13,778 matches
-
Ortodocșii cred că acesta purcede doar din Tatăl), sau Primatul Papei (întâietatea, infailibilitatea și superioritatea față de ceilalți episcopi). Propunerea Papei Francisc nu este, totuși, originală. Mai înainte, Papa Tawadros al II-lea al Bisericii Copte a Alexandriei i-a propus Papei Francisc stabilirea unei date comune a Paștelui pentru toate Bisericile creștine, susținând că aceasta este o urgență, în special pentru comunitățile creștine din nordul Africii și Orientul Mijlociu, care, datorită multiconfesionalității locului, sărbătoresc Paștele la date diferite, potrivit adevărul.ro. Papă
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
Papei Francisc stabilirea unei date comune a Paștelui pentru toate Bisericile creștine, susținând că aceasta este o urgență, în special pentru comunitățile creștine din nordul Africii și Orientul Mijlociu, care, datorită multiconfesionalității locului, sărbătoresc Paștele la date diferite, potrivit adevărul.ro. Papă Francisc a fost receptiv la această propunere, astfel că propunerea a fost trimisă către doi lideri importanți ai Ortodoxiei: Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și Patriarhul Rusiei, Kiril. Deși este una din chestiunile minore ale diferendelor dintre Ortodoxie și Catolicism, problema
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
cere caterisirea. 2. Fie Catolicismul, desi folosește calendarul Gregorian, va face o excepție, asemenea Patriarhiilor care folosesc deja calendarul Gregorian, si va stabili data Paștelui după calendarul Iulian, pentru a coincide cu Paștele Ortodox. Această soluție pare puțin probabilă, din moment ce Papă Francisc, atunci când a mai vorbit de unificarea Bisericilor, a spus că „nu vrea să impună o anumita cerință”. De asemenea, în rândul monahilor care activează în rândul Bisericii Ortodoxe Române există voci care spun că nu vor accepta niciodată trecerea
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
Copilului a adunat peste 500 de persoane la Cap-Saint-Jacques. Eu vreau balon! Eu vreau vată pe băț. Vreau eu să mă joc! Mama! Unde e Radu? Se dezumflă! Dă-mi mingea! Uite, ma joc cu cățelul! Asta e Barbe à papa. Vreau de asta! Gustă, gustă! Nu vreau să plecăm! Așa a răsunat poiana din fața Ferme de la Nature de la Cap-Saint-Jacques ieri toată ziua. Peste 500 de persoane au participat la Festivalul Copilului, potrivit organizatorilor. Am pornit cătinel pe la 10 dimineața, iar
Cum am sărbătorit Festivalul Copilului la Cap-Saint-Jacques [Corola-blog/BlogPost/92837_a_94129]
-
din proiectele World Peace Prayer Society (S.U.A.). Poli ai Păcii au fost dedicați în peste 180 de țări ale lumii, ca și monumente ale păcii. Printre personalitățile care au dedicat Poli ai Păcii sunt: fostul secretar Boutros Boutros-Gali, Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, Maica Tereza și Dalai Lama, președintele Etiopiei, președintele Guyanei etc. Pe data de 20 septembrie 2004, pentru a sărbători Ziua Internațională a Păcii, un Pol al Păcii a fost dedicat la Săpânța (Maramureș). Acesta a
21 septembrie, Ziua Internațională a Păcii [Corola-blog/BlogPost/93317_a_94609]
-
masă cu români a Ardealului”, „alungarea și emigrarea maghiarilor”, „genocidul psihic și cultural”. 5 iulie 1991. Erdélyi Napló ; Romániai Magyar Szó; Falvak Népe; Csángó Újság, relatează între 12 și 15 iunie că episcopul reformat László Tőkés a fost primit de Papa Ioan Paul al II-lea. Tőkés l-a informat pe Papă despre situația minorităților din România, a cerut sprijin pentru ceangăii din Moldova în vederea păstrării limbii lor materne informându-l pe sanctitatea sa de intențiile de asimilare a ceangăilor (s.n.) și
