9,942 matches
-
să înțeleagă organizațiile ca sisteme raționale (ca sisteme proiectate în mod deliberat și normativ în vederea realizării de obiective clare, precise și specifice) sau ca „sisteme sociale” (asemănătoare în „comportament” cu organismele vii). Pe axa „închis - deschis” este urmărită evoluția teoriilor organizaționale din perspectiva relațiilor organizațiilor cu mediul lor, urmând drumul de la gândirea mecanicistă înspre gândirea gestaltistă (organizațiile ca sisteme închise vs. organizațiile ca sisteme deschise). La intersecția celor două criterii apar 4 tipuri de organizații și patru tipuri de teorii: Funcționarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pe care individul o ocupă într-o anumită perioadă de timp. Principalele caracteristici ale organizațiilor birocratice, așa cum au fost ele definite de Weber, sunt următoarele (Vlăsceanu, 1999): Specializarea, respectiv diviziunea clară a muncii între membrii organizației. Structura ierarhică autoritară, pozițiile organizaționale, funcțiile fiind ordonate „după principiile ierarhiei și ale nivelurilor de autoritate gradată”, respectiv „fiecare funcție inferioară se află sub conducerea și controlul celei superioare”. Sistem de reguli și reglementări formale, astfel că funcționarea birocrației este guvernată de un sistem consistent
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de un sistem consistent de „reguli privind mijloacele coercitive, fizice, sacerdotale sau de alt gen, care se află la dispoziția funcționarilor” și de aplicarea acestor reguli la cazuri specifice. Impersonalitate și imparțialitate. Autoritatea este impersonală, ea fiind dependentă de regulile organizaționale și corespunzătoare nivelului ierarhic al funcției unei persoane. Promovarea în carieră se face fie în funcție de vechime, fie de competența dovedită în realizarea activităților, fie printr-o combinație a celor două criterii. Eficiența organizațiilor birocratice decurge tocmai din caracteristicile amintite anterior
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
raportat la el fie critic, fie încercând o reinterpretare din perspectivă modernă, a teoriei sale. Dincolo de variatele critici, interpretări sau controverse legate de opera lui Max Weber, există un consens general privind locul lui de frunte în teoria și analiza organizațională, fiind apreciat ca un gigant intelectual ale cărui idei continuă să modeleze și să îmbogățească cunoașterea și înțelegerea noastră privind cauzele apariției organizațiilor sau modul în care funcționarea lor influențează structura socială mai cuprinzătoare. 10. 1. 4. Teoria comportamentului administrativ
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
raționalitate limitată și a teoriei privind comportamentul de luare a deciziei, raportabil în principal la structura formală a organizației - reguli, ierarhii funcționale, ierarhii de obiective - Simon poate fi inclus, fără dubiu, în această primă etapă a dezvoltărilor teoretice în analiza organizațională. Concluzii: Teoreticienii începutului de secol XX văd organizațiile ca având obiective clare și determinabile ce devin realizabile prin proiectarea în mod rațional a unor structuri interne. Această abordare implică: accent pe raționalitatea sistemului cu ignorarea aspectelor umane ale organizării; comportament
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Concluzii: Teoreticienii începutului de secol XX văd organizațiile ca având obiective clare și determinabile ce devin realizabile prin proiectarea în mod rațional a unor structuri interne. Această abordare implică: accent pe raționalitatea sistemului cu ignorarea aspectelor umane ale organizării; comportament organizațional rațional și analizat din perspectiva reglementărilor formale; limitarea activității manageriale la abilitatea de a alege mijloacele prin care se urmăresc în modul cel mai eficient scopurile organizaționale propuse. 10. 2. Teoria organizațiilor ca sisteme închise și naturale După 1920 până în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
abordare implică: accent pe raționalitatea sistemului cu ignorarea aspectelor umane ale organizării; comportament organizațional rațional și analizat din perspectiva reglementărilor formale; limitarea activității manageriale la abilitatea de a alege mijloacele prin care se urmăresc în modul cel mai eficient scopurile organizaționale propuse. 10. 2. Teoria organizațiilor ca sisteme închise și naturale După 1920 până în 1960 se conturează și impune un nou model de înțelegere și explicare a organizațiilor, centrat pe considerarea lor ca sisteme naturale. S-a schimbat paradigma mecanicistă! Principalele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cristalizarea și varietatea formelor de manifestare ale comportamentului social în organizații. Preocupările centrale ale promotorilor acestui model sunt legate de: analiza structurilor informale și a modului în care acestea influențează organizarea formală; mecanismele de integrare a necesităților individuale cu cele organizaționale; problemele mai generale raportabile la „supraviețuirea organizației”. Totuși, cei mai mulți teoreticieni ai acestui model au neglijat relațiile dintre organizație și mediu, astfel că această a doua etapă din evoluția teoriilor organizaționale este marcată încă de paradigma de abordare a organizațiilor ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizarea formală; mecanismele de integrare a necesităților individuale cu cele organizaționale; problemele mai generale raportabile la „supraviețuirea organizației”. Totuși, cei mai mulți teoreticieni ai acestui model au neglijat relațiile dintre organizație și mediu, astfel că această a doua etapă din evoluția teoriilor organizaționale este marcată încă de paradigma de abordare a organizațiilor ca sisteme închise. 10. 2. 1. 1. George Elton Mayo și Fritz Roethlisberger Cele mai importante contribuții la dezvoltarea orientării cunoscute sub denumirea de „relațiile umane” au fost aduse de psihologul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
