6,770 matches
-
ne-am urcat în pom cu strigăte de învingători și râsete în valuri din nu știu care motive. Am mâncat cireșe mai mult decât am fi putut să umplem două coșulețe, am cântat și am spus glume, după care am coborât puțin obosiți să ne odihnim. Era iarbă verde, bogată, între nuci, umbră deasă, răcoroasă și o priveliște de basm pe toată valea până unde se întindea grădina la al cărei capăt trecea firav un pârâiaș flancat de trestii și rogoz. Stăteam întinși
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
ce e frumos în sufletul sublim Devorator de genii și suspin, Să mor apoi bătrân și fără faima. În clipele beției, sentimentale vise, Am aruncat un zar într-un pahar ciobit Suspin peste amoruri nedescrise Te-aștept , sărac, umil și obosit. O zi care începe, zâmbind curat și cald E ca un munte aurit și de smarald Te urmăresc nesigur, te pierd și-mi pare rau Sub mască mea de înger, o spun, sunt un calau. Te-ai regăsit în brațe
SPERANŢA de COSTI POP în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370451_a_371780]
-
vine, Te-ai cuibărit prin suflete străine, Te-aștept totuși, sărac, la ușă și umil. Cine sunt eu, copil de primăvară îmbătat, Întreb în dânsul pașilor îndrăgostiți, Cine sunt eu, copil de primăvară-nmiresmat, Răspunzi prin ochii verzi, cuminți și obosiți. Simple tăceri, cuvinte ce te-nvață Un gând curat și nobil ce te-apasă, Cu un sărut, percepi acea povața, Oamenii mulți, anii puțini, frumoasa viața. Klausenburg, România septembrie 2007 Referință Bibliografica: Speranța / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SPERANŢA de COSTI POP în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370451_a_371780]
-
ore, cel mult o zi, se adună din toate colțurile țării pentru a-i cinsti pe cei ce s-au dus: părinți, frați, surori, bunici, unchi, mătuși..., cei ce s-au mutat într-o margine, o margine de sat bătrân, obosit, unde liniștea te pătrunde până în adâncul ființei... Acolo sunt toți la fel, acolo toți sunt buni și blânzi, ești ca pe un alt tărâm... Mirosul de tămâie și smirnă îți umple nările și sufletul, întărind legătura cu cei plecați. După
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
urâtul să-mi alunge... Privesc spre zarea ce-mi numără secunde, iar Soarele pare c-a furat surâsul mamei, care, privind în gol, își răscolește gândul: - Of, draga mamei, era bine când era și el acasă...! Aud și-acum pași obosiți prin curte.../ Bătrân, bolnav, sfios și mult prea bun,/ purta pe umeri suferinți atât de multe,/ nu se plângea nicicând,/ muncea din greu.../ Așa era tăicuțul meu./ Acum doar lumânarea, ce arde pe mormânt,/ mă mai petrece răscolindu-mi amintirea
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
iar orice schimbare venită în avantajul nostru acționează ca un impuls sau o motivație. “Să ne aducem aminte la școală, când profesorii ne promiteau că ne dau drumu mai repede de la oră, dacă îndeplinim câteva sarcini. Chiar dacă păream plictisiți sau obosiți, la auzul acestei vești, imediat găseam resurse să ne atingem scopurile și să devenim chiar mai productivi. Același tip de mentalitate din copilările funcționează și când devenim adulți”, declară specialistul Dan Ivănescu. Programul de 6 ore de muncă ne-ar
SUNT ROMÂNII PREGĂTIŢI PENTRU PROGRAM DE 6 ORE DE MUNCĂ? de TĂNASE TASENŢE în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370503_a_371832]
-
le vâra ușor în sobă. Un pic mai târziu lemnele, cât erau ele de lemne, pârâiau, șuierau, pocneau, topindu-se într-un cântec de leagăn ce-mi amorțea pleoapele îndată, făcându-le să cadă lin ca niște plăpumici peste ochii obosiți. O văd îmbujorată, cu același zâmbet cald, lovind cu sârg un aluat gros de covata de lemn, ca mai apoi să-l mângâie și să-l umple cu tot felul de bunătăți. Se pare că-i plăceau și lui mâinile
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
o zonă din Univers necunoscută nouă, firește, în căutarea astronavei-mamă. Îl ascult cu foarte mare atenție. „A creat Dumnezeu două exemplare identice ? Dar cu ce scop ?” Ne contemplarăm în tăcere câteva minute, după care o idee genială îmi străfulgeră creierul obosit. - Toate astea sunt posibile numai dacă mai există un Pământ, un Univers paralel și identic cu al meu ! „Acum nu mai sunt singur.” Zburăm alături în navetele noastre spațiale, în căutarea astronavelor noastre mamă. Navetele par două banale insecte aflate
PROIECŢIA UNIVERSURILOR PARALELE (SAU CUM S-A PRĂBUŞIT UN SPAŢIU INFINIT ÎNTR-UN PUNCT NEALTERAT PENTRU UN NOU BIG BANG) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370525_a_371854]
-
