3,023 matches
-
este inclus un eseu bătăios de critică literară iscălit "Logofătul Dracula", care vitupera avalanșa floricolă a versurilor din "Cuvântul nostru". Sub acest pseudonim va continua subsemnatul să colaboreze aici, până în anul următor. Într-unul din numere, neîmblânzitul Logofăt a scris pamfletul Cretinul uriaș,care viza paranoia de politruc bolșevic a lui Mihai Beniuc. Cum se cunoaște, piticania, care nu era mai înaltă de o jumătate de cot, făcea o gălăgie infernală, țipând complexat "eu sunt însecol o necesitate". În aceeași tonalitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un alt coleg de grupă, Marin Șt. Sorescu, două epigrame care vizau lozincăria găunoasă a timpului. Nu știu dacă Sorescu va fi fost, într-un fel oarecare, pedepsit pentru acele epigrame. Dar subsemnatul a avut de pătimit ani lungi din cauza pamfletului. Elanul tinerilor studenți trebuia potolit, mai ales după manifestările dedicate aniversării a cinci sute de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare. Eram înfricoșați de represaliile care s-au dezlănțuit și nu ne mai ardea de... literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dintotdeauna un spirit polemic. La fel și în cazul de față, când m-am înscris în campania de recuperare a lui Maiorescu și a Junimii, care fuseseră murdăriți de C. I. Gulian și Savin Bratu (cel care a scris imundul pamflet "Fantoma lui Maiorescu") într-un mod greu de înțeles astăzi. M-am alăturat sus-amintitei campanii de actualizare a maiorescianismului și a junimismului, pe care a duceau, între alții, Liviu Rusu, Mircea Zaciu și alții. A.B.Acum mulți ani ați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și povestirile din Vizitele necunoscutei (1983) sunt, stilistic vorbind, mai moderne, pentru ca în romanul panoramic Despre societatea vitelor eroine (1996) să exceleze într-un discurs satiric, demascator al sistemului social și politic din perioada dictaturii comuniste. Este mai degrabă un pamflet, scris cu nerv și vigoare, cu forță analitică, în care autorul preferă aglomerarea factologică, particularizând destinele contemporanilor. SCRIERI: Fântâna vulturilor, Cluj-Napoca, 1978; Întoarcerea fiilor, Cluj-Napoca, 1982; Vizitele necunoscutei, București, 1983; Călători ca apele, Cluj-Napoca, 1987; Iubește-ți clipa, Cluj-Napoca, 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285809_a_287138]
-
de-a lungul a cinci ani (2006-2010), ziarului „Crai nou” din Suceava, veritabile analize social-politice pe multiple teme; aproape că nu a fost problemă la ordinea zilei să nu fi fost abordată. Multe dintre aceste texte ating valorile unor adevărate pamflete încărcate de sarcasm, în care, cu o vervă scăpărătoare, satirizează racilele timpurilor noastre: arivismul social, falsul patriotism, politicianismul demagog și fanfaronard, corupția care s-a întins ca o imensă pecingine peste România, aceste stări maladive, maligne, care guvernează astăzi o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
păgubit Țara și au situat-o în fruntea cozii să dea socoteală...”. Savuroase trimiteri sunt și cele la literatură, precum în Legături dialectice. Indubitabil, lui Ion Cernat nu îi lipsesc lecturile din autori cu penița înmuiată în cerneala vitriolantă a pamfletului: N. T. Orășanu (Masca), N. D. Cocea (Urecheatul, Regele- complice al asasinilor, Palatul gazdă de hoți sau Răspunzătorul, pentru acesta din urmă a fost condamnat la un an și jumătate de pușcărie), Constantin Bacalbașa (10 Mai), N. Iorga (Bunele vremi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
acesta din urmă a fost condamnat la un an și jumătate de pușcărie), Constantin Bacalbașa (10 Mai), N. Iorga (Bunele vremi ale lui Attila), I.L. Caragiale, 1907, din primăvară până-n toamnă, Tudor Arghezi (10 Mai la Mitropolie), ori cu celebrul pamflet Baroane: „Ce semeț erai odinioară, dragul meu, de n-ai fi fost. Și ce mojic! Ce mitocan! Ce bădăran! Nu te mai recunosc...”), dar și din publicistica lui Eminescu, Eugen Ionescu, Nae Ionescu, Emil Cioran ori Pamfil Șeicaru, cel invocat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
considerat că se potrivește conținutului de idei din majoritatea elementelor care alcătuiesc lucrarea, titlul Nedumeriri postdecembriste care are avantajul că poate mulțumi pe toată lumea, fiind oarecum neutru, asemenea cărții întregi. Aceste scurte proze pe teme social-politice, cu accente critice, aproape de pamflet, nu sunt chiar atât de scurte încât să fie o pilulă de înghițit la cafea, lungimea lor fiind determinată, printre altele, și de condiția autorului, situat la distanță de sursele de informare și de cercurile în care se fierbe mărgica
