4,789 matches
-
încleștare mondială ce a umplut cimitirele cu eroi: ,, Nimeni nu știa nimic că la acea dată și la acea oră, Hitler, căpetenia pretendenților la dominația lumii, își dăduse obștescul sfârșit în propriul său bârlog. Atunci Duhul Sfânt circula pe deasupra noastră ocrotindu-ne somnul. Noi visam lupte...În seara de 8 mai, pe la orele 22, pe întreaga linie a frontului s-a petrecut un fapt cu totul neprevăzut, fără asemănare și deosebit de impresionant. Un fapt a cărei măreție și semnificație nu pot
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
scări exterioare, acoperite cu o șandrama din scândură vopsită în care sunt tăiate gemulețe. În încăperile bucșite de ploșniți veșnic se aud certuri și gălăgie de copii. O mulțime amestecată, ovrei și mahalagii, umplea ulița care, strânsă între vechi zidiri, ocrotea viermătul omenesc. Negustori galițieni ridicaseră de-a lungul ei urâte clădiri galbene, cu scări către foișoarele de sus și curți ascunse, zemuind de petece și de lături acide. Spoielile nu puteau acoperi arhaica coșcoveală. Podurile de case, prin care se
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
ca două picături de apă, parcă erau făcuți În serie precum cravatele și toți aveau ceva cu el: i se puse un nod În gît, din fericire Susan Îl luă În brațe și-i zîmbi arătîndu-i că ea Îl Înțelege, ocrotindu-l la pieptul ei și ferindu-l de altă glumă: „Unchiul Juan Lucas nu e niciodată de acord cu tine, darling... Vai! Brațul ăsta Îngrozitor! Juan...“ A doua zi trecu s-o vadă, Înspăimîntată, nevasta ambasadorului din Nicaragua; venea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pur și simplu, la fel cum acceptau ca ei, numai ei, să poată da drumul unui pahar să cadă În gol și golul să se transforme Îndată Într-o tavă de argint lucrată cu mare finețe. Stăteau de vorbă fericiți, ocrotiți de casa de cristal și zidurile ei transparente; vorbele lor se pierdeau În acordurile muzicii, În noaptea elegantă de deasupra capului, cu stelele care clipeau În depărtare, fumau și fumul se Încolăcea În jurul lor, formînd arabescuri printre razele misterioase ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe voi." Din clipa aceea, n-au mai venit în timpul Sabatului. 22. Am poruncit și Leviților să se curățească, și să vină să păzească porțile, ca să sfințească ziua Sabatului. Adu-Ți aminte de mine, Dumnezeule, și pentru aceste lucruri, și ocrotește-mă după marea Ta îndurare! 23. Tot pe vremea aceea, am văzut pe niște Iudei, care își luaseră neveste Așdodiene, Amonite și Moabite. 24. Jumătate din fiii lor vorbeau limba Așdodiană, și nu știau să vorbească limba evreiască; nu cunoșteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
sicrie, și-așteaptă ca să le arunci la masă un colț de veșnicie. Când viața e de capul ei românii visului ucis trudesc prin lume singurei... Conducători, ce-aveți de zis?!?. 2013 Bohotin Satul meu și al viorii din atâtea idealuri, ocrotit de patru dealuri cu livezi și cu podgorii; casele erau mai dese și-n mai mari gospodării cu feciori și fete alese, grădini pline de copii. Sat cu-aromă de gutui și biserică în centru, școală, primărie pentru toți locuitorii
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
un momentdat că pentru a reprezenta cât mai bine portretul unui sfânt, trebuie să fii tu însuți un sfânt... În Munții Neamțului, la loc de rugăciune, în cadrul Mănăstirii Secu priveghează alături de alte odoare de mare preț și o icoană ce ocrotește inimile monahilor și tuturor închinătorilor. Ea revarsă asupra tuturor bunătate și bogate mile. Cel mai deosebit dar pe care l-a primit Mănăstirea Secu, păstrat cu sfințenie până astăzi, este Icoana Maicii Domnului „Cipriota” Făcătoarea de minuni din biserica mare
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
nețărmurită se roagă și îngrijesc cu deosebită atenție acest sfânt lăcaș, mărturie vie a legăturii dintre veacuri a neamului românesc cu Dumnezeul cel adevărat. Plecăm din acest loc plin de lumină cu încrederea că Domnul Iisus și Maica Domnului vor ocroti pământul țării noastre și de acum înainte și vor revărsa îndurarea pentru neamul acesta, pentru a-și dobândi mântuirea. Dr. Lucia T. 3 august 1990 Într-un cadru de vis mănăstirea completează peisajul sălbatic al munților împăduriți. Poate datorită acestuia
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
