2,130 matches
-
sud-est, de-a lungul părții vestice a orașului Las Vegas și înspre granița statului Nevada cu statul California. Cel mai înalt vârf este Mount Charleston, cu 3.362 m altitudine. Lanțul montan este denumit după izvoarele numeroase care își au obârșia aici, multe dintre acestea găsindu-se în zona Parcului național Red Rock, aflat în partea estică a munților. desparte bazinele hidrografice ale văilor Pahrump și cea a râului Amargosa de valea în care se găsește zona metropolitană Las Vegas. Întrucât
Spring Mountains () [Corola-website/Science/313935_a_315264]
-
Crimele de onoare, care se prezintă ca o modalitate de acțiune drastică își au obârșia în cultura societății musulmane, într-un sistem căruia i se acordă toată atenția. De remarcat este și faptul că rădăcina acestora se află în mediul rural, această practică întâlnindu-se în mod predominant în zonele rurale și extinzându-se, mai
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
referim la respectul unui om sau al familiei din care acesta face parte. În cazul Turciei, acestă practică are loc mai ales în rândul comunităților subdezvoltate, frecvent în zona bazinului Mării Negre, acestea ghidându-se după principii sociale ce își au obârșia în mediul rural. Aceste principii locale implică faptul că bărbatul este obligat să-și apere atât propria onoare, cât și pe cea a familiei lui. Aceste așteptări îmbracă forma rușinii la femei, iar la bărbați bărbăția. Astfel că responsabilitățile pe
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
sub formă de "colindă", pe parcursul sărbătorilor de iarnă (25 decembrie-6 ianuarie). Contaminat cu alte motive folclorice, în regiunea centrală a Transilvaniei a dezvoltat tipul "fata de maior", iar în Muntenia și Moldova s-a transformat în "baladă". Abordările despre localizarea obârșiei Mioriței au fost marcate de subiectivism și patriotism local. Cea mai longevivă teorie a impus "obârșia vrânceană", motiv pentru care a colectat cel mai mare număr de intervenții. Din a doua jumătate a secolului al XX-lea s-a vorbit
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
în regiunea centrală a Transilvaniei a dezvoltat tipul "fata de maior", iar în Muntenia și Moldova s-a transformat în "baladă". Abordările despre localizarea obârșiei Mioriței au fost marcate de subiectivism și patriotism local. Cea mai longevivă teorie a impus "obârșia vrânceană", motiv pentru care a colectat cel mai mare număr de intervenții. Din a doua jumătate a secolului al XX-lea s-a vorbit tot mai insistent despre "originea transilvăneană". În cele din urmă, toate aceste dispute s-au focalizat
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
apărut o altă teorie, situată la extrema celei dintâi: "balada Miorița" nu poate fi decât "o creație individuală", opera unui ins înzestrat cu un talent nativ ieșit din comun. În această categorie s-au grupat toți admiratorii baladei și susținătorii obârșiei extracarpatice. Dintre ei s-a desprins un grup de radicali care au mers până la nominalizarea unor "pseudo-creatori". Cea de-a patra direcție, dezvoltată din "teoria evoluției", a pledat pentru "o creație succesivă". Spațiul românesc nu a fost un centru de
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
aceste așezări au fost distruse de huni. În perioada migrațiilor, sec. VI-IX e.n., au apărut 3 sate, fapt confirmat de urmele de bordeie, vase de argilă date din anii 500-700 e.n. Ulterior sunt atestați aici Bolohovenii, o populație de obîrșie parțial slavă (Tiverții) și parțial romanică (Bолохи), aliată a cnezatului Galiției-Volîniei. După întemeierea Țării Moldovei, pe locul cetății a existat, în vecinătatea așezării civile, o fortificație inițial din lemn, atestată în sec. XV și menită să apere vadul Nistrului de
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
se sfărîmă ci iși păstrează individualitatea, continu]nd să se deplaseze spre partea inferioară a versanților. La început între aceste trepte se întîșnesc chiar denivelări cu aspect de cornișe cu spălări și procese de eroziune torențială.Pe măsură ce se depărtează de obîrșie ele devin mai estompate iar fragmentarea suprafeței lor se accentuiază. Grosimea deluviului aici atinge 40m. De regulă ele sunt plasate pe versanții flancurilor mai ridicate și înclinate ale blocurilor tectonice și sunt compuse din blocurile rocilor sarmașianului mediu la cel