abandonată în mâinile mele. Am desfacut sutienul, sânii, de o albeață ireală, tari, cu sfârcurile ca niște mici alune, cu bănuțul rozaliu, erau vineți la baza lor din cauza loviturilor. Într-un târziu am terminat de pansat, fata deja dormea, era obosită, avea un somn agitat, tresărea, scotea mici țipete, transpirația îi curgea șiroie pe obrajii catifelați, se prelingea peste gâtul fin, pentru ca în final să ude perna. Priveam acel trup mlădios, cu fața dreptunghiulară, cu doi ochi negrii, migdalați, vioi, acum
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
avea un somn agitat, tresărea, scotea mici țipete, transpirația îi curgea șiroie pe obrajii catifelați, se prelingea peste gâtul fin, pentru ca în final să ude perna. Priveam acel trup mlădios, cu fața dreptunghiulară, cu doi ochi negrii, migdalați, vioi, acum obosiți, nasul drept cu nări fine fremătânde, cu buzele pline, frumos conturate, formând o guriță mică. Brațele rotunde , fără a fi grase, se terminau cu niște palme micuțe și degete lungi și fine. O priveam cum se zbuciuma în coșmarul ei
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
au încolăcit în jurul gâtului meu. Era momentul descătușarii celor câteva zile de când eram împreună, frenezia ne-a cuprins pe amândoi, trupurile au prins să se contopească, să se cabreze, să freamăte, buzele se uneau în prelungi săruturi. Într-un târziu obosiți, dar liniștiți și eliberați de inhibiții, ne-am lăsat cuprinși de brațele lui Morfeu. Ne-am trezit târziu, Soarele era de mult pe cer, un miros plăcut de fripură venea din bucătăria cabanei, noi doi, veseli, radiind de fericire, priveam
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
Toate Articolele Autorului Ne naștem cu o stea în frunte și-aceeași stea ne e călăuza pe calea spre ne-ntoarcere... E steaua care va veghea în visul ce ne-mparte clipele în mii de scântei de trăire... Iar când, obosiți, plecăm spre Marele Albastru avem și noi pe cer o stea... Și e mirajul nostru... Viv Referință Bibliografică: Stea... / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1869, Anul VI, 12 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici
STEA... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369325_a_370654]
-
saniei lăsată pe zăpadă, în arcuirea unui vers pe buzele îndrăgostitului imaginea îmi juca feste alungindu-se și rotunjindu-se peste ziduri de uitare îmi râdea în nas ascunzându-și mai bine victoriile și primăverile se prefăcea în floare nicicând obosită să se-ntoarcă după soare înghesuită în propria epidermă își flutura toamna peste cercul meu de foc pe acoperișuri și pe ape se cățăra, ca să coboare apoi ca o cortină în falduri peste setea mea de iluzii. Referință Bibliografică: POEZII
POEZII de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369320_a_370649]
-
Scrise spre sfârșitul anului, septembrie-noiembrie 2010, elegiile poartă însemnul omului de pământ, ha’ adham, ca o nouă trecere spirituală. Citind (mi-este cunoscut, de acum, versul profund al autorului), întrevăd limpede acest noiembrie cuvântat elegiac, un noiembrie ca o mamă obosită, pregătindu-și iarna, prefațând-o. Regăsesc monologul în căutarea dialogului cu Dumnezeu, dilemele existențiale dintru o conștiință problematizantă în lumea noastră desacralizată, regăsesc același râu călătorind prin sensuri, complicând, tăgăduind și formulând într-o ardere lentă. Dar, de această dată
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
acolo era lege numai omul cel firesc... În căutarea ta pășit-am într-o lume de plăceri Poleită-n strălucire, fără lacrimi și dureri Însă vai, când am crezut în sfârșit că te-am găsit Mi-am simțit sufletul gol, obosit și pustiit! Cu povara de regrete am pornit din nou la drum Răscolind cu-nverșunare prin al vieții mele scrum Și-am găsit ascuns acolo un tăciune fumegând Dintr-o vreme când în rugă vorbeam cerului, plângând... Și-atunci te-
FERICIRE...FERICIRE CÂT DE MULT TE-AM CĂUTAT... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369348_a_370677]
-
privirii tale. Alerg desculța pe câmpul verde căutând floarea roșie a pasiunii să o sădesc în grădina mea interioară. Pe aripi albe de fluture am pictat cele două magice cuvinte ,,Te Iubesc" ce le rostesc în fiecare seară când genene-mi obosite coboară. În cutia poștală a timpului scrisori ce cuprind frânturi de vise coboară încet pe aripi de pasari. Ce dor îmi e de vocea-ți caldă ce uneori șoptit îmi spune ,,Taci!" și atunci perdeaua liniștii ne învăluie trupurile, ca
ŞOAPTELE TRĂIRII (POEME) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369360_a_370689]
-
din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului SUFLETE GOALE de LIDIA DONDESI Trec norii grei, Și lasă în urmă ploi, Ploi reci și chiar ninsori, Furtuni se lasă în noi. Se adună fiori reci, Pe umeri gârboviți Și în pașii obosiți. Sub streșini părăsite Stau păsări nemișcate, Privesc fără putere La vremea schimbătoare, Ca sufletele goale, Ce trec nepăsătoare Peste cei prinși de jale. Referință Bibliografica: ELEONORA(LIDIA) DONDESI. SUFLETE GOALE / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. SUFLETE GOALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369378_a_370707]
