reținut atenția decât prea puțin sau deloc. Împărțirea societății se făcea pe criterii economice. Nobilimea era considerată apărătoarea regatului, beneficiară de privilegii. A doua categorie socială era cea a negustorilor și funcționarilor, iar a treia era clasa productivă (țărani, meșteșugari, mici funcționari și negustori). Mentalitatea oamenilor Renașterii prezintă și antagonismul declarat dintre orășeni și țărani
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
bucăți... Au violat locurile sfinte și au răpit cruci și relicve... ''. Tot Papa a spus cu amărăciune "că s-a pus cruce uniunii ecleziastice...'' De fapt Cruciada a IV-a nu a avut o țintă religioasă ci o țintă a nobilimii, sărăcite de desfrîu, făcînd din superbul Constantinopol o victimă bună de jefuit. Capodoperele care ni s-au transmis, foarte puține, au fost scăpate de la topire de oameni religioși, care au plătit prețurile cerute de bandiții jefuitori din Cruciadă. Orașul Liège
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mulți candidați nedemni, deci cu toți aceia care căutau puterea trecătoare și considerau că este prea greu ca aceasta să rămînă acolo unde îi este locul, adică în afara Bisericii. Aceasta explică modul în care s-a ridicat devoțiunea formală din partea "nobilimii" în rîndul Episcopilor și creditul acordat membrilor mai puțin importanți ai Episcopatului pentru experiența lor în afaceri și lege canonică mai degrabă decît pentru rîvna și capacitatea lor de a mînui sabia cuvîn-tului divin în îndreptarea sufletelor către Ceruri; iar
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
prezența oamenilor care alcătuiesc turma lor și de clerul inferior, ocupat exclusiv cu funcțiile umile ale Bisericii și cu amănuntele muncii pastorale, dar ei mai sînt nemulțumiți și atunci cînd se întîlnesc cu ceilalți Episcopi; compania liberă și facilă a nobilimii bogate este în mod evident preferată și mai avantajoasă. 68. Ca rezultat, diocezele au fost abandonate, nu în favoarea participării la parlamente sau concilii naționale, ci pentru că Episcopii se puteau stabili la curțile regale, de unde puteau combate hotărîrile și decretele care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
72. Un alt efect deplorabil al acestei false poziții a Episcopilor, care i-a separat din ce în ce mai mult între ei, a fost invidia Suveranilor împotriva lor. Prelații deveniți domni trecători au suferit din partea suveranilor invidia și toate neajunsurile cîte țin de nobilime; au fost iscodiți, iar lucrarea lor restrînsă în mod constant, încarcerați nu numai în hotarele statului, dar chiar în diocezele lor; politica de stat i-a ținut dezbinați, i-a împiedicat să ia parte la concilii și li s-a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ar fi crezut că un sistem politic atît de ostil libertății și existenței Bisericii s-ar datora unui Prelat? Unui Prelat care era înveșmîntat în toate aparențele pietății, dar ministru al Principelui? Dar nici Richelieu nu știa, atunci cînd cobora nobilimea pentru a nu periclita puterea supremă pe care o deținea, că el reprezenta atunci monarhia tronurilor moderne, cea care este de netolerat de către popoarele care se revoltă împotriva ei căci sînt puternice; și că este de netolerat și pentru Cler
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
trimis fără zăbavă Bisericii oprimate acel Domn a cărui lumină să nu se stingă niciodată! 73. Dacă, apoi, se ia în considerare modul în care bogățiile Clerului nefolosite în opere de caritate deveneau obiect de invidie din partea plebei, stîrneau ura nobilimii, care vedea în acele bogății atîtea bunuri patrimoniale de care erau lipsite familiile lor, și trezeau aviditatea Suveranilor, nu va fi greu să recunoaștem în acestea o sursă puternică de dezbinare în poporul lui Dumnezeu. Trebuie să reflectăm și asupra
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de alegere a Episcopilor prin consensul Clerului și al poporului 146. În anul 535, Conciliul din Clermont 147 a decretat că un Episcop trebuie să fie hirotonit prin alegeri de către Cler și cetățeni și cu consimțămîntul Mitropolitului, fără presiuni din partea nobilimii, fără intrigi, fără constrîngere prin amenințare sau prin mituire; pedeapsa pentru participarea la astfel de nelegiuiri era excomunicarea din Biserica pe care candidatul voia să o conducă 148. Această temere în menținerea libertății alegerilor față de influența exercitată de puterea temporară
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și lume au fost date de o parte ca lipsite de interes. 108. Dacă puterea de fapt a Pontifilor romani a atins, după cum spuneam, culmea, după încheierea afacerii învestiturilor, nici nu se gîndea pe atunci la pierderea puterii principilor temporari. Nobilimea, cu ocazia acelor discordii, se ridicase împotriva lor și, pe ici pe colo, se eliberase de tot, formînd în Europa mici noi principate. Dar din epoca păcii restabilite, în vreme ce puterea papală, dînd înapoi de la apogeul atins, ca să spunem așa, începu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și autoritatea. În secolul al XV-lea în cele din urmă, un principe crud și care nu avea nici o reținere în a încălca onestitatea, Luis al XI-lea, i-a învățat în Franța pe toți principii din Europa să dărîme nobilimea, cu lovituri puternice și crude, și să dețină o domnie regală absolută; și acea politică a fost în esență primită de toate curțile, deși nu cu aceeași dorință arzătoare de tiranie deschisă și a fost continuată cu perseverență, pînă ce
