3,729 matches
-
962 dolari.1 Rechiziționările de animale sau alte produse alimentare s-a făcut așa cum se arată în procesul verbal încheiat la 1 septembrie 1945, la Vatra Dornei. În acest document se consemnează că în timpul lunii august 1945, un grup de ostași sovietici, în cercetare pe muntele Giumalău, au intrat în stâna Giumalău proprietatea domnului Mazăre Spiridon de unde au ridicat cantitatea de 150 kg brânză și au tăiat o oaie grasă de 45 kg, pe care au consumat-o. Soldații sovietici n-
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
nou, în programul de exploatare a teritoriilor ocupate, unitățile sovietice au trecut la demontarea și ridicarea utilajelor și instalațiilor de la fabricile de cherestea din localitățile Putna și Sucevița, iar clădirile acestora au fost distruse sau avariate. Valoarea trofeelor ridicate de ostașii sovietici de la unitățile industriale a fost evaluată la 1.231.000.000 lei/492.400 dolari. Pe lângă faptul că și-au însușit gratuit aceste instalații, sovieticii au mai luat și o serie de instalații și material rulant de la căile ferate
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Ion Antonescu ținea un discurs înflăcărat, anunțând lupta până la capăt pentru recâștigarea Transilvaniei de Nord: „ Din această cetate a Unirii, a drepturilor noastre veșnice și încercate, mă adresez cu încredere tuturor. Îmi îndrept gândul plin de nădejdi spre ardeleni, spre ostași și spre toți românii. Frați ardeleni! Voi, care v-ați sfâșiat sufletul și trupul; Voi care ați părăsit, încă odată, vetrele vieții și crucile mormintelor; Voi care ați adăugat dureri noi la hrisovul suferințelor de veacuri; Nu deznădăjduiți. Pe umerii
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
nici trădările nu ne vor clinti. Toți trebuie să păstrăm încrederea în drepturile neamului, să ducem o luptă de credință, de muncă și prin jertfa să ne câștigăm dreptatea. Fiindcă dreptatea străjuiește lumea. Și dreptatea lumii va fi dreptatea noastră. Ostași, din cetatea biruinței, din cetatea lui Mihai Vodă, de la temeliile întregitoare de neam, îndrept gândul spre voi toți, pentru a vă mărturisi toată iubirea, toată nădejdea, și toată siguranța pe care neamul întreg o pune în voi. Țara și cu
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
226; Predescu, Encicl., 914; Augustin Z.N. Pop, Despre scriitorul soldat N. Vulovici, „Revista Bucovinei”, 1942; Aurel George Stino, Basarabia în poezia lui N. Vulovici, VBA, 1942, 8-9; C.Ș. Făgețel, Revista „Ramuri”, R, 1943, 4-5; Valentin Iulian Moldoveanu, Un ostaș poet: Nicolae Vulovici, SPM, 1975, 241; Ștefan Bossun, Destine paralele, R, 1976, 10; Teodor Vârgolici, Ecouri literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976, 261-262; Eugen Marinescu, Cântărețul luptelor și al biruințelor, căpitanul poet Nicolae Vulovici, București, 1977; Prezențe militare în
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
de metrou Novokuznețkaia, încheiată în 1943, îi reprezintă pe Dimitri Donskoi, Aleksandr Nevski, Suvorov și Kutuzov. în același timp, relativa liberalizare a regimului e ilustrată în producția de filme cu succes la public, care nu omit dimensiunea propagandistică. Filmul Doi ostași de Leonid Lukov (1943), a cărui popularitate stă în prezența pe generic a cântărețului Mark Benes și în interpretarea de către acesta a cântecului, devenit foarte celebru, Temnaia noci („Noaptea întunecată”), ilustrează, în același timp, interesul acordat în timpul războiului problemei evreiești
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sale, dispunînd de toate posibilitățile puse la dispoziție de stat locuitorilor săi, sau pervertiți, prin alții ori prin sine înșiși, trecînd la lumea dominantă și sperînd într-o mai lesnicioasă realizare <footnote Am citat și altă dată din scrisoarea unui ostaș român din Ucraina, publicată de „Plai românesc“, din Cernăuți, nr. 12/1993: „Privet din ciasti. Să mă vedeți cu șineli și cu furașcă, nici nu mă cunoașteți. Starșinaua noastră e tare blatnoi, dar am găsit obșcii iazîc cu el. Acum
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