-
Ești suflet pereche ales de îngeri. Te voi recunoaște și peste zece vieți. Suntem două părți ale aceluiaș întreg. Dacă nu te voi găsi însă, mă voi ruga la Dumnezeu să răsar izvor cu apă limpede la picioarele tale, atunci când obosit și însetat îți vei pune capul pe prima piatră ce-ți va răsări în cale. Îl voi ruga pe Dumnezeu să mă facă petală de crin, în curtea casei mele să te oprești amețit de parfum, iar eu să-ți
CUM SĂ TE PUN ÎN CUVINTE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369398_a_370727]
-
1775 din 10 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului O umbră fără chip de nori înlăcrimata În arabescul toamnei agale se deșira, Năluca-n frac de fum, spre nicăieri se-ndreaptă, O-ntrezăresc prin ceață și simt cum ma respiră. Lumină obosită scâncește-n felinare, Neliniștea această, un fel de purgatoriu, Poveste despletește, jăratec de frunzare, Non sens de jinduiri în rug de iluzoriu. Desprinsa dintr-o carte, cu foi îngălbenite, Apusa de nerost ar vrea să se repete, Cu toată disperarea
ÎN FRAC DE FUM de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369460_a_370789]
-
nu tu mâncare la porc, nu tu..., !!!! Dar seara nu s-a întâmplat nimic. A potolit săracul tata toate zaglaoanele pe afară iar mama ne-a aranjat masa, am mâncat și ne-am culcat. Se vedea treaba că erau prea obosiți ca să mai aibă timp și de mine! Dar doarmă cine poate! Nu și eu care știindu-mi conștiința încărcată mă păstrăgălem prin pat toată noaptea. Pedeapsa a fost pe măsura faptelor. Eram un obișnuit al taberelor școlare. În fiecare vara
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
zi, înarmați cu lopeți și târnacoape, sapă cu frenezie în speranța că doar - doar vor da de comoara mult visată și astfel, vor reuși să alunge sărăcia aciuiată de atât amar de ani prin gospodăriile lor. Seara, se întorc acasă obosiți, convinși că nu au nimerit locul, dar cu speranța că la anul, de Sf. Gheorghe, să fie mai norocoși la acest promițător ” joc” al banilor. * Dragu, de fel de prin partea de sud a Olteniei, se aciuiase împreună cu o ceată
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
Averea o voi lăsa desigur celui ce va moșteni jilțul imperial. Totuși vreau să las câte ceva fiecărui legionar, fiecărei fecioare vestale, fiecărui flamen, fiecărui cetățean ori șef de cartier. Apoi voi muri împăcat. Nimeni nu mai spuse nimic. Tiberius oftă obosit iar apoi tăcerea se prelungi un timp. Apoi Tiberius deschise din nou discuția. -Iar acum spune-ne magistre Thrassyl, ce a mai spus acest magistru Ruthavan despre cel numit Iisus Emanuel? -Vreți să-l chem aici magnifice? Porunciți! răspunse acesta
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
și prostie. Merge și reciproca? (Mihai Batog Bujeniță). • Vor fi admiși în Europa numai ce ce pot pronunța cuvântul multiculturalism. • Suntem pentru o atotputernicie limitată... • Promisiunile trebuie îndeplinite. E și asta o promisiune. • Stressul e cât casa! (Liviu Antonesei). Adevărul obosit servește minciuna de serviciu. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 5 iunie 2016 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (249/250) - SFATURI UTILE & POLITICA ȘI DELICATESE / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016
ZICERI (249/250) – SFATURI UTILE & POLITICA ŞI DELICATESE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370626_a_371955]
-
atuncea când te chem. Inima mea doar pentru tine bate Dară îl rog frumos pe Dumnezeu. Să îmi dea cât mai multă sănătate Prin viața ta eu să alerg mereu. Văd lacrimă rănită ce-i de sânge Prelinsă pe obrazul obosit. Îți simt iubirea ce nu se va stinge Căci prea mult am luptat pân’ te-am găsit. Ce-i perimat acum să aruncăm Din vise facem noi realitate. Și ne trudim acum să învățăm Drumul spre tot ce este noutate
REALITATEA UNUI VIS de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370647_a_371976]
-
țări, culturi și generații diverse, cuprinzând un evantai surprinzător de larg. Cu toții se regăsesc în unele ipostaze ale acestui veritabil conglomerat de istorie clocotindă, un ghem din vieți de oameni pe care îi cunosc. Văd pentru început, aievea parcă, zâmbetul obosit și îngândurat al socrului meu, german get-beget, din Germania, care, pe când avea 16 ani, elev-pilot fiind, a fost recrutat fără să fie întrebat ca să zboare avioanele de vânătoare ale Germaniei lui Hitler. De două ori a căzut literalmente din cer
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]