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu va putea să-i presteze vreun serviciu principelui, pentru că atunci cînd un intermediar devine parte, prin însuși acest lucru încetează a mai fi intermediar. Principele va avea astfel o susținere politică în Cler, în măsura în care acesta devine o parte a nobilimii, în măsura în care numără în rîndurile sale proprietari puternici și prin bogățiile sale are multe legături de rudenie civile; dar forța proprie Bisericii, forța Evangheliei, și care are un efect de neînvins, forța pe care o are justiția în inima oamenilor, forța
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
justiția încălcată de cea de a treia putere. 127. Tocmai de această constituție, proprie Statelor creștine, s-a folosit întotdeauna Providența pentru eliberarea alegerilor Episcopilor, atunci cînd una din cele trei puteri a încercat să le uzurpeze. Într-o vreme, nobilimea împiedica libertatea alegerilor, totul pentru ca să devină ea însăși arbitră. Atunci, divina Providență s-a folosit de suverani care în acord cu poporul au revendicat acest drept în numele Bisericii și au făcut ca alegerile să redevină libere 265. În alte dăți
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
folosit de suverani care în acord cu poporul au revendicat acest drept în numele Bisericii și au făcut ca alegerile să redevină libere 265. În alte dăți, abuzul a fost din partea poporului; acest abuz a fost îndepărtat de suveranii și de nobilimea care i-au sărit în ajutor Bisericii 266. Beneficii nepieritoare pe care pioșii monarhi le-au făcut Bisericii și a căror amintire Biserica a păstrat-o și o va păstra pînă la sfîrșitul lumii. În sfîrșit, monarhii înșiși au intervenit
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
au intervenit în alegeri și le-au supus unei oribile tiranii, lucru care a cauzat marea luptă care a început, sau mai bine zis, a izbucnit, în vremea lui Grigore al VII-lea, în care Biserica a fost apărată de nobilime și de popor împotriva uzurpării săvîrșite de suverani. Umiliți fiind suveranii, nobilimea a ridicat din nou capul, însușindu-și ale-gerile și diocezele mai iscusit, asigurîndu-se că alegerea Episcopilor depinde de Capitolele de înscăunare, pe care poporul și majoritatea Clerului le
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care a cauzat marea luptă care a început, sau mai bine zis, a izbucnit, în vremea lui Grigore al VII-lea, în care Biserica a fost apărată de nobilime și de popor împotriva uzurpării săvîrșite de suverani. Umiliți fiind suveranii, nobilimea a ridicat din nou capul, însușindu-și ale-gerile și diocezele mai iscusit, asigurîndu-se că alegerea Episcopilor depinde de Capitolele de înscăunare, pe care poporul și majoritatea Clerului le excluseseră, în afara cuvenitelor excepții. Prin acest mijloc suveranitatea a preluat din nou
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
din nou capul, însușindu-și ale-gerile și diocezele mai iscusit, asigurîndu-se că alegerea Episcopilor depinde de Capitolele de înscăunare, pe care poporul și majoritatea Clerului le excluseseră, în afara cuvenitelor excepții. Prin acest mijloc suveranitatea a preluat din nou puterea asupra nobilimii care slăbea și pe care a reușit să o cuprindă și în cele din urmă să o stăpînească întru totul. Atunci principii au obținut numirea Episcopilor, deci, fără vreo îndoială, influența maximă în alegerile episcopale; dar o astfel de influență
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de bunurile sanctuarului, iar prin spiritul său îngheață și stinge totul. Carol cel Mare și Otto I favorizau Biserica, dar nefericita domnie a feudelor (care depindeau nu numai de devoțiunea față de Biserică, dar și de politica doritoare să diminueze puterea nobilimii și în același tip să-i supună pe Episcopi) s-a dovedit a fi o capcană în care a căzut Clerul. Din acel moment, puterea seculară a intervenit fără încetare în afacerile bisericești; favorurile temporare și bunăvoința din partea conducătorilor au
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să sancționeze în diferite moduri legile sale; dar aici nu vorbim de aceste sancțiuni ecleziastice; ci vorbim de o sancțiune superioară căreia nu îi lipsește niciodată eficiența deplină. 265 În secolul al VIII-lea episcopatele, din cauza feudelor, erau invadate de nobilimea înarmată și erau stăpînite de aceasta. Carol cel Mare și Pipin au apărat Biserica și acesta din urmă a căpătat de la suveranul Pontif Zaharia privilegiul ad personam de a numi Episcopii. Abatele Lupo din Ferrara i-a scris: Pipinus a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
imperatorem duxit rex noster originem, exposita necessitate hujus regni Zaccariae Romano Papae, in Synodo, cui Martyr Bonifacius interfuit, ejus accepit consensum, ut acerbitati temporis, industria sibi probatissimorum, decedentibus Episcopis, mederetur. Ep. LXXXI. 266 Au fost, așadar, două perioade în încercarea nobilimii și puterii supreme de a stăpîni alegerile: în prima perioadă a fost vorba de a lua cu asalt printr-o uzurpare nemascată; în a doua perioadă s-a lucrat iscusit și pe ascuns și s-a atins scopul pe nesimțite
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]