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din 2000, când tinerii români ardeleni l-au votat in corpore. Se observă deja o schimbare de atitudine: intelectualii subțiri, Avramescu este o excepție lângă altele, stau în expectativă, nu se mai repăd la beregata Tribunului care-i duelează cu pamfletul, dar nici Vadim nu-i mai trimite în lagăre, nu-i mai împușcă, a obosit strigând „jos mafia sus patria” și nici partidul lui nu mai e cel din anul 2000. Înțelegerea Boc PDL ă Vadim PRM trebuie văzută dintr-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
noul stat român lărgit, creat imediat după primul război mondial. Antisemitismul se manifesta în trei forme - politic, cultural/intelectual și popular. Precursori antisemiți Într-un discurs parlamentar ținut în calitate de șef al Partidului Național Creștin în 1935 și publicat ulterior ca pamflet intitulat România a românilor, Octavian Goga, poet și lider spiritual al luptei românilor transilvăneni pentru drepturi politice înainte de primul război mondial, renega presa românească, fiindcă - în viziunea lui nu era „făcută” de români. Atacul său asupra evreilor a fost primit
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
protestat, Kogălniceanu a răspuns furios că tratamentul evreilor care trăiesc în România nu este problema lor. Figuri politice mai puțin importante au imitat conducerea națională. Deputatul de Bârlad, I. C. Codrescu a publicat, în întregime, unul dintre discursurile sale într-un pamflet intitulat Cotropirea jidovească în România. El a atacat Alianța Universală Israelită și i-a zugrăvit pe evrei ca elemente antinaționale ce subminează caracterul românesc, atât în zona urbană cât și în cea rurală. Discursul antisemit nu i-a caracterizat doar
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
lui A. C. Cuza pentru a pune bazele Partidului Național Democrat Creștin, primul partid declarat antisemit din România. Primele lui scrieri denotă un limbaj antisemit ostentativ. Într-un discurs ținut în 1910 la Camera Deputaților, publicat mai târziu sub forma unui pamflet intitulat Naționaliștii și Problema Jidovească, Iorga reacționa la cerințele evreilor pentru drepturi cetățenești, acuzând că „evreii de pretutindenea, din jidovimea întreagă” s-au aliniat împotriva României și că acordarea acestor drepturi evreilor ar schimba atât de fundamental caracterul statului. Antisemitismul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Ionescu, dar aceea fu lăsată librăriilor ovreiești, și la Alcalay în vitrină se vedeau volumele ex libris ale lui Take Ionescu. Luând informațiuni mai de-aproape asupra acestui ne gustor, aflai că denunțase poliției pe Alfred Moșoiu, care scrisese un pamflet contra nemților în timpul neutralității; făcân du-se per cheziție la acesta și găsindu-se depozitul de broșuri, el fu arestat și foarte maltratat, deși bolnav. De atunci n-am mai călcat pragul acelei librării. Indignarea ne-a fost la culme
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
criteriul etic nu era, de fapt, de cele mai multe ori, decât alibiul fără replică al voinței compromiterii, insultei și voluptății denigrării, care, la români, sunt enorme. O capacitate de terfelire, ponegrire și desființare practic fără limite. O pasiune a vituperării, a pamfletului, fără egal. Cred că ea este inexistentă la un alt popor, în aceeași intensitate și în proporții de masă. Înjurătura este la români o virtute și o voluptate națională. Era doar transferată în politică, unde ținea loc de competență, programe
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
curând al ideilor de dreapta, Ravelstein Îi Îndemna pe toți să‑l citească pe Céline. Mă rog, Céline a fost, categoric, extraordinar de talentat, dar și extraordinar de țăcănit și, Înainte de război, a publicat Bagatelles pour un massacre. În acest pamflet, Céline protesta Împotriva evreilor și‑i acuza că ocupaseră și siluiseră Franța. Pentru mulți francezi, adevăratul inamic era evreimea, și nu Germania. Hitler - aceasta se petrecea În 1937 - avea să elibereze Franța de ocupația evreiască. Englezii, care erau aliați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
din realitatea socială și activitatea politică a partidelor care se războiesc între ele. Noi, cititorii, încă bolnavi de frica inoculată adânc în sânge de fosta securitate, prudenți până la muțenie cu cuvintele ce le scăpăm din gură, ne cutremurăm la citirea pamfletelor mititeliene din „Amintiri din sufragerie”, plus alte sute apărute zilnic pe un bloog personal intitulat Jurnal, și ne interesăm foarte des dacă nu a fost încă arestat de garda personală a președintelui. Gloanțele pamfletelor sale dure, dum-dum, neiertătoare, extrem de bine
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
din gură, ne cutremurăm la citirea pamfletelor mititeliene din „Amintiri din sufragerie”, plus alte sute apărute zilnic pe un bloog personal intitulat Jurnal, și ne interesăm foarte des dacă nu a fost încă arestat de garda personală a președintelui. Gloanțele pamfletelor sale dure, dum-dum, neiertătoare, extrem de bine documentate, înainte de a se apăsa pe trăgaci, descoperă partea întunecată a realității jalnice, sau și mai de temut - trăsăturile fizice și de caracter ale unor personalități publice responsabile de administrarea proastă a vieții economice