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 2 [Corola-blog/BlogPost/93276_a_94568]
-
și cultural”. 5 iulie 1991. Erdélyi Napló ; Romániai Magyar Szó; Falvak Népe; Csángó Újság, relatează între 12 și 15 iunie că episcopul reformat László Tőkés a fost primit de Papa Ioan Paul al II-lea. Tőkés l-a informat pe Papă despre situația minorităților din România, a cerut sprijin pentru ceangăii din Moldova în vederea păstrării limbii lor materne informându-l pe sanctitatea sa de intențiile de asimilare a ceangăilor (s.n.) și de presiunile care se fac în acest sens de românii greco-catolici
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 2 [Corola-blog/BlogPost/93276_a_94568]
-
cucerit de cavalerii apuseni și s-a creat aici o „Patriarhie latină” în locul celei ortodoxe, cardinalul Petru din Capua a dispus ca moaștele Sfanțului Andrei să fie duse în Italia și așezate în catedrală din Amalfi. în aprilie 1462, în timpul papei Pius ÎI, capul său a fost așezat într-o biserică din Romă. De aici, pe baza unei hotărâri a Vaticanului, în semn de frățietate creștină, capul său a fost restituit Bisericii Ortodoxe a Greciei, fiind așezat - în cadrul unor festivități religioase
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
De atunci, este cinstit pe 2 iulie. În anul 2004, îndeosebi, la Iași și la Galați, s-au sărbătorit cu mare efervescență cei 500 de ani de la înmormântarea Marelui Voievod Ștefan - ”Atlet al lui Hristos”, cum îl caracteriza contemporanul său Papa Sixt al VI-lea, într-o scrisoare, recunoscută de toți istoricii. La Galați, în 2004, prin grija Înaltpreasfințitului Părinte Casian a fost (re)construit Pânzarul Ștefanian, o ambarcațiune din vremea măritului Voievod. Revenind la însemnările lui Melchisedec Ștefănescu, observăm că
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
partizan etern al luptelor cu tauri, corida a preocupat dintotdeauna atât străinii cât și spaniolii, fiind un veșnic subiect controversat. Încă de pe vremea grecilor și romanilor, învățații și clericii condamnau obiceiul barbar, atribuindu-i origini neclare, păgâne. În anul 1567, Papa Pius al V-lea a interzis tradiționalele curse taurine duminicale, dar ingenioșii săi contemporani au găsit imediat o portiță de scăpare, programând spectacolele lunea și „inventând” astfel o nouă zi de sărbătoare. „Pe tot parcursul istoriei noastre, puține sunt lucrurile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
fie continuate lucrările cu o nouă fază de picturi și finisaje. Există și un protocol clar în privința ritualului înhumării. Consilier Archiepiscopal: ”Slujba va fi una ortodoxă. Noi cunoaștem că, deși era catolică, atunci când s-a căsătorit a cerut dispensa de la Papă Pius ÎI și nu i s-a acordat, dar s-a căsătorit ortodox în Grecia, iar preoții de acolo nu ar fi făcut slujba dacă ea nu acceptă să treacă la ortodoxie. De asemenea știm de la pretii ortodocși din Elveția
Pregatiri intense la Curtea de Arges, unde va fi inmormantata Regina Ana. Imagini cu criptele Familiei Regale a Romaniei [Corola-blog/BlogPost/93453_a_94745]
-
