3,151 matches
-
acestui ultim aspect, susținând că, indiferent de religia lor catolică, luterană, calvină sau unitariană, maghiarii sunt considerați „păgâni” de către românii ortodocși și tratați ca atare. Astfel, În orașul Câmpina, o familie maghiară Îi relatează că românii nu le Îngăduie maghiarilor „păgâni” să se Înmormânteze În cimitire românești, iar dacă totuși acceptă, o fac numai În schimbul unei sume Însemnate de bani, iar mormântul este plasat Într-un loc cât mai Îndepărtat. În altă parte, autorul consemnează distincția pe care o fac totuși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
părtinire a taberei creștine, nici o alianță simbolică, motivată fie pragmatic, prin nevoia combaterii inamicului turc, fie În sensul afirmării unor solidarități comune cu frâncii, pe linia unor afinități religioase. Frâncii catolici par să fie plasați pe aceeași treaptă cu turcii păgâni și din punctul de vedere al alterității religioase, fiind percepuți În egală măsură ca străini În raport cu ortodoxismul autohton. Numai așa se explică absența unei implicări, la nivel de simbol și atitudine, În conflictul dintre cei doi. Îndemnul adresat voinicului la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
semnificativă Între atitudinea față de el și față de turcul prea bine cunoscut În mod concret. În plan simbolic, ambii pot fi considerați de către comunitatea tradițională, În egală măsură, ca adversari. Amândoi sunt Întâlniți În calitate de ostași străini, amândoi sunt fără de lege, chiar păgâni, spurcați, „făr’ de cruce” (frâncul mai ales prin contaminare cu lătinul). Confuzia și suprapunerea pot fi totale, ca În cazul „fetei de frânc, făcută cu-n turc”. Atitudinea implicită, generată de o asemenea imagine negativă prezentă În mentalitatea țărănească, este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În virtutea unei tradiții vechi de șapte sute de ani. În plus, discriminările de natură etnică erau dublate de cele confesionale. Nobilimea protestantă se contrapunea masei țărănești, care practica un catolicism fervent, impregnat (ca și ortodoxia românească tradițională) de folclor și superstiții păgâne. Clivajul de natură confesională, suprapus peste cel etnic, social sau economic explică și atașamentul mulțimilor țărănești față de preoțimea catolică, componentă importantă - pe considerentele arătate mai sus - a structurilor elitare și a militantismului politic irlandez. Totuși, spre deosebire de cazul românilor din Transilvania
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a fost asimilat. Capitolele din Studii folclorice (Ielele sau Zânele Rele, Zilele Babei și Legenda Dochiei) sunt tot atâtea exemple de influențare a destinului individual și colectiv. Chiar dacă a trecut aproape neobservat, În 1884, studiul lui Atanasie Marian Marienescu, Cultul păgân și creștin, un amplu proiect, din care a luat ființă doar vol. I, Sărbătorile și datinile române vechi, operă de istorie comparată a religiilor, este structurat În funcție de curgerea zilelor anului, incluzând toate sărbătorile fixe și mobile și toate divinitățile romane
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Lordul Protector Oliver Cromwell. Puritanii, noi instalați în funcții importante, au impus un mod de viață restrictiv și auster. Au interzis reprezentațiile teatrale și jocurile de noroc. Sărbătorile religioase precum Paștele sau Crăciunul au fost interzise, fiind considerate de origine păgână. Perioada de interregnum a fost un experiment interesant pentru secolul al XVII-lea, în care s-a demonstrat că societatea europeană nu era încă pregătită din punct de vedere psihologic să accepte libertatea demersului politic. Într-o epocă a monarhiilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ultimul la Cotgnac în Provence. Ne permitem să punctăm faptul că regiunea Cotgnac era unul dintre locurile de pelerinaj ale druizilor. În păgânism era un loc dedicat ritualurilor închinate fertilității, continuând simbolistica fertilității și în creștinismul timpuriu, însă vechile ritualuri păgâne au căpătat o nouă față, și astfel Cotgnac a devenit un lăcaș dedicat Fecioarei Maria. Miracolul s-a produs, iar în februarie 1638 regina era deja însărcinată. Fratele Fiacre a trebuit să facă personal o nouă vizită la Cotgnac cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Iulian Apostatul, al cărui unchi era împăratul Constantin, și care a crescut la curtea regală din Constantinopole, fiind educat în religia creștină, pe care Constantin o îmbrățișase. Nefiind atras de doctrina creștină, s-a arătat interesat de vechile culte politeiste, păgâne. Când a devenit împăratul Imperiului Roman, a început să-și pună planul ambițios în practică: acela de a reinstaura păgânismul și de a scoate în afara legii, încetul cu încetul, religia creștină. Visul său însă nu a fost dus la bun
