2,931 matches
-
se duce la Bea să-și ia la revedere, am înțeles că traducerea semnelor ei către mine fusese total eronată. Pentru o secundă am crezut că nemernicul de J.P., după ce a convins-o să nu mai plece, i-a dat papucii ca să fie el cel care are ultimul cuvânt. Nu am înțeles niciodată de ce ne simțim mai bine dacă avem ultimul cuvânt într-o relație. Mi-aduc aminte de copilărie... Nu e gata când e gata, gata e când spun eu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
încolo nu mai sânt decât țigani. Viața lor are loc în aer liber. Toți sânt afară serile. Stau în fund pe treptele blocurilor și vorbesc la nesfârșit. La fiecare scară de bloc câte o țigancă vinde semințe. Fetele tinere, în papuci, fardate și cu părul 32 nespălat, stau și ele jos, pe borduri, și vorbesc la fel ca toți ceilalți: nu există frază fără erudite aluzii la opera lui Kraft-Ebbing. Când trec prin țigănie îmi arunc mereu privirea în casele lor
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
-l mai văzuse de multă vreme, profită de odihna celor din coloană și-l căută. Anton era agent veterinar, casa lui avea curtea la șosea. Bătu la poartă și așteptă. Într-un târziu, fratele apăru îmbrăcat în halat, încălțat în papuci, cu un felinar în mână. Îi ghici îngrijorarea, după glasul tremurat. Firesc, era noapte și el deslușise doar silueta unui militar: - Cine-i acolo, ce doriți? - Sunt eu, Ioan. Se apropie și-i întinse mâna. Grele vremuri, nu? Vezi în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mâinile una de alta și apăs butonul de salvare al robotului. Te-am prins! A depune o plângere Duminică. Pentru unii o zi deprimantă, pentru mine cea mai fericită zi a săptămânii: Înseamnă ore suplimentare la greu. Nu-mi găsesc papucii. Mă duc până În camera din față și inima Îmi stă În loc. Poza ei a dispărut de pe bufet. Bineînțeles. Sertarul de sus. Deschid sertarul de sus și o pun la loc. A trecut Crăciunul și nu i-am luat nimic. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
dintr-un dialect arab algerian jaleko, iar în arabă provine din tc. yelek „vestă“. Și, dacă adaug că din tc. yelek îl avem noi pe ilic, putem conchide că jiletcă și ilic sunt dublete etimologice. (a) încălța și ciubotă, cizmă, papuc etc. Din sfera cuvintelor referitoare la încălțăminte, în română s-au păstrat foarte puține cuvinte latinești. Astfel, a fost moștenit verbul (a) încălța < lat. incalciare și substantivul (în) călțăminte < lat. calciamentum. S-a păstrat și desculț < lat. disculcius, poate și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
balcanice, devenind în română cizmă. Același cuvânt turcesc a pătruns și în maghiară: csizma. Cuvântul tc. papuç (și acesta provenit în turcă din persană, unde avea forma păpūš: format din pa „picior“ și pūš„a acoperi“) este la baza cuvântului papuc din română. Rezultatul normal, la singular, ar fi trebuit să fie *papuci, care a fost însă considerat formă de plural și, de aceea, s-a reconstituit un singular papuc. Papugiu cu sensul propriu „cizmar“ și cu sensurile figurate „potlogar, pișicher
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
maghiară: csizma. Cuvântul tc. papuç (și acesta provenit în turcă din persană, unde avea forma păpūš: format din pa „picior“ și pūš„a acoperi“) este la baza cuvântului papuc din română. Rezultatul normal, la singular, ar fi trebuit să fie *papuci, care a fost însă considerat formă de plural și, de aceea, s-a reconstituit un singular papuc. Papugiu cu sensul propriu „cizmar“ și cu sensurile figurate „potlogar, pișicher“ provine din tc. papucı „numele servitorului care se îngrijea de pantofii descălțați