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate,de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugărilor, văi glaciare, custuri, morene. Subcarpații Ialomiței formează treapta colinară înaltă ce constituie partea central-nordică a județului. Sunt alcătuiți dintr-o asociere de dealuri și depresiuni, acestea din urmă fiind generate de eroziunea diferențială și dispuse în lungul văilor
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
orașul Kronstadt de pe insula Kotlin din Marea Baltică (lângă orașul Sf. Petersburg). Tatăl sau, originar din Basarabia, generalul Leonid Petrovici Kapița, a fost inginerul și constructorul fortificațiilor de la Kronstadt. Mama sa, Olga Ieronimovna (cu numele de naștere - Stebnițkaia), de asemenea de obîrșie basarabeană a fost filologă, specialistă în domeniul folclorului și literaturii pentru copii; ea a adus o mare contribuție la cultura rusă. În 1905 Piotr a început gimnaziul, dar fiindcă nu avea rezultate bune (nu îi plăcea limba latină, cu toate ca el
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității. Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
Ștefan se căsătorește din nou, cu Maria, din familia domnitoare din micul regat grecesc pontic Mangop-Theodoro, din Crimeea. Isaac, fratele noii doamne, poartă titlul de „domn de Theodoro și al întregii Khazarii”, iar Mariei înseși i se atribuie o multiplă obârșie împărătească. Cuplul nu a avut copii. Căsătoria a fost una de conveniență și interes politic, care a durat atâta timp cât acest interes a existat. „În 1475 însă după luna lui iulie, în care Caffa fiind luată de turci, Mangopul intră in
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
o urmase la rândul său în Padova. În 1674 a murit fratele Barbu, pe când se afla la Constantinopol. A fost adus în țară și îngropat la Mănăstirea Brâncoveni, iar Constantin și mama sa au donat mănăstirii cu această ocazie satul Obârșia din județul Romanați (actualmente în județul Olt). Astfel Constantin Brâncoveanu a devenit unicul moștenitor al unei averi considerabile. Brâncoveanu a înaintat repede în ierarhia boierească. În deceniul al optulea, a deținut pe rând dregătoriile de paharnic, postelnic al doilea, logofăt
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
unde râul pătrunde în defileul format între masivul Plopișului pe dreapta și Culmea Scomset - Dealul Mare din stânga. Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent important Iadul, cu o lungime de 46 km. Imediat după obârșie, Iadul intră în depresiunea de la Stâna de Vale. De aici râul își formează un defileu lung cu căderi mari până la primul afluent mai important Valea Leșului, unde s-a realizat un lac de acumulare de 27,2 mil.m3 pentru
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
grădină într-o zi. Însă sunt absolut sigur că ceea ce am auzit ține de amintirile legate de tatăl meu. O engramă sau ceva din capul meu... Nu are de-a face cu Dumnezeu, ci de undeva de pe acolo își au obârșia zeii.” Pe 26 noiembrie 2008, Pratchett s-a întâlnit cu primul ministru Gordon Brown, cerându-i să suplimenteze fondurile pentru cercetările legate de demență. Începând din august 2008, Pratchett a testat prototipul unui dispozitiv dedicat stării sale. În ciuda unor îmbunătățiri
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus. În 1918 Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât unirea cu România. În regiunea din stânga Nistrului autoritățile sovietice au înființat în 1924 RASS Moldovenească, ca o republică autonomă subordonată RSS Ucraineană. Aici își are obârșia teoria unei limbi moldovenești diferită de română, prin această teorie URSS încercând să-și justifice pretențiile asupra Basarabiei. Țăranii moldoveni din Transnistria erau în mare parte analfabeți și nu cunoșteau limba română literară. Autoritățile sovietice au încercat să creeze o
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
din nou la un an înaintea cedării Basarabiei. În anul 1947 ia examenul la Facultatea de Medicină printre primii zece din cei două sute de candidați. O întâlnește pe Dorina Bucur, viitoarea sa soție. Dorina Bucur provenea dintr-o familie de obârșie brăileană, tatăl său, George Bucur, participând la războiul din 1916 și coborând din strămoși făgărășeni care luptaseră în Războiul de Independență, în timp ce pe linie maternă avea rădăcini în Dobrogea și Basarabia. În anii 1948-1950 , care încerca să se realizeze pe
Sergiu Al-George () [Corola-website/Science/317045_a_318374]
-
După cum arată Elisabeta Isanos în romanul „Cosânzenii”, etimologia numelui „Isanos” i s-a limpezit prin contribuția unor elemente din domenii foarte diferite: o poveste auzită în familie și o călătorie proprie, imaginară, întreprinsă cu ajutorul unui ghid vechi¹, în insula Samos, obârșia ramurii grecești a familiei din care se trage bunicul matern al scriitoarei. Povestea se referă la grecizarea de circumstanță a celui care a purtat cel dintâi numele „Isanos”, Iosif Șanta, de meserie mecanic agricol pe diverse moșii din raza orașului
