18,249 matches
-
b) Guvernele contractante se angajează să adopte orice legi, decrete, ordine și regulamente și să ia orice alte măsuri necesare pentru a da convenției deplină și întreaga să putere pentru a garanta că, din punct de vedere al ocrotirii vieții omenești, o navă este aptă pentru serviciul căruia îi este destinată. ... *) Traducere. Articolul 2 Domeniul de aplicare Prezenta convenție se va aplica navelor sub pavilionul statelor ale căror guverne sînt guverne contractante. Articolul 3 Legi, regulamente Fiecare guvern contractant se angajează
DECRET nr. 80 din 2 martie 1979 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106541_a_107870]
-
regulamente Fiecare guvern contractant se angajează să comunice și să depună la Secretariatul General al Organizației Maritime Consultative Interguvernamentale (numită mai jos organizația): a) o listă a organismelor neguvernamentale autorizate a acționa în numele său pentru aplicarea măsurilor privind ocrotirea vieții omenești pe mare, în vederea informării guvernelor contractante, care o vor aduce la cunoștința funcționarilor lor; ... b) textul legilor, decretelor, ordinelor și regulamentelor, care vor fi adoptate în legătură cu diferitele probleme ce intră în sfera prezenței convenții; ... c) un număr suficient de modele
DECRET nr. 80 din 2 martie 1979 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106541_a_107870]
-
general al organizației de către guvernul contractant care a acordat-o, în același timp cu un raport asupra circumstanțelor de fapt. ... Articolul 6 Tratate și convenții anterioare a) Prezenta convenție înlocuiește și anulează între guvernele contractante Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, semnată la Londra la 17 iunie 1960. ... b) Orice alte tratate, convenții sau acorduri care privesc ocrotirea vieții omenești pe mare sau problemele care se referă la această și care sînt în prezent în vigoare între guvernele părți
DECRET nr. 80 din 2 martie 1979 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106541_a_107870]
-
6 Tratate și convenții anterioare a) Prezenta convenție înlocuiește și anulează între guvernele contractante Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, semnată la Londra la 17 iunie 1960. ... b) Orice alte tratate, convenții sau acorduri care privesc ocrotirea vieții omenești pe mare sau problemele care se referă la această și care sînt în prezent în vigoare între guvernele părți la prezența convenție păstrează deplină și întreaga lor putere pe durata stabilită, în ceea ce privește: ... i) navele la care nu se aplică prezenta
DECRET nr. 80 din 2 martie 1979 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106541_a_107870]
-
conduita chiar mai înainte ca ea să fi avut loc. Așadar, dacă dăm la o parte ticurile și deformările profesionale ale urmăritorilor, vom avea în față pagini pe cît de credibile sub unghi biografic pe atît de parțiale sub unghi omenesc. Cu alte cuvinte, deși informațiile sunt verosimile și pot fi verificate, ele înfățișează viața lui Noica în chip fragmentar, ciuntit și pe felii. Mai precis, dosarul nu poate fi citit ca o carte menită a fi parcursă de la cap la
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
dat încolo, previzibile. Noica era un personaj suspect a cărui atitudine nu trebuia să iasă din tiparului scenariului hărăzit. Tocmai de aceea cititorul va trăi cu senzația că asistă la o înlănțuire de secvențe lipsite de creștere și de motivație omenească. Noica pare o făptură unidimensională privită doar prin fanta schimonositoare a verdictelor ideologice. Dar, din loc în loc, în masa de relatări oțioase și în amalgamul de sentințe ideologice, din loc în loc apar scene autentice, unde Noica devine un personaj credibil
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
Constantin Țoiu Oamenilor, când n-au motive personale de spaimă, le place să fie înspăimântați. Sau măcar speriați. Rubrica faptelor diverse, - se știe, - cu fărădelegile ei, procură, - în mod paradoxal, - divertismentul cel mai "relaxant"... E una din slăbiciunile firii omenești să se amuze, ori să petreacă pe socoteala păcatelor și necazurilor altuia. în ultimele decenii însă, lumea s-a complicat așa de mult, încât până și subiectele de groază, care erau deliciile romanului,... filmului polițist,... au început să pălească, față de
Romanul polițist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7131_a_8456]
-
în mijlocul agitației și conflictelor acute ale existenței?... Să nu fi înțeles ea că istoria și destinul nostru modern sunt fatum-ul epocii noastre?... Romanul, pe care l-am apucat, de pildă, în sensul de cronică imaginară a societății și vieții omenești, a intrat demult într-o criză de neîncredere. înșiși criticii au ajuns să se întrebe cum poate acest personaj, numit scriitor, să cunoască atâtea caractere, să intre în pielea lor, să știe ce gândește fiecare... Sondajele făcute printre cititori dovedesc
Romanul polițist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7131_a_8456]
-
prin dimensiunile umane,... literatura numai documentaristică, atât de la modă astăzi... Trebuie să ne mai gândim și la durabilitatea capodoperei, menită să înfrunte secolele, reînnodând legătura, - dincolo de tehnic și de interese imediate, - cu ce rămâne valoros în întreaga istorie a geniului omenesc... Să fim gata oricând să atingem acest deziderat major al literaturii.