denumirea de „relațiile umane” au fost aduse de psihologul George Elton Mayo și sociologul Fritz Roethlisberger. Elton Mayo (1880 - 1949) australian de origine, dar legat de prestigiul Universității Harvard, este probabil unul dintre cei mai cunoscuți cercetători din domeniul psihologiei organizaționale, un punct de referință esențial în știința comportamentului aplicată în studiul muncii și organizațiilor (Zlate, 2001). Și-a început cercetările ce l-au făcut celebru în 1924, la atelierele Hawthorne din cadrul uzinelor Western Electric Company din Chicago (care produceau elemente
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
formale, școala relațiilor umane a contribuit la zdruncinarea principalelor supoziții pe care se baza paradigma raționalistă de abordare a organizațiilor (Vlăsceanu, 1999). Rezultatul cel mai important este acela de promovare a viziunii organizațiilor ca sisteme sociale, evidențiându-se faptul că eficiența organizațională este funcție de complementaritatea și congruența dintre scopurile organizației și necesitățile personale ale angajaților. Deopotrivă este ilustrat rolul conducerii în stimularea și influențarea comportamentului individual al membrilor organizației, cercetătorii arătând că performanța și satisfacția în muncă a angajaților sunt determinate de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
conducerea. Teoriei X are la bază următoarele supoziții specifice: oamenii tind, prin simpla lor natură, să muncească cât mai puțin posibil, astfel că ei trebuie constrânși, controlați, dirijați, amenințați și penalizați pentru a fi determinați să muncească pentru realizarea obiectivelor organizaționale. Persoana obișnuită preferă să fie dirijată, evitând responsabilitatea și fiind dominată de nevoia de securitate mai mult decât orice altceva. În opoziție cu teoria X, teoria Y pleacă de la următoarele supoziții privind natura umană: oamenii își pot investi cu ușurință
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizație apare când sunt întrunite cel puțin două condiții: 1) există persoane capabile să comunice între ele și 2) acestea doresc să contribuie acțional la realizarea unui scop comun. O altă idee accentuată de Barnard este aspectul cooperator al scopului organizațional. Pentru ca membrii unei organizații să coopereze este necesar ca scopul să fie acceptat și considerat relevant atât pentru țelul organizației ca întreg, cât și pentru fiecare individ în parte. Central apare aspectul subiectiv al scopului organizațional. Temeiul acțiunii cooperatoare, conform
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aspectul cooperator al scopului organizațional. Pentru ca membrii unei organizații să coopereze este necesar ca scopul să fie acceptat și considerat relevant atât pentru țelul organizației ca întreg, cât și pentru fiecare individ în parte. Central apare aspectul subiectiv al scopului organizațional. Temeiul acțiunii cooperatoare, conform viziunii lui Barnard, este reprezentat de de un scop cooperator, apreciat de participanți ca fiind cel al organizației. Autorul accentuează și rolul conducerii executive în determinarea angajamentului oamenilor față de scopurile organizației. Astfel, este evidențiat faptul că
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
avut un mare impact atât asupra gândirii managerilor, cât și în lumea academică. Ulterior ea a fost supusă unor critici mai mult sau mai puțin severe, dar a fost și reconsiderată din perspectiva unor noi teme de interes în analiza organizațională. 10. 2. 3. Teoria instituțională a lui Philip Selznick Lucrarea lui Philip Selznick „Leadership in Administration”, apărută în 1957, este considerată astăzi fundamentul abordării instituționaliste a organizațiilor (Vlăsceanu, 1999). În elaborarea teoriei sale, Selznick pornește de la acceptarea ideii că organizațiile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
astăzi fundamentul abordării instituționaliste a organizațiilor (Vlăsceanu, 1999). În elaborarea teoriei sale, Selznick pornește de la acceptarea ideii că organizațiile sunt instrumente proiectate deliberat pentru atingerea unor scopuri. Organizația este însă alcătuită din oameni care, prin simpla lor prezență, colorează viața organizațională cu accente nonraționale determinate de atitudinile, obiceiurile, angajamentele sau perspectivele diferite. Pentru a evada din această perspectivă limitată de interpretare a organizațiilor, autorul propune termenul de instituție, considerând că acesta surprinde mai sugestiv caracteristicile organizației, ca produs natural al presiunilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acesta surprinde mai sugestiv caracteristicile organizației, ca produs natural al presiunilor și necesităților sociale, respectiv ca un organism adaptativ și replicator. Pentru a surprinde și mai nuanțat acest proces de schimbare, Selznick introduce alte două concepte: competența distinctivă și personalitatea organizațională, arătând că infuzia cu valori transformă organizațiile în instituții, oferindu-le o identitate distinctă. Selznick accentuează și el rolul decisiv al liderului în procesul evolutiv al organizației, în viziunea sa, liderul instituțional fiind acela care dispune în cea mai înaltă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prin concentrarea pe structurile și mecanismele lui interne, ci prin considerarea a ceea ce se află în afara lui - mediul. 