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
și talentul său pus în slujba unei idei de dreptate, care-l domină zi și noapte. Unii îi spun haiduc de codru, alții tribun al amărăștenilor, cum le zice el la obidiți, iar alții îl suspectează de un limbaj vadimist. Pamfletul este o specie literară, datorită metaforelor ce-l însoțesc, dar și publicistică - prin subiectele tratate cu virulență. Ioan Mititelu răspunde cu multă abilitate lingvistică la aceste caracteristici. Doar un singur exemplu din tableta „ S-a băgat colivă pe internet”. Referindu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
de câteva zile. Având Râul Tenryu Între taberele adverse, Luna a Unsprezecea aduse cu sine iarna. Există două lucruri care Îl Întrec pe Ieyasu: Coiful cu coarne al lui Ieyasu Și Honda Heihachiro. Unul dintre membrii clanului Takeda instalase acest pamflet pe colina Hitokotozaka. Oamenii lui Ieyasu fuseseră bătuți măr și mânați Într-acolo - sau, cel puțin, așa se credea În rândurile clanului Takeda, Însuflețit de victorie. Dar, după cum recunoștea și poezia, și clanul Tokugawa avea câțiva oameni de ispravă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
realiza propriile ambiții personale. În continuare, foaia afirma că Ieyasu se ridicase la luptă cu dreaptă justificare și conducea armata din datorie morală. O expresie de mânie turbată - rară pentru el - schimonosi chipul lui Hideyoshi. — Care dintre inamici a scris pamfletul ăsta? Întrebă. — Ishikawa Kazumasa, răspunse un vasal. — Secretar! răcni Hideyoshi, privind peste umăr. Pune să se Înalțe peste tot pancarte cu următorul mesaj: „Omul care ia capul lui Ishikawa Kazumasa va primi răsplată zece mii de banițe.“ Însă chiar și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
că nu poate învinge decât eliberându-se de complexe, C. și-a folosit inteligența pentru a scrie limpede, șocant, de pe poziția celui care nu se mai miră de nimic și se exprimă în limbajul antifilosofic al străzii. Aceste reguli ale pamfletului dintotdeauna i-au adus un mare succes de public. Comentariile sale politice, care sunt ale unui bun jucător de șah, ce analizează zece posibile mișcări înainte, se feresc a se aservi unor interese de partid, nuanța lor populistă apropiindu-le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
București, 1985; Lumea literaturii, București, 1986; Povestitorii, București, 1988; Punct și de la capăt, București, 1991; Veselia generală, București, 1992; Lumea văzută de un român rupt în fund, București, 1996; Un pesimist la sfârșit de mileniu, București, 1999; Singur împotriva tuturor. Pamflete politice. 1990-1999, București, 1999; Prizonier în închisoarea cărților, București, 2001; Dialog cu Ion Cristoiu, realizat de Cecilia Caragea, Cluj-Napoca, 2001; Istoria ca telenovelă, București, 2003. Ediții: Marin Preda, Delirul, pref. edit., București, 1991; Mihai Beniuc, Sub patru dictaturi. Memorii (1940-1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
mult mai accentuat, dar nu dorea ca acest lucru să fie din cale-afară de cunoscut. Din acest an, ziarele și revistele românești au încetat să mai publice articole incisive care vizau China, în timp ce Ambasada chineză a renunțat să mai distribuie pamflete „antirevizioniste”. De aici înainte, China și România au început să-și articuleze reacțiile și să exprime o perfectă înțelegere reciprocă în relațiile externe, împotrivindu-se controlului și amestecului sovietic și, de asemenea, promovând dezvoltarea relațiilor economice și comerciale dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
etichetat pe Ana Pauker și Vasile Luca ca fiind „Fără Neam și Dumnezeu”, utilizând acronimul FND (de la Frontul Național Democrat). Traducerea „fără Dumnezeu ori țară” (p. 59) este literal făcută din engleză, ignorându-se existența unei sintagme cu valoare de pamflet în limba română. Sintagma „Legea confesiunilor religioase”, din 4 august 1948 (p. 79), se cerea (re)tradusă prin „Legea cultelor religioase”. Ziarul Cominformului este citat în varianta sa engleză, For a Lasting Peace, for a People’s Democracy (p. 184
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
În 1963 publică la Editura Gallimard romanul Parages, primit cu elogii de critica literară franceză, așa cum demonstrează cronicile lui Claude Mauriac și Philippe Brunetière. În ciuda succesului ca romancier, C. se întoarce la mai vechile preocupări teatrale, și în 1964 scrie pamfletul dramatic Brambura, care însă nu găsește ecoul necesar reprezentării. Redactează, în 1976, articolele despre arta medievală românească pentru La Petite Encyclopédie Larousse și colaborează, foarte rar, la alte inițiative publicistice ale exilului. Romanul Parages, scris în maniera discursivă și voit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]