Romanul polițist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7131_a_8456]
-
iar alternanța de genuri, buna proporție a textelor și acuratețea tipografică pun "Lettre..." pe locul I al preferințelor Cronicarului în materie de periodice culturale. Ediția română de primăvară (nr. 69) are ca pînză freatică o temă gravă, inevitabilă oricărui parcurs omenesc: suferința. Fizică, psihică, individuală sau colectivă. Corelată cu teama de moarte, cu strivirea sub vremi, cu pierderea demnității, cu exilul, singurătatea, bătrânețea și atîtea altele. Cum tot numărul e de citit și de citat (cu excepția colajului de "mărturisiri" La persoana
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7329_a_8654]
-
le traversează, identificarea e aproape totală: însă nu pe conturul real al identității sociale, ci într-un curent subteran de adâncime fantasmatică. Prin apele tulburi ale acestor fantasme se întrezărește și figura maternă, smulsă nu atât morții, cât vieții noastre omenești redusă ca întindere, implacabilă ca deznodământ. Apare o tensiune, aici, între vechea ipostază a poetului (autorul autoeroizat ca protagonist) și cea mai nouă, a unui nenăscut pasiv, legat și legănat placentar de o mamă ocrotitoare. Natura ofensivă a poeziei lui
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
simțurile treze. Odată pofta stârnită, cronicarul notează cu vădită satisfacție fiecare reușită și ratare a celor din teren. Dincolo de goluri, șuturi, faulturi și driblinguri, el este în permanență atent la fizionomiile lor, la micile gesturi care trădează momente de descumpănire, omenești dezamăgiri sau, dimpotrivă, încredere în sine și în coechipieri. În felul acesta victoriile și înfrângerile se profilează uneori cu puterea evidenței chiar atunci când tabelele de marcaj indică altceva. Paradoxal, momentul de vârf al volumului Mexico 70. Jurnal sentimental, nu are
La curtea Regelui Fotbal by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7339_a_8664]
-
circa 1,5 milioane kilometri pătrați pentru ceva mai mult de 2 milioane de locuitori. (Pe când biata noastră Moldovă din stânga Prutului - și... ruptului, raptului istoric -, croită, ciuntită, mutilată, pe numai 33,3 mii km2 adăpostește peste 4 milioane de suflete omenești....) Ei bine, subiectul propriu-zis al prezentei narațiuni-portret, să-i zic astfel, începe după o săptămână de călătorie, când ne întorsesem deja din imensitățile stepei la Ulan Bator și, în preamiaza penultimei zile a prezenței noastre în "țara cerului albastru", cum
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
ne îndeamnă: Despre morți numai de bine. Nu cred că putem vorbi de bine despre tirani care au decis lichidarea fizică a sute, mii, milioane de semeni, care au mințit și tîlhărit conștiințe, care au ucis cu mîna lor ființe omenești, nu cred, nici măcar în spirit creștin, că putem pomeni de sine pe cei care au pactizat cu niște tirani, dîndu-le girul pentru ticăloșiile lor, nu cred că putem vorbi de bine despre cei care, sub crusta subțire a onorabilității, au
Cumințenia prestigiului și guraliva notorietate by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7355_a_8680]
-
femeiuști oarecare, dovedind, dimpotrivă, implicarea afectivă a lui Eminescu și reciprocitatea unei adevărate iubiri. Iar apoi, a oferit criticilor șansa nesperată de a recompune, prin consistentul element confesiv, nu numai episoade umbrite din biografia lui Eminescu, dar și fundalul realmente omenesc al unei figuri abstractizate, mitizate de Poet. În această direcție își duce demonstrația și Dan C. Mihăilescu. "Sublimul de pământ", formula oximoronică livrată acum nouă ani în cronica amplă și serială din "22", înseamnă tocmai reîncărcarea cu uman a mitului
Eminescu pentru toți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7362_a_8687]
-
află Nae Ionescu, "acest izvor nesecat de adevăruri", care "a fost pentru lumea românească de după războiul de reîntregire o apariție providențială. Acest om care se plimba în imperiul esențelor ca într-un climat obișnuit și căruia nimic din ce e omenesc nu-i era străin, avea darul de-a da expresie absolută gîndurilor noastre și de-a dezlega probleme ce parcă ne sunt date ca să ne chinuim". De unde reiese ca-pa-citatea mentorului de-a se fi implicat în mecanismele sufletești ale discipolului
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
recuperare la decompensatul comatos aflat în ireversibilă agonie. Pe scurt, Dora Petrilă a fost martora morții și suferinței altora într-un grad atît de mare încît, chiar și fără să-și fi propus, a îndeplinit condiția obligatorie a oricărei înțelegeri omenești: a preluat suferința altora transformînd-o în neliniște teoretică. Iar cartea Între Dumnezeu și știință este chiar expresia unei asemenea neliniști de tip medical. Cine crede că descriu compasiunea medicului față de chinurile pacientului greșește. Ar însemna să-i atribui un sentiment