concede edificiul ca sediu pentru Studium-ul general. — De la Roma? — Da, printr-un trimis al senatului Urbei. Călugării de la San Paolo fuori le Mura au făcut o cere În acest sens; ei intenționează să o Întrebuințeze ca sediu capitular pentru universitate. Papa Bonifaciu vrea ca, În toate orașele creștine, să se dezvolte dragostea pentru știință. La Roma a dat deja impulsul pentru Sapientia, cea dintâi universitate a Învățaților din Urbe. — Bonifaciu e În spatele Studium-ului? Întrebă Dante alarmat. Cine a fost angajat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu prăvălie la fântâna Morții? El e unul din membrii Studium-ului? Dintr-o dată, Îi revenise În minte chipul inteligent al spițerului, acum, Însă, Într-o altă lumină. Mai sinistră, dacă avea de a face cu acel butoi de ipocrizie de papă. Celălalt aruncă cu repeziciune o privire prin hârtii, Înainte să Încuviințeze. Între timp, Dante reflecta În tăcere. Până la urmă, Își aminti de messer Duccio, care continua să strângă registrul de parcă ar fi fost averea familiei. — Poți pleca. Dar o să am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Florenței, mult dragă inimii noastre, pupilă a ochilor noștri și perlă a domniei noastre...“ Pe Dante Îl deranja modul În care ceilalți Își treceau bula dintr-o mână Într-alta, parcă temându-se să atingă pergamentul ce fusese În mâna papei. Își impusese să se folosească mai mult de persuasiune decât de invectivă, dar atitudinea aceea timorată și gata deja să cedeze Îi aprinse mânia. Când documentul ajunse la bărbatul așezat lângă el, i-l smulse cu un gest repezit, aruncându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sămânța Îndoielii izbutise să o semene. Știa că apăsase pe clapa care trebuia, fără a-i mai deranja pe Platon și pe Aristotel. Cât de sonor era glasul aurului, față de acela al virtuții și al rațiunii. — Da, Îi putem răspunde papei că Îi vom furniza arbaletierii de Îndată ce vom fi terminat cu Întărirea noilor ziduri, adăugă messer Duccio. Se ridicase. Ceilalți se eliberaseră și ei de angoasa de a trebui să decidă. Acum aveau cu toții un aer mai senin. Aveți vești despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-l. — Nu-i așa? Nu uita, Comuna are mijloace de a-i face să vorbească pe cei care nu vor. — Umbla un zvon prin bazilica San Paolo, unde am lucrat noi... un zvon pe seama morții lui Celestin al V-lea... papa sihastru, bâigui Iacopo. — Firește, Îl știe toată lumea. Asasinat la ordinul lui Bonifaciu. Arhitectul părea sincer uimit. — Nu, messer Durante. Cu siguranță, nu la ordinul lui. La Roma se șușotea că, atunci când a aflat vestea, Bonifaciu ar fi reacționat cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
șușotea că, atunci când a aflat vestea, Bonifaciu ar fi reacționat cu o izbucnire de mânie furibundă și că ar fi ocărât vreme de trei zile moartea care Îi smulgea prada. — Prada? exclamă Dante deconcertat. — O știința secretă pe care vechiul papă o Învățase și acum o ducea cu el În mormânt. Continua să nu fie convins. Trebuie să fi fost una din numeroasele legende care circulau la curtea coruptă a lui Bonifaciu, răspândită de curtenii acestuia pentru a-l salva pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fost și domnia ta În Țara Sfântă? Îl Întrebă Dante surprins. — Credeam că știi. Eram În suita cardinalului de Liège, ultimul nunțiu apostolic la San Giovanni d’Acri. La căderea cetății, am fugit odată cu el, iar când am ajuns În Italia papa Bonifaciu a binevoit să se slujească de puțina mea Învățătură pentru mărirea Bisericii. — L-ai cunoscut pe Ambrogio, pe timpul cât ai locuit la Roma? — Meșterul din Como? Da, dar nu eram intimi. Era angajat pentru nu știu ce lucrări În bazilică. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dumitale e pierdut. Poetul Își Încordă auzul. Ce putea ști căzătura aceea umană despre politica Florenței? Celălalt păru să Își dea seama de neîncrederea lui. — Unul din soldații pe care Îi plătesc să ne protejeze are o rubedenie În armatele papei. Bonifaciu se pregătește să pornească spre orașul nostru cu scopul aparent de a face pace, dar cu țelul adevărat de a prăda și de a răsturna Comuna În favoarea Negrilor. Pentru noi, calicii, orice schimbare a norocului Între partide contează prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
