5,297 matches
-
hedonismului, etc. Cu atât mai mult astăzi când vorbim despre drepturile omului și mai ales despre drepturile copilului este bine de văzut cum își pot uni forțele sociologii, pedagogii și psihologii, terapeuții și educatorii pentru a reintegra în sfera de normalitate Iubirea față de ceea ce altă dată a fost Mama Natură, precum și cea față de Aproapele nostru. Ori, observând că lucrurile sunt identice atât pentru mare cât și pentru mic; atât pentru Cosmos, cât și pentru Pământ, modelul fiind același așa cum am văzut
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
este «altfel» decât ceilalți, atunci au nevoie de ajutorul specialiștilor, mai ales de o mână întinsă, de o încurajare ... O familie care are un copil cu CES învață în timp cum să-și ajute copilul, cum să-l aducă spre normalitate, totul se învață, la orice vârstă. Mulți părinți se culpabilizează pentru deficiența copilului lor, o consideră o barieră în dezvoltarea acestuia, au nevoie de sprijin de specialitate pentru a-și accepta propriul copil și a-l ajuta. Un rol deosebit
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
și mult mai deschiși, mai empatici decât adulții. Unii părinți nu acceptă ideea că un copil cu dizabilități are nevoie de o altfel de abordare și-l supun pe acesta la o activitate care pentru un copil normal reprezintă doar normalitatea, pentru celălalt nefiind decât o sumă de erori. Un copil reprezintă o individualitate, însă viața are compensațiile ei, trebuie să descoperim în acel copil tot ce are el mai bun. Eliminați din vocabular expresii precum: Nu ești bun de nimic
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
veșnic cineva face și desface toate; el este realul, actualul.” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 137) Strategia dezvoltării sociale legitime a unei societăți întârziate este identificată de autor în individualizarea raporturilor sociale (valorificarea vocațiilor individuale) cu ajutorul „personalităților de faptă sau de caracter”. Normalitatea versus nelegitimitatea dezvoltării sociale Punctele de vedere prezentate mai sus ridică problema evaluării procesului de dezvoltare a societății românești din secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Proiectele raționalist liberale, neoliberale etatiste tratează dezvoltarea socială ca proces
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Proiectele raționalist liberale, neoliberale etatiste tratează dezvoltarea socială ca proces legic, corespunzător logicii capitalismului, legii sincronismului, „legii orbitării”. Celelalte proiecte analizează procesul de dezvoltare în termeni de inadecvare, absență a normalității, excepție de la modelul general acreditat și lipsă de legitimitate. În sprijinul tezei dezvoltării sociale normale și legitime a societății românești din perioada avută în vedere, Ștefan Zeletin aduce argumentul conform căruia la începuturile burgheziei și ale capitalismului sufletul rural rămâne
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la câteva tipuri de deplasări și la un număr relativ mic de persoane (Lăzăroiu, 2003), a intrat, după 1989, așa cum era de așteptat, în circuitul internațional al migrației. Deși perioada de timp este relativ scurtă, în cei 15 ani de „normalitate” a circulației internaționale, schimbările s-au succedat cu repeziciune, iar tabloul actual al migrației reproduce tendințele globale: creștere ca număr, diversificare ca forme, dinamică accentuată. Chiar și o privire succintă asupra celor 15 ani ne permite să constatăm că forme
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de a deveni clandestin și, mai presus de toate, dreptul de fi inventiv și a găsi strategiile „cele mai potrivite” pentru a răspunde restricțiilor. Schimbarea nu reprezenta, de fapt, decât intrarea în lumea reală a migrației internaționale, marcată tendințe contradictorii: normalitatea circulației într-o economie globală și încercările statelor de a-și proteja propriii cetățeni de pericole (reale sau imaginare) asociate migrației. Anii care urmează sunt, pentru România, ani de structurare în câmpul migrației. Caracteristica probabil cea mai importantă a perioadei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cât de elaborate, nu se pot plasa decât la un nivel de generalitate ridicat pentru a cuprinde diversitatea pe care astăzi o acoperă migrația. Tendința este una globală. România, deși relativ recent intrată în circuitul migrației internaționale, se încadrează în „normalitate” din acest punct de vedere. Tipurile de deplasări au cunoscut o dinamică accentuată. De la o migrație etnică la începutul anilor ’90, de la deplasări repetate pentru comerț, migrația pentru muncă se instalează spre mijlocul anilor ’90 ca tip predominant. Restricțiile impuse
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nevoile autistului. Autismul este o dizabilitate a copilărie Copii autiști devin adulții autiști, oameni care continuă să crească, să se dezvolte. Persoanele cu autism mediu pot și trebuie să se poarte normal Așa cum am precizat și mai sus, ce înseamnă normalitate? Cine suntem noi să stabilim ce înseamnă normalitatea pentru o persoană cu autism Fiecare dintre noi este un unicat, fiecare persoană are felul său de a fi, de a acționa, avem momente bune și rele, obositoare sau asemenea afirma că