moldovanul Pavel Brașevan și finanțat de un alt moldovan, Andrei Mantu“ (5, 397), vechi cunoștințe ale lui Ion Răutu, probînd continuarea vechilor practici ale parveniților moldoveni din Basarabia. În alte cercuri ale intelectualilor moldoveni, pe care Ion Răutu îi numește „ostași pentru cultura națională“ (5, 379), identifică și bune intenții, pe care înțelege să le valorifice, de aceea se adresează acestora solicitîndu-le să-și asume „sarcina de a trezi cugetul național al țărănimiii noastre“, explicînd că „lupta împotriva țarismului e o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dar nu ne-am istovit. Puterea n-a secat încă și credința rămîne în picioare [...] speranța fîlfîie proaspătă și întinerită peste steagurile ciuruite de gloanțe“ <footnote „România“, 2 februarie 1917. footnote> . Urmărind în primul rînd formarea unui moral sănătos al ostașilor, care să-i conducă spre victorie, Goga nu va uita nici o clipă că idealul său suprem era unirea tuturor românilor, care se întrezărea după victorie: „Gîndiți-vă, soldați români, că o nouă așezare a neamului va răsări din lupta voastră. Înțelegeți
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
morții, Ceahlăul, Poveste veche), dar o parte au fost publicate imediat (Pămînt și cer, În nopți de pribegie, Ciorile <footnote Publicată în numărul din 11 februarie 1917 al proaspăt înființate gazete de front „România“, poezia urmărește să-i mobilizeze pe ostași pentru alungarea cotropitorilor: Batalioane se strecoară/ Din cîrdul lung, înfometat,/ În drum pe țintirim) footnote>. Mai toate poeziile cuprinse în volumul publicat în 1916, Cîntece fără țară, sînt rodul frămîntărilor care au bîntuit sufletul poetului în perioada premergătoare intrării României
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
german. Numai tinerețea a fost cea care m-a susținut pentru acest efort sisific! Abia dacă aveam timp să mă odihnesc câteva minute la prânz. Și acum, când trec cu trenul pe la Focșani revăd locurile acelea, unde am trudit pregătind ostașii pentru războiul ce ne aștepta și-mi reamintesc de multe din cele petrecute atunci”... 29 ianuarie 1941, Ploești Sandy drag și scump, Am primit dulcea ta scrisoare pe care, deși le primesc destul de regulat, le-aș vrea parcă și mai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mea, privind pe colonelul Dumitru Burducea, comandantul regimentului, nu-l incrimina pe colonel, ci am relatat și a II-a oară faptul că, nu e vinovat că nu ne-am împotrivit rușilor, el ar fi vrut acest lucru, dar toți ostașii basarabeni au fugit acasă și regimentul nu rămăsese decât cu circa 200 de oameni. Colonelul Burducea a fost țap ispășitor, a fost trecut la pensie. Se făcea astfel o mare nedreptate unui om așa de bun, de cinstit și corect
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de la Bârlad, sublocotenentul în rezervă Cireș Stelian. Acesta a rugat pe comandantul regimentului să-i încredințeze drapelul. Imediat desprinde pânza de pe catarg, se încinge cu ea pe sub cămașă, ajungând cu bine la Huși, salvând astfel onoarea regimentului, onoarea noastră ca ostași. Era începutul calvarului României Mari, în fatidica vară a anului 1940. De nedescris, necuprinsa disperare a dezastrului nostru național!” Dar ce vină avea comandantul părăsit de oșteni, se întreba acum Alexandru Mânăstireanu. 8 februarie 1941, Focșani Scump și neprețuit odor
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ghici de unde îți scriu acum? De acasă? Din cazarmă? Nici una, nici alta. Îți scriu de pe câmp, având ca masă de scris porthartul pe care îl sprijin pe genunchi. Sunt cu mâinile oarecum prăfuite și pline de sudoare. E ora 11. Ostașii mei lucrează sub conducerea gradaților, iar eu jos așezat pe iarbă verde, îmi îndrept gândurile și inima mea spre Domnița vieții mele. Cadrul naturii e aproape fermecător. Soarele mă încălzește. Cerul e senin turburat de câțiva nori. La orizont se
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
un trai așa cum lam visat fiecare din noi și pe care de atâtea ori l-am formulat. Am scris Lenuței și la Inspectorat la Bârlad câte o c.p. Voi scrie și la Priponești. La Buzău am trimis deja un ostaș care să-mi aducă sabia, că am nevoie de ea pentru 10 mai. Simt iarăși că hârtia nu-mi mai dă voie să scriu. Voi fi nevoit să închei, cu cele mai frumoase gânduri față de ceea ce am mai scump pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Știu că imediat ai fost absorbită de activitatea din școală, dar mai știu că printre ceea ce făceai, un „ce” specific trebuie să fi fost, care să te urmărească în orice clipă. Eu pe aici îmi împart timpul între casă și ostași. Timpul trece oarecum greu, dat fiind faptul că tu îmi lipsești. De pe acum mă mângâi cu gândul că într-o zi, la sfârșitul anului școlar îmi vei reveni cu toată bucuria și dragostea ce ne leagă. Știu acest lucru dar
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