10. 3. Teoria organizațiilor ca sisteme deschise și raționale În jurul anului 1950 teoreticienii și analiștii sunt preocupați de studierea dinamicii și eficienței organizaționale prin raportare nu doar la componentele sau mecanismele interne ale sistemului, ci și la cele ale suprasistemului, respectiv la cerințele, presiunile sau exigențele mediului din care fac parte. Principalele modele teoretice dezvoltate în cadrul acestei etape sunt: Teoriile de contingență și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
raportare la paradigma dominantă, ca fiind cea a „sistemelor deschise raționale”. În următoarea etapă - după anii 1970 și până în prezent - asistăm la o înlocuire a paradigmei raționaliste cu cea a organizațiilor ca sisteme naturale. Această ultimă etapă din evoluția teoriilor organizaționale este caracterizată prin promovarea modelelor de abordare a organizațiilor ca „sisteme deschise și naturale”. Cele mai reprezentative modele teoretice dezvoltate în cadrul perspectivei de abordare a organizațiilor ca sisteme deschise și raționale sunt: teoriile de contingență și analiza costurilor tranzacționale promovată
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
superiori se bucură de o mare importanță în cadrul acestui tip. Tipul organic însă, corespunde unor condiții instabile, saturate de probleme noi și care nu pot fi împărțite în subsarcini specifice sau distribuite specializărilor existente. Burns și Stalker consideră că performanța organizațională va fi optimă atunci când sistemul mecanic este asociat cu un mediu stabil, iar cel organic cu un mediu dinamic. 10. 3.1.2. P. Lawrence și J. Lorch Necesitatea adecvării dintre structura organizațională și caracteristicile mediului pentru obținerea unor performanțe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
existente. Burns și Stalker consideră că performanța organizațională va fi optimă atunci când sistemul mecanic este asociat cu un mediu stabil, iar cel organic cu un mediu dinamic. 10. 3.1.2. P. Lawrence și J. Lorch Necesitatea adecvării dintre structura organizațională și caracteristicile mediului pentru obținerea unor performanțe înalte a fost confirmată și de studiile realizate de P. Lawrence și J. Lorch în 1967. Cei doi au studiat mai multe organizații din trei tipuri diferite de industrii: materiale plastice - funcționează într-
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
află între aceste două extreme. Autorii au pornit de la premisa conform căreia, cu cât mediul în care funcționează organizația este mai dinamic, cu atât mai mare va fi gradul de diferențiere între subsistemele componente. Rezultatele cercetării au arătat că eficiența organizațională este determinată de gradul de adecvare dintre structura unei organizații și cerințele mediului. Astfel, într-o organizație care funcționează într-un mediu stabil poate exista un set unitar de programe, scopuri și expectanțe valabile pentru toți membrii organizației, în timp ce într-
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizației, în timp ce într-un mediu dinamic, cerințele de schimbare rapidă și flexibilitate pot fi dublate de cerințe pentru condiții mai stabile. 10. 3.1.3. Joan Woodward Una dintre cele mai importante contribuții pe această direcție de analiză a structurilor organizaționale îi aparține cercetătoarei britanice Joan Woodward, care a avansat ipoteza că adoptarea de către o organizație a regulilor clasice de organizare, cu o diviziune strictă între muncitori și conducere, nu reprezintă o garanție pentru succesul firmei, nici în ceea ce privește performanța productivă și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și conducere, nu reprezintă o garanție pentru succesul firmei, nici în ceea ce privește performanța productivă și nici factorul uman. Cercetătoarea a luat în considerare variabila tehnologie, iar analiza diferențelor dintre tehnologii a condus-o la descoperirea unei relații între tehnologie și structura organizațională. Mai mult, această legătură implică o relație cauzală. Woodward nu a pretins că tehnologia ar fi singurul factor important în determinarea structurii organizaționale, ci că, din punct de vedere științific, are avantajul că poate fi izolat și studiat cu mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tehnologie, iar analiza diferențelor dintre tehnologii a condus-o la descoperirea unei relații între tehnologie și structura organizațională. Mai mult, această legătură implică o relație cauzală. Woodward nu a pretins că tehnologia ar fi singurul factor important în determinarea structurii organizaționale, ci că, din punct de vedere științific, are avantajul că poate fi izolat și studiat cu mai multă ușurință decât orice alt factor similar. Pentru analiza variabilelor tehnice, Joan Woodward a selectat 100 de firme industriale pe care le-a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]