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Copii autiști devin adulții autiști, oameni care continuă să crească, să se dezvolte. Persoanele cu autism mediu pot și trebuie să se poarte normal Așa cum am precizat și mai sus, ce înseamnă normalitate? Cine suntem noi să stabilim ce înseamnă normalitatea pentru o persoană cu autism Fiecare dintre noi este un unicat, fiecare persoană are felul său de a fi, de a acționa, avem momente bune și rele, obositoare sau asemenea afirma că în ceea ce privește autismul nu este “o soarta mai rea
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de tulburările psihice și nu de „disfuncționalitățile” tranziției printr-o sindromologie specifică, caracteristică unei societăți aflate Într-o dinamică și profundă schimbare, de la aspectele economice până la cele moral comportamentale, reprezintă schimbarea mentalităților ca pe un adevărat examen pentru intrarea În normalitate. În opinia noastră, această etapă existențială se particularizează și se definește sub forma unui concept denumit simbolic ADA - anxietate, depresie, agresivitate - componentele acestui concept se află cu viața și cu moartea Într-un raport primordial de semnificații existențiale, ființa umană
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
de ură și necaz, acuzând pe cei din jurul lor pentru ceea ce li s-a Întâmplat Violența fizică și verbală este prezentă și la populația din grupul martor, dar În condițiile mediului dur din penitenciare aceasta se accentuează și devine o normalitate pentru o mai bună adaptare la mediul respectiv. Această conduită violentă a lotului studiat va rămâne activă și după părăsirea penitenciarului. Mediul carceral nu oferă condiții pentru dezvoltarea capacității de autocontrol a pornirilor violente, a sentimentelor de ură și de
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
verificăm cum și cât influențează dizabilitatea mentală dezvoltarea morfologică, funcțională și motrică a elevilor din acest eșalon al învățământului . Prezenta lucrare, are ca scop, evaluarea fenotipizării unor parametri morfo-anatomo-funcționali la copiii normali și la copiii cu dizabilitate mentală în vederea caracterizării normalității morfo-funcționale și a perturbărilor acesteia. Sarcinile cercetării pot fi rezumate la: adunarea și studierea literaturii de specialitate, testarea unui număr de elevi în vederea acumulării unui material cât mai real și bogat, prelucrarea datelor colectate pe baza metodelor statistico-matematice, care să
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
însușirile lor esențiale, ceea ce permite descrierea termodinamică a acestora. Organizația mondială a sănătății (O.M.S), consideră îmbunătățirea calității vieții unul din scopurile majore ale medicinii moderne. În literatura de specialitate, există termeni specifici pentru persoanele care se abat de la normalitate (ca semnificație generală), privind întreaga dezvoltare psihofizică, unele aspecte rămânând în urmă, fizic, motric, senzorial sau mental. Astfel „normal” ar însemna, adaptare echilibrată la mediu și raportare la grup de aceeași vârstă și mediu cultural „anormal”, adică cu abateri peste
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
general culture. Dr. Med. Dr. Psih. Constantin Enăchescu Tratat de psihopatologie Ediția a III-a revăzută și adăugită Cuprins Prefață la ediția a III-a Prefață la ediția a II-a Prefață la ediția I Secțiunea I: Psihopatologie generală 1. Normalitate și anormalitate în viața psihică 2. Domeniul psihopatologiei 3. Antropologia medico-psihologică 4. Sănătatea, suferința, boala 5. Doctrina bolii psihice 6. Semnificația epistemologică a procesului psihic morbid 7. Conceptele și limbajul științific în psihologie și psihopatologie 8. Metode și tehnici în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnificația fenomenelor psihice morbide considerate ca experiențe ontologice înscrise în „istoria psiho-biografică” a bolnavilor psihici. Acest punct de vedere, diferit complet de cel al Clinicii psihiatrice, configurează specificitatea psihopatologiei ca domeniu de cunoaștere a nebuniei 1. Dincolo de aspectele exterioare ale „normalității” sau ale „anormalității” psihice, considerate ca „sănătate mintală” sau ca „boală psihică”, trebuiesc descoperite și explicate, pentru a putea fi înțelese, semnificațiile vieții interioare, a naturii persoanei umane sănătoasă sau bolnavă psihic. Acest aspect am căutat, în mod special, să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceste două domenii. Ea nu se interesează de bolile psihice ca psihiatria, nefiind o disciplină medicală, ci utilizează „materialul psihiatric”, comparându-l cu „normalul psihic” oferit de psihologie. În raporturile sale cu psihologia, psihopatologia utilizează principiile metodologice aplicate la studiul „normalității psihice” în procesul de evaluare a „fenomenului psihic morbid”. Ca metodologie specifică, psihopatologia apelează la metoda fenomenologică în interpretarea fenomenelor morbide ale vieții psihice. În felul acesta, ea se constituie ca o „atitudine reflexivă”, căutând să cunoască și să înțeleagă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dintre științele naturii și psihologie, este reprezentată prin „neuropsihofiziologie”, așa cum au demonstrat Fechner și Wundt, domeniu care ulterior s-a extins și a căpătat o dezvoltare considerabilă devenind disciplină științifică de sine stătătoare - neuropsihologia - și care cuprinde atât aspecte ale normalității cât și ale patologicului. În mod egal limita dintre antropologie și psihologie, pe de o parte, și psihiatrie, pe de altă parte, a dus la apariția unui domeniu nou, cu o configurație particulară și o identitate proprie - psihopatologia. În sensul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