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
în care locuia zeul "Enki" ("Ea"). În adâncuri se găsea infernul stăpânit de zeii întunecimii. În poemul Enûma Enliš, infernul nu mai mai joacă un rol deosebit, aici totul începe cu istoria perechii "Abzu" și "Tiamat", din care își au obârșia ceilalți zei. Într-o generație succesivă, această pereche este ucisă de către "Enki", respectiv de către "Marduk". Din corpul lui Tiamat, Marduk creează cerul și pământul. Oamenii vor fi alcătuiți din argilă plămădită cu sângele lui Tiamat. Sângele conferă oamenilor înțelepciune și
Religia în vechiul Babilon () [Corola-website/Science/315537_a_316866]
-
început motivul brâurilor în torsadă din picturile murale din vechile biserici românești, ca element decorativ aplicat pe cutiile de chibrituri. Similar, a avut reticențe și a criticat deplasarea culei, ca formă arhitectonică a cărei destinație este specifică locului ei de obârșie, în spațiul urban modern. Baltazar a militat pentru integrarea motivelor țărănești din meșteșugurile artistice populare în arta decortivă modernă, asta pentru că: Artistul a folosit în arta decorativă motive preluate din arta populară românească, așa cum apar în reprezentările stilizate ale cocoșilor
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
cărări defectuos amplasate etc.). Ravenele și ogașele se întâlnesc atât independent cât și în cadrul organismelor torențiale și sunt mai frecvente în bazinetele superioare ale afluenților din stânga Secașului Mic (Gârbău, Ohaba, Păuca etc.) și pe pantele abrupte din dreapta râului și de la obârșie. Organismele torențiale sunt frecvente mai ales în sectorul din dreapta Secașului Mic și mențin versanții într-o stare de dezechilibru. Formarea acestora este cauzată atât de factorii naturali (înclinarea mare a versanșilor, predominanța rocilor slab consolidate, regimul precipitațiilor etc.), cât și
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
cu 38 de gospodării (172 locuitori), toți de religie ortodoxă, aparținătoare parohiei Bănești. Nu se cunosc date precise în legătură cu anul construcției acestei biserici. Potrivit tradiției orale ar fi ridicată în anul 1860, în vreme ce satul era păstorit de preotul Dâlvu de la Obârșia. Până în anul 1916 a fost acoperită cu șindrilă; în acel an s-a pus învelitoarea actuală, de țiglă. Ultima renovare a fost făcută în anul 1969 prin contribuția credincioșilor, dar și cu ajutorul primit de la Patriarhia Ortodoxă Română. Numărul mic al
Biserica de lemn din Cristești () [Corola-website/Science/316824_a_318153]
-
la năvălirea din 1241. De la vechea biserică de lemn -radical modificată- provin două frumoase icoane împărătești, aflate în colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Cluj-Napoca. Pictate în stil tradițional brâncovenesc, aceste icoane sunt operele lui David Zugravul, artist ce își are obârșia la sudul Carpaților, la Curtea de Argeș. Icoana „Maria cu Pruncul” este semnată „David Zugraful”, iar pe cea cu „Isus Pantocrator” apare inscripția „Acestă icoană o au plătit Ionu, Tudoru și cu Pătru. 1748”.
Biserica de lemn din Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/315217_a_316546]
-
să întocmească o istorisire despre faptele, care s-au petrecut printre noi , așa cum ni le-au lasat, cei ce le-au văzut de la început și au fost slujitori ai cuvântului: - am găsit și cu cale, prea alesule, Teofile, după ce de la obârșie am cercetat toate cu deamănuntul, să ți le scriu unele după altele” (Luca I , 1-3) „Această sfântă și Dumnezeiască Biserică ce se prăznuiește hramul Buna-Vestire - ce a doua oară refăcându-se s-au ridicat din temelie cu osârdia robilor lui
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
stăpânul locului. În acel document, satul a fost dat în stăpânirea Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de Ioan, vornicul de la Humor (""...Și am dat Mănăstirii panului Ivan Vornic, Adormirea sfintei Născătoare de Dumnezeu, care este la Humor, un sat de la obârșia Solonețului, unde a fost Tatomir și Pârtea, și Seliștea lui Dieniș""). Într-un document din 18 februarie 1445, satul apare pentru prima oară cu denumirea de Pârtești. Stăpânirea localității de către mănăstirea sus-menționată a fost confirmată de domnitorii Petru Aron și
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]