vostru capătă proporții uriașe, messer Alighieri, odată cu Înfumurarea voastră, a florentinilor. Dar și la Siena, concetățenii mei au așezat fundația celui mai mare dom al creștinătății. De pe acoperișul lui o să vă dăm cu tifla, vouă, florentinilor, și În jos, până la papa de la Roma, zise Cecco, făcându-i din degete semnul cu pricina. Dante nu izbuti să Își Înfrâneze un zâmbet. Parcă Îl vedea: Cecco, În vârful unei clopotnițe, ocărând cu gestul acela scârbavnic. Că tot veni vorba de Bonifaciu, face bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
căpătat contur În mintea lui Bonifaciu, cum se spune? Cei doi interlocutori Își azvârliră o căutătură fugară, ca pentru a se consulta pe ascuns. Apoi privirile lor reveniră asupra lui. — Nimeni, messer Durante, răspunse Antonio. Nimeni nu ne-a convocat. Papa Încurajează apariția universităților, pentru ca prin ele să se răspândească gândirea favorabilă cauzei sale În disputa cu teologii imperiali. Dar asta nu ne-a influențat cu nimic discernământul. Fiecare din noi a venit la Florența pe drumul lui. Abia aici ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mai puțin faptele dumitale au fost de așa natură Încât să suscite părinteasca noastră bunăvoință. Noi am fi preferat ca un bun creștin, cum ești domina ta, să dovedească o mai mare Înțelegere pentru dorințele noastre, care sunt acelea ale papei Bonifaciu. Ergo, ale lui Dumnezeu. Ochii poetului scăpărau, În timp ce pumnii i se Încordaseră. Lăsă să treacă un moment Înainte să răspundă. — Silogismul domniei voastre e unul Îndrăzneț, cardinale, replică el Încercând să mențină un ton potolit. Eu fac deosebire Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
el Încercând să mențină un ton potolit. Eu fac deosebire Între infinitatea lui Dumnezeu, maiestatea Bisericii și scurtul veac al lui Bonifaciu. De altminteri, Încă dinainte de a Îmbrăca straiele de prior, am avut prilejul de a constata opoziția dintre intențiile papei și sfatul, cuvântul și faptele mele. Fața lui Acquasparta se Încordă Într-o grimasă. — Se pare că Încăpățânarea domniei tale nu s-a domolit, cu toate că responsabilitatea rolului pe care Îl Îndeplinești ar trebui să te Îndemne la atitudini mai Împăciuitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
faptul că ajunsese la Florența imediat după sosirea meșterului din Como putea fi, Într-adevăr, o simplă coincidență? Poate că Ambrogio, fugind de la Roma, lăsase În acest oraș o urmă a intențiilor sale, iar acea urmă fusese găsită de oamenii papei, ca niște lipitori În căutare de sânge. Dante umbla căutând să treacă neobservat, dar acest lucru era practic imposibil, cu Însemnele pe care le purta. — Dă-mi un braț de postav, de care o fi, Îi ceru imperios unui negustor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de la curte, pentru a-și preamări propria cârmuire. Iar Florența nu era, cu siguranță, mai prejos, În privința ingeniozității și a iscusinței propriilor artiști. Aici, cetățenii privați puteau fi cei care să dea strălucire cetății, Încredințându-și colecțiile acelui spațiu. Doar papii mai aveau colecții de artă atât de importante, În Italia. Însă aceea avea să fie prima din Italia deschisă poporului. Un muzeu, iată numele just. Se uită din nou peste proiect, cu plăcere. — În fiecare Încăpere va trebui să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]