lângă mine. Până atunci, te sărut cu tot dorul și-ți urez drum bun spre acel ce-ți va fi numai al tău soț, Sandy. Cu P.S.: Vino, te aștept numărând zilele, orele și minutele. La gară voi trimite un ostaș sau poate voi veni eu. Ori, poate chiar gazda. Pa, Miișoara mea, scumpă și dulce ! Luni seara te aștept. Ai grijă cum călătorești. Vino! Vino! Vino! N.A. Nu a fost trimis în concediu în luna iunie 1941 cum îi scria
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
făceam parte rămânea pe acea linie fortificată. Peste câteva zile sunt trimis în concediu până la 1 august. Revin cu soția la Priponeștii mei, în care stăruia îngrijorarea maximă, mai ales a celor peste două sute de familii, care aveau măcar un ostaș sub arme. Amândoi frații eram militari. La vederea mea, mama plânge de bucurie că are măcar unul din băieți acasă... numai mamă să nu fii în asemenea momente! Pe șoseaua Tecuci-Bârlad, pe lângă satul meu, treceau mereu trupe și materiale pentru
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mereu trupe și materiale pentru front”... Îmi reamintesc. Eram copil de vreo nouă ani, mergeam cu vitele la păscut pe imașul de la Pereschiv, iar convoaiele ne înspăimântau dar ne și distrau. Erau maiestoase mașinile cu tehnica lor de luptă, iar ostașii germani, pe lângă ai noștri, tuciurii, zdrențuroși și flămânzi, arătau îndestulare, citită pe fețele lor și în comportare. Erau aroganți, darnici, cu aere de cumsecădenie și comportare civilizată. Ne priveau înduioșător și ne scăpau, din mersul blindatelor, câte o ciocolată-două, o
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
spre casă. Nu puteam să rabd, să stau atâtea ore pe loc și să nu fac loc gândurilor și pentru tine. Acasă am ajuns cu bine. Domnica era singură acasă. prima grijă am avut să întreb de scrisoarea trimisă prin ostaș. Nu știa de scrisoare, ca și de celelalte, fapt pentru care m-am cam supărat. Căutându-le eu, am găsit o parte și două mandate de bani, unul din februarie și altul trimis de Paști care l-a primit după ce
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
noiembrie 1937 și până la această dată, cu mici întreruperi, am fost sub drapel, la datorie. Am fost ceea ce se spunea în glumă pe atunci: „ofițer activ și învățător în rezervă”, deși eu tot ca un adevărat învățător am fost pentru ostașii pe care întâmplător i-am avut sub comandă. N-am vrut să fiu transferat la un liceu militar și să ajung ofițer de carieră, însă vremea în care am trăit m-a făcut să port haina militară aproape opt ani
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
plătit cu sacrificiul uman - viața - pe fronturi diferite și în perioade diferite ale războiului, Cu pregătirea mea umanistă pe care mi-a dat-o școala, mi-am făcut conștiincios datoria și am alinat multe suferințe și necazuri ale foștilor mei ostași. Ca fiu de țăran, m-am simțit cu trup și suflet alături de marea masă a Țării care și-a făcut și de această dată datoria de onoare, cu toată vitregia vremurilor. Mă căsătorisem în februarie 1941, special să cred că
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ioan Costache Enache în scrierile lor: că după întoarcerea armelor împotriva armatei germane și a stabilirii legăturilor noastre de prietenie cu rușii, armata rusă, în mod samavolnic, a capturat și a luat prizonieri de război peste 100 de mii de ostași români pe care i-a folosit în Siberia la diferite munci necalificate mulți ani după terminarea războiului; că în timpul operațiilor militare, pe front, ca și în 1916, nu a cooperat dar a încredințat armatei române misiunile cele mai riscante, cum
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cooperat dar a încredințat armatei române misiunile cele mai riscante, cum a fost la Oarba de Mureș, unde s-au sacrificat mii de vieți omenești; că prizonierii luați de armata română în operațiile sale erau notați și considerați victorii ale ostașilor sovietici; că la 1 septembrie, după 8 zile de la declararea Alianței, aliatul nostru, Armata Roșie, a continuat să aresteze și să ia prizonieri ofițeri și ostași români, adăugându-i la cei peste o sută de mii pomeniți, cum a fost
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
prizonierii luați de armata română în operațiile sale erau notați și considerați victorii ale ostașilor sovietici; că la 1 septembrie, după 8 zile de la declararea Alianței, aliatul nostru, Armata Roșie, a continuat să aresteze și să ia prizonieri ofițeri și ostași români, adăugându-i la cei peste o sută de mii pomeniți, cum a fost cazul și cu sergentul Nacu Panaite din Priponești, cumnatul profesorului, ostaș în Regimentul 12 Infanterie Bârlad, care a distrus pe câmpul de luptă un tanc rusesc
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]