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
aceasta în lanț face ca lămurirea unei probleme punctuale să ceară înțelegerea întregului din care face parte, iar succesiunea cercurilor concentrice este înfățișată de Dora Petrilă într-un sens descendent: de la scara uriașă a cosmosului la scara minusculă a credințelor omenești. Și astfel, cartea descrie istoria lumii: mai întîi, universul (așa cum este descris de fizica actuală), apoi apariția vieții și evoluționismul darwinian (așa cum e descris de biologia actuală) și apoi apariția omului - așa cum e văzut de medicina contemporană. De la mare se
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
Nietzsche. În ochii săi un un filozof demn de a-și merita numele trebuie să-și "trăiască ideile", altminteri el nu este decît un impostor. Acest postulat nu este scutit de contradicții, așa cum și finalul destinului său o va dovedi: "Omenesc, prea omenesc..." Creînd acest personaj fictiv, m-am gîndit desigur la Cioran al cărui cititor pasionat am fost în tinerețe. Am scris mai multe articole despre el, iar el mi-a răspuns, mulțumindu-mi într-o scrisoare, în felul lui
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
ochii săi un un filozof demn de a-și merita numele trebuie să-și "trăiască ideile", altminteri el nu este decît un impostor. Acest postulat nu este scutit de contradicții, așa cum și finalul destinului său o va dovedi: "Omenesc, prea omenesc..." Creînd acest personaj fictiv, m-am gîndit desigur la Cioran al cărui cititor pasionat am fost în tinerețe. Am scris mai multe articole despre el, iar el mi-a răspuns, mulțumindu-mi într-o scrisoare, în felul lui. Deplîngînd faptul
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
punct de vedere al chiar realității ce vor să reproducă, dacă în diferitele piese nu este un fel de monotonie a figurilor înfățișate sau cel puțin a modului înfățișării lor, o lipsă, aproape desăvîrșită, a părților mai bune ale naturei omenești"... Nu-i scăpase, firește, lui Caragiale nici hapul amărui strecurat în finalul articolului: "literatura adevărată, cu feluritele ei produceri, se poate asemăna unei păduri naturale cu feluritele ei plante. Sunt și copaci mari în pădure, este și tufiș, sunt și
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
și o mulțime de lumînări,/ încă mai cîntă, mănîncă și zboară, / încă mai dă din aripi și picioare / aidoma îngerilor printre stropi de ploaie / și unui țăran ieșit în cîmp la miezul de noapte", "negru de viață și de vise omenești" (Suntem rude dar nu plîngem). Dar atari patetisme, e drept bine stăpînite, de-o matură gravitate, divulgînd un secret "misionarism", alternează cu secvențe jucăușe, autoironice. Stăpîn pe un discurs suplu, Adam Puslojiš evită redundanța sforăitoare, aerul de superioritate fără fisuri
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
amintiri triste, dureroase, pe care o elementară politețe ne îndeamnă să le... uităm! Nu putem avea nimic împotriva faptului că uităm - sau ne facem că uităm - din politețe, din bunăvoință sau din milă. E o uitare, să-i zicem, nevinovată, omenească în definitiv. Ce ne facem însă, atunci când uitarea e vinovată, când uitarea e bolnavă? Dintotdeauna omul a fost supus fricii, dar spaimele omului primitiv au evoluat și ele odată cu civilizația, diversificându-se, așa încât medicina, psihologia au catalogat și au început
Mnemofobia by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/7467_a_8792]
-
mai există valori ireductibile cărora să nu le poți găsi niște cauze inferioare. Profunzimea e sinonimă cu subsidiarul, cu subiacentul, adică cu inferiorul. E explica ceva înseamnă a-i demonstra structura arătîndu-i piulițele din care e făcută. Tot ce e omenesc se trage din gene, enzime, hormoni și microbi, iar nu din empireul divin al suflării dătătoare de viață. Consecința acestei viziuni este dispariția unei bolte spre care să ridicăm fruntea în căutarea unor motivații înalte. Nu ne-au mai rămas
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
și seducători prozatori din generația optzecistă. Spre deosebire de mai toți colegii săi de contingent literar, Daniel Vighi are rădăcinile creației înfipte ferm în literatura mitteleuropeană. Acesta este dublat, în chip original, de un temperament cehovian, mereu capabil să intuiască adâncimile sufletului omenesc în gesturile cele mai banale sau în simpla enumerare a obiectelor care compun universul cotidian al personajului în cauză. Minunat povestitor în cărțile sale, dar și în viața de toate zilele, Daniel Vighi este ceea ce s-ar putea numi prozatorul
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]