HAE, vol. I, p. 61), în timp ce o altă inscripție de pe așa-numitul pithos B afirmă: „Amaryaô spune: «vorbesc domnului meu (așa): ‘Ce mai faci? Eu te binecuvântez înaintea lui Yhwh [...] și a Așerei sale’. Să te binecuvânteze și să te ocrotească și să fie cu domnul meu»” (cf. HAE, vol. I, pp. 62-3). Aceste mărturii arheologice, puse împreună cu precedentele afirmații biblice, arată că în epoca monarhică, până în secolul al VII-lea î.C., exista cultul zeiței Așera considerată probabil ca o
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
fi fost în orice caz un sprijin al dezvoltării lor naționale, în loc de a-i sta ca o piedică împotrivă. Vom vedea, totuși cum Carpații au fost pe de altă parte adăpostul națiunii noastre în timpul vijelios al năvălirii barbare, cum au ocrotit-o și mântuit-o de pieire, ba au păstrat-o până la un punct ferită de multe amestecuri, și cum în acești munți s-au fiert și închegat marea și minunata unitate a neamului românesc. Pe munți se formează norii binefăcători
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ce se întâmpla în această vreme cu corpul lui Gilbert Gosseyn? O asemenea stăpânire a unui alt corp nu putea fi permanentă și în plus, nu trebuia uitat faptul că acest sistem de imortalitate, datorită căruia putuse să supraviețuiască, îl ocrotea încă. Prin urmare era vorba de un accident extrem de important. Trebuia să-l aprecieze, să încerce să-l înțeleagă, să rămână conștient de tot ce se întâmpla. În sfârșit, își zise el cu stupefacție, iată-mă la Marele Stat Major
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ajunge, va trebui ca actele noastre să fie corecte. Ce mă frământă pe mine este cum de a putut să prevadă un mecanic că va ajunge la o bază fără a prezenta niște acte? Îmi veți zice că Discipolul îl ocrotea, dar nu este deloc logic. Eu nu cred că Discipolul ține ca Enro să știe că era răspunzător de încetarea trimiterii de Prezicători la flotele combatante vreme de o lună întreagă. Ridică ochii. - După ce aranjezi circuitul ăsta, căpitane, aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
pictată pe cer, nu putea cădea și nici mulțimea de pe pămînt nu putea scăpa. Alergau pe edecuri, pe poduri, și se adunau pe înălțimi, dar în goana lor înspăimîntată nu exista nici urmă de brutalitate: mamele agățate de copii, tații ocrotind familie, iar în spațiile deschise, figurile solitare arătau spre ușile din coastele dealurilor. Pentru a desena mulțimea cum trebuie, făcu schimbări mari în peisaj, și toate erau aproape gata, cînd mai apăru o problemă. în acea mulțime imensă, doar tipurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și a se repezi într-acolo, cu speranța disperată de a ajunge la timp. În ciuda tuturor acestor riscuri, Gosseyn nu fu surprins să constate că totuși avansase. Conform unei ciudate legi psihologice, cei care au un scop, sunt aproape întotdeauna ocrotiți de cei ce n-au așa ceva. Lucrul cel mai important era de a nu stârni reacții de adversitate. La un moment dat, în timp ce se găseau imobilizați de o coloană aparent interminabilă de camioane dezlănțuite, Gosseyn urlă pentru a se face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
plângea. „Hai, domnule Sima, ești om în toată firea, fii bărbat, nu mai plânge“, i-am spus. Domnul Sima se clătina, mișcat de rafalele vântului. „Dumneata ești un om fericit“, a suspinat el, „îți convine să vorbești așa, fiindcă te ocrotește“. „Mi se pare că ai început să aiurezi, din cauza frigului, domnule Sima; eu stau aici, nu mă întreba cum, și dumneata zici că mă ocrotește. Cine mă ocrotește ? Nu cumva te referi la Zenobia ?“ „știi foarte bine cine“, mi-a
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Dumneata ești un om fericit“, a suspinat el, „îți convine să vorbești așa, fiindcă te ocrotește“. „Mi se pare că ai început să aiurezi, din cauza frigului, domnule Sima; eu stau aici, nu mă întreba cum, și dumneata zici că mă ocrotește. Cine mă ocrotește ? Nu cumva te referi la Zenobia ?“ „știi foarte bine cine“, mi-a spus el. „Ce să mai zic, domnule Sima“, i-am răspuns eu, „fiecare își comunică erorile cum poate, iar ele cuprind totdeauna un pic de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