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și despre geometria sacră. Proporția statuilor egiptene, fie ele mici sau mari, erau multipli sau submultipli de 12 sau 6.“ în drumul alegoric parcurs prin saloanele palatului Versailles, care se încheie cu sala de baie, se trec în revistă zeitățile păgâne care alcătuiesc un sobor mitologic. Regele ajunge în camera de baie după ce traversează salonul lui Venus. Din nou, apelăm la numerologia sacră. Așa cum am mai menționat, planeta Venus, în drumul său de-a lungul bolții cerești trasează o pentagramă. De
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu nume de zei, printre figuri geometrice sacre, se încheie triumfal cu simbolul noii ordini corintiene și cu baia rituală, simbol al unui nou început. Putem concluziona că Ludovic al XIV-lea era la curent cu simbolurile ezoterice, cu miturile păgâne și cu cele creștine. Dar se afla și în postura monarhului absolut, care trebuia să rămână dedicat ritualurilor creștinismului strict, catolic, riguros. Prin urmare, asemeni marilor inițiați alchimiști, alege calea artei pentru a arăta profanilor o frântură din marile secrete
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
îi dete slobozie, Arme ș-olaturi de moșie, Cum țiganii vrură să-și aleagă, Un vodă-în țară ș-o stăpânie, Cum, uitându-și de viața dragă, Arme prinsără cu vitejie, Ba - în urmă - îndrăzniră ș-a să bate Cu murgeștile păgâne gloate... (Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, Cântul I) 1.Explică modul de formare a cuvântului-titlu Țiganiada. 2.Scrie sinonimele contextuale pentru termenii: cântă, slobozie. 3.Comentează rolul invocației către muză. 4.Motivează folosirea semnului exclamării în primul vers. 5.Precizează sursa de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei, cultivînd ideea că scopul urmărit era a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie, Înstrăinată Însă de marea națiune mamă.Ce mai conta falsul grosolan privitor la originea populației din provincie?! Viitorul provinciei nu se arăta deloc favorabil populației moldovenești. Pe de o parte, prin căsătoriile contractate Între fiice
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei, cultivînd ideea că scopul urmărit era a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie, Înstrăinată Însă de marea națiune mamă. Falsul grosolan privitor la originea populației majoritare din provincie nu mai conta. E ușor de Închipuit că la aceste petreceri, ca și În instituțiile sociale limba de comunicare era
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și de dincolo 139 de hotarele acesteia. Numele popular al acestei zile, SÎnziene, nu este altceva decît Ziua Sfîntului Ioan, cu transformările fonetice produse de-a lungul timpului de denumirea latinească (Dies) Sancti Iohannis, care s-a suprapus peste sărbătorile păgîne ale solstițiului de vară, de celebrare a zînelor bune, ale cîmpului și ale pădurilor. Foarte rezistente În timp, tradițiile, datinile, obiceiurile asigură continuitatea Între generații și epoci, trecînd de la asimilați la asimilatori, ca Însemne ale locurilor, dar și de la o
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
spiritualicește, dincolo de timpul și spațiul ce i-au fost hărăzite. În timpul Evului Mediu, cea mai mare parte a ideilor despre educație au apărut în scrierile teologico filosofice ale autorilor vremii. Teologii creștini din primele secole aveau de luptat cu filosofii păgâni, ale căror idei greșite nu se potriveau cu învățăturile lui Hristos. Dezideratul Bisericii din acele vremuri a devenit zidirea omului în Hristos, a omului nou, creștin desăvârșit. Pedagogia creștină a devenit un sistem prețios și complex, de care s-au
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Bisericii în operele lor. Au apărut tratate de educație generală, omilii, comentarii la textele scripturistice, lucrări speciale care se adresau diferitelor tipuri de oameni ce se apropiau de învățătura creștină. Sub îndrumarea Bisericii, au apărut școlile catehetice, concurente vestitelor universități păgâne, care au avut mai întâi rolul de a pregăti pe cei ce se botezau, iar mai târziu au devenit centre de înaltă cultură teologică. Vom prezenta, pe scurt, cum era privită educația la Sfinții Părinți : Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Cum pot întrebuința cu folos literatura scriitorilor elinii. Problema care se pune aici este de a ști cum să-i instruiești pe tinerii creștini, într-o perioadă în care literatura, filosofia ș morala de limbă greacă erau opera unor scriitori păgâni și expresia unor culturi păgâne. Sfântul Vasile a rezolvat problema cu eleganță, oferind el însuși exemplu unei opere împodobite cu citate și pilde împrumutate din cultura antică, dar animate de un spirit în întregime creștin. Spirit cultivat, Sf. Vasile nu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
