7,195 matches
-
statutului lor de locuitori ai unor țări colonizate și ocupate (Coreeaxe "Coreea", Taiwanxe "Taiwan", Chinaxe "China", Filipinexe "Filipine", Indonezia). Acesta constituie un exemplu șocant de stat puternic care amenință demnitatea umană și securitatea cetățenilor țărilor mai slabe și ai celor ocupate; astfel, la temelia instituției prostituției se aflau relațiile de putere dintre state. În al doilea rând, „locurile de reconfortare” erau o variantă militară a sistemului caselor de toleranță controlate de stat, parte integrantă a societății patriarhale nipone. La baza lor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
stat victimelor sclaviei sexuale militare (coordonate chiar de el) ar fi de la sine înțelese. Chiar și dacă industria sexuală ar fi tolerată ca un rău necesar, un bordel de stat, o instituție care aservește femeile din colonii și din teritoriile ocupate militar ar fi o încălcare inacceptabilă a drepturilor omului și ar necesita o despăgubire din partea statului. În consecință, dacă asemenea valori ar fi într-adevăr dominante, orice dezbatere pe tema acestui fel de sclavie s-ar concentra asupra stabilirii veridicității
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
condusă de interese private, și nu de către stat (Hanochixe "Hanochi, Seiko", 1998). Motivul inițial de denunțare a statului nipon pentru instituționalizarea „locurilor de reconfortare” l-a constituit discriminarea împotriva femeilor din țările subjugate și mai puțin dezvoltate (colonii sau teritorii ocupate), ce se aflau sub dominația militară a Japoniei. Dezvoltarea recentă pe care a cunoscut-o industria niponă globalizată a sexului oferă un motiv de profundă îngrijorare pentru liderii de opinie postcoloniali și cu o atitudine antidiscriminare, care consideră că forma
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
o atitudine antidiscriminare, care consideră că forma actuală de sclavie sexuală industrială este o exploatare pe criterii de sex și rasă a femeilor din sfera de influență economică niponă, situație foarte asemănătoare cu cea a „femeilor de reconfortare” din teritoriile ocupate militar de Japoniaxe "Japonia". Cazul „femeilor de reconfortare”: sclavia sexuală militară japonezătc "Cazul „femeilor de reconfortare” \: sclavia sexuală militară japoneză" Cazul „femeilor de reconfortare” (sclavia sexuală militară de stat) este unul în care Japoniaxe "Japonia" și-a folosit statutul de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
militară de stat) este unul în care Japoniaxe "Japonia" și-a folosit statutul de forță colonială și/sau forță de ocupație militară pentru a instituționaliza un sistem militar de bordeluri, în cadrul căruia femeile și fetele din colonii și din teritoriile ocupate erau răpite, înșelate și constrânse să lucreze în casele de toleranță înființate și conduse de și în folosul Forțelor Armate Imperiale. În acest caz, sectorul sclaviei sexuale, de obicei clandestin, a devenit o instituție de stat bazată pe încălcarea flagrantă
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
muncă. Creșterea artificială a ratei de acumulare pe o perioadă îndelungată poate determina însă dezechilibre majore în economie; Prin această relație se arată că realizarea unui echilibru economic se obține numai în condițiile în care ritmul de creștere a populației ocupate și ritmul de creștere a capitalului fix sunt egale. Nivelul optim al capitalului îl reprezintă echilibrul pe termen lung al unei economii. Pentru a explica creșterea economică susținută, trebuie să extindem modelul Solow și să încorporăm alți doi factori de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ultimei recenzări, din martie 2002. Mai întâi să notăm că, în luna martie, proporția populației ocupate din rural este inferioară celei din lunile de vară. Chiar și așa, comparativ cu volumul populației de vârstă activă (15-64 ani) formal, proporția populației ocupate este superioară în mediul rural, comparativ cu mediul urban. Deocamdată, în mediul rural și mai ales în agricultură, avem de-a face, însă, cu o subocupare cronică, atât prin lipsa lucrului în anumite perioade ale anului, cât și din cauza uneu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
lucrărilor necesare și pentru investiții. Totodată, reține atenția numărul mic de persoane înregistrate ca șomer, reprezentând sub 4 procente din populația activă. Este vorba, de fapt, de un puternic sentiment de descurajare în a căuta de lucru. Din totalul populației ocupate, circa 69% își desfășoară activitatea în agricultură și servicii anexe. Peste 1/5 din populația ocupată lucra în afara localității de domiciliu (navetiștii), cei mai mulți la oraș (circa 680 de mii). Față de înregistrarea recensământului este de așteptat ca numărul populației care desfășoară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sub 4 procente din populația activă. Este vorba, de fapt, de un puternic sentiment de descurajare în a căuta de lucru. Din totalul populației ocupate, circa 69% își desfășoară activitatea în agricultură și servicii anexe. Peste 1/5 din populația ocupată lucra în afara localității de domiciliu (navetiștii), cei mai mulți la oraș (circa 680 de mii). Față de înregistrarea recensământului este de așteptat ca numărul populației care desfășoară activități agricole pe anumite perioade de timp și de o anumită natură să fie mai mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