om fericit“, a suspinat el, „îți convine să vorbești așa, fiindcă te ocrotește“. „Mi se pare că ai început să aiurezi, din cauza frigului, domnule Sima; eu stau aici, nu mă întreba cum, și dumneata zici că mă ocrotește. Cine mă ocrotește ? Nu cumva te referi la Zenobia ?“ „știi foarte bine cine“, mi-a spus el. „Ce să mai zic, domnule Sima“, i-am răspuns eu, „fiecare își comunică erorile cum poate, iar ele cuprind totdeauna un pic de adevăr; ceilalți înțeleg
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Dar disponibilitățile mele, încă prea crude, nu izbuteau să realizeze decât imaginea unei femei de statură uriașă, cât lumea. Mamă a mamelor, feroce și indiferentă, blândă și generoasă, surdă, primitivă și infinit superioară grosolanei mele masculinități, ea mă ferea, mă ocrotea, mă conducea prin aparența complicată care ne învăluie cum ne învăluie aerul pe care îl respirăm ignorându-l. Brutalitatea imaginii, tragismul dimensiunii întunecau strălucirea conceptului intuițional, îi amputau promisiunile, îl transportau în zona anomaliei și a grotescului, acolo unde numai
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ce se întâmpla în această vreme cu corpul lui Gilbert Gosseyn? O asemenea stăpânire a unui alt corp nu putea fi permanentă și în plus, nu trebuia uitat faptul că acest sistem de imortalitate, datorită căruia putuse să supraviețuiască, îl ocrotea încă. Prin urmare era vorba de un accident extrem de important. Trebuia să-l aprecieze, să încerce să-l înțeleagă, să rămână conștient de tot ce se întâmpla. În sfârșit, își zise el cu stupefacție, iată-mă la Marele Stat Major
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
ajunge, va trebui ca actele noastre să fie corecte. Ce mă frământă pe mine este cum de a putut să prevadă un mecanic că va ajunge la o bază fără a prezenta niște acte? Îmi veți zice că Discipolul îl ocrotea, dar nu este deloc logic. Eu nu cred că Discipolul ține ca Enro să știe că era răspunzător de încetarea trimiterii de Prezicători la flotele combatante vreme de o lună întreagă. Ridică ochii. - După ce aranjezi circuitul ăsta, căpitane, aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
și a se repezi într-acolo, cu speranța disperată de a ajunge la timp. În ciuda tuturor acestor riscuri, Gosseyn nu fu surprins să constate că totuși avansase. Conform unei ciudate legi psihologice, cei care au un scop, sunt aproape întotdeauna ocrotiți de cei ce n-au așa ceva. Lucrul cel mai important era de a nu stârni reacții de adversitate. La un moment dat, în timp ce se găseau imobilizați de o coloană aparent interminabilă de camioane dezlănțuite, Gosseyn urlă pentru a se face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ea credea și se lupta, însă moartea fusese mai puternică decât mama, e întotdeauna mai puternică. Și Agata a vrut să meargă imediat după fetița ei, s-o ajute, cum s-o lase singură în întuneric, ea, care era mereu ocrotită de mama ei, de tatăl ei și de o lumină aprinsă la patul ei? Iar despre ce s-a întâmplat apoi nu se poate vorbi, a fost în iad, zile în șir în iad, era sigură de asta. Oare unde
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nu există Dumnezeu, tu o să ai unul, îți promite mama. Și Agata îl vedea aievea pe Dumnezeu și-n brațele lui era fetița ei. Iar dacă ești nimic, nimicul ăsta îl iubesc și-l înmoi cu lacrimile mele și-l ocrotesc cu toată ființa mea. Mă auzi, nimicul îl iubesc eu! Tu ești nimicul meu acum, singurul meu nimic. Și nimicul avea ochii ei. Dacă ți-e rău, fac schimb cu tine, să-mi fie mie rău, dar nu, nu are
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și trist în ea, și trist în mine. Pentru mine moartea asta a fost ca graviditatea, dar în sens opus. Număram zilele, vorbeam cu copilul plecat, așa cum atunci vorbisem cu copilul neajuns încă, îi explicam, și-l consolam, și-l ocroteam pe cel care nu mai era, așa cum îl ocrotisem pe cel care nu venise încă. Numai că unul se apropia de viață, altul se depărta de ea. Iar când a mai venit și încercarea cu Jacques, dar nici măcar pe asta
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mine moartea asta a fost ca graviditatea, dar în sens opus. Număram zilele, vorbeam cu copilul plecat, așa cum atunci vorbisem cu copilul neajuns încă, îi explicam, și-l consolam, și-l ocroteam pe cel care nu mai era, așa cum îl ocrotisem pe cel care nu venise încă. Numai că unul se apropia de viață, altul se depărta de ea. Iar când a mai venit și încercarea cu Jacques, dar nici măcar pe asta n-a mai putut-o trăi Agata cum ar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]