literatura scriitorilor elinii. Problema care se pune aici este de a ști cum să-i instruiești pe tinerii creștini, într-o perioadă în care literatura, filosofia ș morala de limbă greacă erau opera unor scriitori păgâni și expresia unor culturi păgâne. Sfântul Vasile a rezolvat problema cu eleganță, oferind el însuși exemplu unei opere împodobite cu citate și pilde împrumutate din cultura antică, dar animate de un spirit în întregime creștin. Spirit cultivat, Sf. Vasile nu a disprețuit cultura clasică, Omiliile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
exterioară a înțelepciunii nu trebuie să fie disprețuită; ea seamănă cu aceste foi care împrumută fructului o umbră utilă și o podoabă grațioasă.<footnote id="28">Ibidem, p.53<footnote>” Studiul cărților sfinte poate fi unit cu cel al autorilor păgâni, care le oferă creștinilor armele ncesare pentru apărarea adevărului. Lectura poeților, istoricilor și retorilor poate fi utilă, căci scrierile lor pot conține precepte și exemple capabile să inspire iubirea binelui, a virtuții. Desigur, este necesară o selecție, căci nu tot
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
capabile să inspire iubirea binelui, a virtuții. Desigur, este necesară o selecție, căci nu tot ce au scris autorii clasici este bun, în lucrările lor întâlnindu-se și lucruri necuviincioase, imorale. Idealul creștin ultim, desăvârșirea, nu interzice asimilarea valorilor culturii păgâne astfel triate, dimpotrivă, un suflet îmbogățit cu astfel de comori, care nu contrazic adevărurile religiei, va fi mai aproape de Dumnezeu. În lucrarea sa Etica, Sfântul Vasile îi îndeamnă pe copii să-și asculte și să-și onoreze părinții, iar pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
1.4. Importanța educației în opera Fericitului Augustin În plan pedagogic, Augustin a continuat tradiția Sfinților Părinți: Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, punând în evidență importanța filosofei grecești pentru înțelegerea credinței creștine.El afirmă că toate eforturile depuse de gânditorii păgâni nu își găsesc împlinirea decât în ideea creștină de grație divină și că educația păgână trebuie considerată ca un prolog indispensabil înțelegerii adevărurilor creștine. Pornind de la astfel de considerații, Sfântul Augustin elabora „programul unui umanism creștin fondat pe credința în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Sfinților Părinți: Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, punând în evidență importanța filosofei grecești pentru înțelegerea credinței creștine.El afirmă că toate eforturile depuse de gânditorii păgâni nu își găsesc împlinirea decât în ideea creștină de grație divină și că educația păgână trebuie considerată ca un prolog indispensabil înțelegerii adevărurilor creștine. Pornind de la astfel de considerații, Sfântul Augustin elabora „programul unui umanism creștin fondat pe credința în unitatea întregului adevăr pentru că întregul adevăr are o origine divină. Artele liberale sunt utile cu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Biserica nu ținea seama. Omul Renașterii, așa cum ni-l descrie Jacob Burckhardt, este omul instinctelor puternice, aventurierul, exploratorul, condotierul, omul problematic care nu se sfiește a se socoti ca un product al Pământului, al naturii, nu al etericului cer, omul păgân și demoniac, îmbătat de frumusețile realității și târât de năzuințele libere ale vieții. Știința oferă omului liberat mijloacele de a-și croi soarta pe lume numai prin propriile sale forțe, îi conferă libertate de alegere și mai ales, de acțiune
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care uneori, spre exemplu, cele din timpul lui Nero , sau din timpul lui Dioclețian, au luat forma unor adevărate masacre. În primele trei secole, creștinii au folosit un limbaj încifrat uneori influențat de păgânism. Astfel ei au adoptat unele simboluri păgâne pe care le‑au utilizat cu un sens specific creștin mult mai bogat și profund, ca de exemplu anotimpurile care pentru păgâni erau semne ale vieții, au devenit simbol al învierii; grădina, finicul, porumbelul, păunul evocau paradisul ceresc; corabia a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se vor mântui în corabia bisericii, prin apa botezului. Arta catacombelor a folosit atât simboluri păgâne cărora le‑a dat o altă conotație făcând să iasă în evidență adevărurile credinței creștine, cât și simboluri biblice din Vechiul și Noul Testament. Întâlnim în secolele I și al II‑lea reprezentări cum ar fi: arca lui Noe, Daniel în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]