stare civilă, de circa 700 mii de persoane, la nivel de țară, se aflau în străinătate. În același timp, mediul rural este locul de muncă pentru o parte din orășeni (circa 127 mii de persoane). După statutul profesional, cele mai multe persoane ocupate sunt salariații (43%), respectiv își desfășoară activitatea în gospodăria proprie (42%). Având în vedere faptul că o bună parte dintre salariații înregistrați în mediul rural lucrau în orașe, rezultă că tipul predominant de activitate rurală rămâne cel agricol, cu precădere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și anexe pentru că, firesc, lumea practicienilor în dezvoltarea rurală și în combaterea sărăciei este tot mai diversă sub aspectul nivelului și profilului de competențe. Ponderea și componentele populației rural-neagricole După cum am menționat mai sus, aproximativ două treimi din populația rurală ocupată lucrează, în perioada de vară, în sectoare agricole. În restul anului, ponderea respectivă se reduce la valori apropiate de 50-55%. Populația neagricolă domiciliată în rural, în pofida marii diversități ocupaționale, poate fi redusă la patru mari categorii (Tabelul 1, Tabelul 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
neagricole manuale RNm cu locul de muncă în comuna de domiciliu; persoanele ocupate în sectoare neagricole, cu loc de muncă în afara comunei de domiciliu, la oraș (cel mai adesea) sau în altă comună UCom. Ca pondere, cele mai importante segmentele ocupate neagricol sunt formate din navetiștii rural-urban și din muncitorii neagricoli de la sate. În termeni absoluți, în perioada de vară a anului 2002, populația ocupată din rural era formată din aproximativ 3,3 milioane de agricultori, 750 mii de persoane care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nivelul comunei de rezidență și aproximativ 680 mii de navetiști sat-oraș . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. Principalele categorii de populație neagricolă și agricolă în comunitățile rurale Conținut Loc muncă Tip de efort preponderent Grupuri de ocupații Acronim pentru categorie Populație ocupată martie 20021) iunie 20022) neagricol rural, în comuna de domiciliu nemanual profesioniști, manageri și tehnicieni RNp 5,4 3,3 lucrători în servicii și funcționari RNs 6,8 4,3 manual muncitori neagricoli RNm 10,0 7,6 (preponderent) urban
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
la nivelul populației rurale ne-navetiste (781.924 de persoane la data recensământului din 2002), ponderea majoră în ocuparea curentă revenea populației care lucra în construcții, industrie extractivă și metalurgică (24%). Cel de-al doilea segment important al populației neagricole ocupate local era reprezentat de persoanele angajate ca muncitori sau vânzători în sectorul comercial (15,9%). Populația navetistă din rural, cu destinație urbană (aproximativ trei sferturi din total, navetiști) sau rurală este caracterizată prin diversitate ocupațională de nivel ridicat. Nucleul principal
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nivel de educație post-gimnazial este mai mare, cu atât probabilitatea de a înregistra niveluri mai mari ale ocupării neagricole este mai ridicată. Ocuparea neagricolă extralocală, cea realizată prin navetism rural-urban sau rural-rural, are o condiționare similară: ponderea navetiștilor în populația ocupată este mai mare în județele de deal-munte cu vechime mare a urbanizării și cu pondere mare de salariați în populația ocupată din orașele județului ( REF Ref48966860 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7). Abordare la nivel comunitar-individual. Modelul de ocupare neagricolă este extrem de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