von Monakov și R. Mourgue, K. Goldstein și Gelb, H. Jackson, H. Ey, E. Minkowski, K. Jaspers, L. Binswanger, D. Cargnello, G.E. Morselli, M. Manfredi. Din acest moment situația prezentată anterior ne apare complet schimbată. Atât psihologia, ca domeniu al normalității psihice, cât și psihiatria, ca domeniu al anormalității psihice, sunt cuprinse între neuropsihologie care le leagă de științele naturii și psihopatologie care le conexează prin antropologie la științele umane, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Fig. p.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihici; b) cunoașterea semnificației acestor tulburări, a dinamicii morbide a personalității, legate de noul regim sufletesc al persoanei umane; c) delimitarea unor „forme” sau „modele” de personalitate morbidă; d) consideră că anormalitatea psihică este în corelație directă cu starea de normalitate, în interiorul căreia se dezvoltă, ca o variantă accidentală a acesteia; e) consideră boala psihică drept un fenomen psihic morbid, integrat experiențelor sufletești ale persoanei umane și, prin urmare, cuprinsă în „psihobiografia”, individului, privită ca o modalitate particulară a „istoriei sale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesta, psihopatologia își precizează cadrul epistemologic prin atitudinea sa metodologică față de obiectul de studiu. Aspectul practic care se desprinde de aici este noua dimensiune și semnificație a relației „medic-bolnav”, precum și interpretarea suferinței psihice ca formă particulară de manifestare ontologică. 1. Normalitate și anormalitate în viața psihică Cadrul general al problemei Înțelegerea atât a normalității cât și a anormalității psihice depinde de cunoașterea organizării structurale și a dinamicii funcționale a sistemului personalității considerat ca „aparat psihic”. Atât normalitatea (sănătatea mintală) cât și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
studiu. Aspectul practic care se desprinde de aici este noua dimensiune și semnificație a relației „medic-bolnav”, precum și interpretarea suferinței psihice ca formă particulară de manifestare ontologică. 1. Normalitate și anormalitate în viața psihică Cadrul general al problemei Înțelegerea atât a normalității cât și a anormalității psihice depinde de cunoașterea organizării structurale și a dinamicii funcționale a sistemului personalității considerat ca „aparat psihic”. Atât normalitatea (sănătatea mintală) cât și anormalitatea (boala psihică) își au sediul și se manifestă în cadrul „sistemului personalității”. Ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de manifestare ontologică. 1. Normalitate și anormalitate în viața psihică Cadrul general al problemei Înțelegerea atât a normalității cât și a anormalității psihice depinde de cunoașterea organizării structurale și a dinamicii funcționale a sistemului personalității considerat ca „aparat psihic”. Atât normalitatea (sănătatea mintală) cât și anormalitatea (boala psihică) își au sediul și se manifestă în cadrul „sistemului personalității”. Ele nu sunt structuri fixate ci depind de direcția de manifestare a „dispozițiilor” care se organizează în raport cu modelele constituționale psihobiologice ale sistemului personalității individului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituționale psihobiologice ale sistemului personalității individului respectiv. Prin „dispoziții”, în cazul de față, înțelegem potențialul genetic, structurile neuroanatomice, dinamica neuro-psiho-fiziologică, precum și „calitățile dobândite” de individ prin educație, cultură, modelul familial, școlar, profesional, social, valorile morale, religioase etc. În sensul acesta, normalitatea, ca de altfel și anormalitatea, trebuiesc considerate ca reprezentând niște calități ale „modului de a fi” ale individului care derivă din organizarea structurală a „sistemului personalității” acestuia. Între normalitatea și anormalitatea psihică există un anumit echilibru care este stabilit și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
familial, școlar, profesional, social, valorile morale, religioase etc. În sensul acesta, normalitatea, ca de altfel și anormalitatea, trebuiesc considerate ca reprezentând niște calități ale „modului de a fi” ale individului care derivă din organizarea structurală a „sistemului personalității” acestuia. Între normalitatea și anormalitatea psihică există un anumit echilibru care este stabilit și controlat de însăși modalitatea de funcționare a mecanismelor de autoreglare ale „sistemului personalității”. Fiind ipostaze egal posibile ca disponibilitate ale persoanei umane, normalitatea și anormalitatea se înscriu în ordinea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]