3 3,0 3,0 4,3 3,3 Lucrători în servicii și funcționari în sat 3,3 4,6 4,2 6,3* 4,3 Muncitori neagricoli în sat 5,9 8,5 7,0 10,4* 7,6 Ocupați extralocal 11,5 15,6 25,2* 31,3* 17,8 Agricultori 76,1* 68,3 60,6 47,6 67,0 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pronunțată după 1991 cu toate că și în deceniile anterioare a avut loc o scădere pe termen mai lung a fertilității, respectiv populația de vârstă activă a emigrat într-o proporție relativ mare. Din diferența de un milion din populația activă și ocupată, 620 956 sunt șomeri sau persoane care nu lucrează din alte motive (eventual, o parte dintre ei lucrează în economia neagră sau gri), alte 384 541 de persoane sunt acelea care caută pentru prima dată un loc de muncă, iar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în funcție de categorii principale În ceea ce privește structura ocupațională, există diferențe semnificative în funcție de tipuri de localități. Dacă în cazul orașelor este mai mare ponderea angajaților, iar ponderea angajaților din agricultură este de numai 0,9%. În mediul rural, însă, 32,4% din populația ocupată sunt agricultori, iar din analiza în funcție de sectoare reiese că și în celelalte categorii există lucrători agricoli (populația ocupată în agricultură). Ratele de ocupare, de activitate economică sunt foarte scăzute în România, neatingând separat valoarea de 50% nici în funcție de distribuția pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mai mare ponderea angajaților, iar ponderea angajaților din agricultură este de numai 0,9%. În mediul rural, însă, 32,4% din populația ocupată sunt agricultori, iar din analiza în funcție de sectoare reiese că și în celelalte categorii există lucrători agricoli (populația ocupată în agricultură). Ratele de ocupare, de activitate economică sunt foarte scăzute în România, neatingând separat valoarea de 50% nici în funcție de distribuția pe sexe, nici în funcție de distribuția pe tipuri de localități. Tabelul 3. Rate de activitate, ocupare și de șomaj în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
1 7,2 Rural 51,3 46 10,3 Femei Total 40,4 37,2 7,8 Urban 42,7 39,4 7,7 Rural 37,5 34,5 8 Sursă: www.insse.ro Analizând ratele de activitate, ale populației ocupate și cele de șomaj pe sexe și tipuri de localități între 1992-2002, se poate constata că atât ratele de activitate, cât și cele de ocupare au scăzut în medie cu 5%, ceea ce înseamnă că scade numărul celor care contribuie la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
încă invers. Între timp, mare parte a șomerilor din mediul rural a fost absorbită de categoria „agricultorilor particulari” sau au ieșit la pensie. Analizând aceste date se ivește întrebarea, dacă această rată foarte scăzută a populației active, respectiv a populației ocupate este specifică României sau nu. Încercând să răspundem la această întrebare, am comparat datele de activitate din România cu datele țărilor care au aderat la UE. EMBED Excel.Sheet.8 Sursă: CANSTAT 1/2003. Graficul 3. Ponderea populației active în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a scăzut dramatic, ca o consecință directă a restructurărilor socio-economice postcomuniste, în special a dezidustrializării pe care o suportă economia românească în ultimii 15 ani. Conform datelor recensământului din 2002, în prezent, în România rurală există, 885 361 de persoane ocupate, având locul de muncă în altă localitate decât cea în care își au reședința permanent. În această cifră se reflectă fenomenul actual al navetismului în rural. Conform graficului, cei mai mulți aparțin categoriei de navetism de proximitate. Astfel, 20% din totalul populației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
având locul de muncă în altă localitate decât cea în care își au reședința permanent. În această cifră se reflectă fenomenul actual al navetismului în rural. Conform graficului, cei mai mulți aparțin categoriei de navetism de proximitate. Astfel, 20% din totalul populației ocupate își au locul de muncă într-o altă localitate decât cea în care trăiesc, din cadrul aceluiași județ. Ponderea navetiștilor din rural cu locul de muncă într-o localitate din alt județ nu este decât cu 1,6% mai mare decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
navetiștilor). Diferența dintre numărul tinerilor și adulților navetiști este de aproape 20% în favoarea tinerilor, vârsta medie a navetistului din rural situându-se la limita superioară a vârstei tinere. În schimb, vârstnicii din rural, chiar dacă aparțin într-o mică măsură populației ocupate, nu participă semnificativ la fenomenul navetismului. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Sursa: Prelucrări ISAR pe baza Recensământului populației și localităților, 2002, pp. 585-588. Graficul 8. Navetismul intern și extern la populația rurală ocupată, pe grupe de vârstă În concluzie, tinerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
chiar dacă aparțin într-o mică măsură populației ocupate, nu participă semnificativ la fenomenul navetismului. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Sursa: Prelucrări ISAR pe baza Recensământului populației și localităților, 2002, pp. 585-588. Graficul 8. Navetismul intern și extern la populația rurală ocupată, pe grupe de vârstă În concluzie, tinerii domină toate cele trei direcții de navetă (intra și inter județean și în altă țară). Iar adulții și vârstnicii ocupați din rural, sunt mai degrabă non-navetiști. Migrația externă temporară și definitivă Deși reprezintă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]