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din pa „picior“ și pūš„a acoperi“) este la baza cuvântului papuc din română. Rezultatul normal, la singular, ar fi trebuit să fie *papuci, care a fost însă considerat formă de plural și, de aceea, s-a reconstituit un singular papuc. Papugiu cu sensul propriu „cizmar“ și cu sensurile figurate „potlogar, pișicher“ provine din tc. papucı „numele servitorului care se îngrijea de pantofii descălțați de cei care intrau într-o casă“. Nu toate numele de încălțări provin în română din turcă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pișicher“ provine din tc. papucı „numele servitorului care se îngrijea de pantofii descălțați de cei care intrau într-o casă“. Nu toate numele de încălțări provin în română din turcă. Pantof a venit la noi din germ. Pantoffel (< it. pantofola „papuc“) sau din fr. pantoufle. La originea îndepărtată a cuvântului, stă însă gr. pantophellós, format din pánto„tot“ și phellós „plută (material)“. Evoluția semantică a fost la fel ca la pers. čäbät „gheată de scoarță“ devenit ciubotă. La început, gheată a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
o parte a piciorului). Și botfor „cizmă“ vine din fr. bottes fortes, care a pătruns inițial în rusă și, de acolo, în română. Chiar și termenul regional botuș, împrumutat din magh. botos, are la origine tot fr. botte. Termenul cipic „papuc“ are origine controversată: după unii, ar fi din bg. čepik (DA), iar după alții din magh. cipőke. Varianta țipic ar fi un indiciu că este din maghiară. jartieră și jaretieră Aceste două cuvinte românești sunt paronime (cuvinte care au o
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fie datorită contactului cu tehnica și știința germane, fie provin de la meseriașii germani stabiliți în România. Unele, cu o răspândire mai limitată, sunt din limba sașilor din Transilvania sau din graiurile germane din Banat ori din Bucovina: raipelț „chibrituri“, șlapi „papuci de casă“, șpais „cămară de alimente“, sunt cuvinte șvăbești. În sfârșit, există și cuvinte din germana austriacă: ainpren „rântaș“ < germ. Einbrenn(e), crofnă „(un fel de) gogoașă“ < germ. Krapfen, alături de părădaisă „roșie“, ringlotă „(soi de) prună“. Unii dintre acești termeni
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
catar, „a (de)gusta, a încerca, a cerceta, a privi, a căuta”, ceea ce aruncă lumină asupra etimologiei cuvintelor românești a căta și către, acesta din urmă având mai evident sensul etimologic „la pământ, pe jos”, precum și al lui catâr 2 „papuc”, bg. katări „saboți”. La sensul etimologic al lui catâr „pui de animal” s-a adăugat, datorită originii hibride repudiate a acestui animal, ideea de degenerare luată ca blestem: în vgr. καταρη însemna „blestem (aruncat)”, iar καταρασσω, καταραττω, „a arunca, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Virginia Gruber era un intelectual cu un nivel cultural apreciabilă și o fire sensibilă, cu efecte în planul creației lirice, scriind mai multe poezii. A publicat poezii în "Arhiva", "Universul literar", "Revista scriitoarei", "Rîndunica", în perioada căsniciei cu Eduard Gruber (Papuc, 2013, p. 137). A avut o fiică pe nume Maria Micle Mălinescu, nu din căsătoria cu Eduard Gruber. Cursul vieții sale se întrerupe pe data de 29 septembrie 1937, la Iași, pe când se afla la locuința sa de vară din
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
2009 • ISSN 2065 4200, articol publicat la 14 iulie 2010. Năstase, Lucian (2010), Intimitatea Amfiteatrelor. Ipostaze din viatza privata a universitarilor "literari"... (1864-1948, Editura LIMES, Cluj-Napoca . Negrea, Magda (2009), Liceul de Aplicație al Seminarului Pedagogic Universitar-Iași, Editura ARHIP ART, Sibiu. Papuc, Liviu (2013), Pornind de la o carte poștală (II), în Convorbiri Literare, Ianuarie 2013, Nr.1 (205), Iași, pp. 137-138. Parascan, Constantin (1999), Ion Creangă și lumea în care a trăit 1837-1889, Editura Sagitarius, Iași. Piéron, Henri (1954), Histoire succinte des
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
146, 147 Negruzzi, Constantin, 33 Negulescu, P.P., 13 Nemecsisc, Antal, 94 Newbold, William R., 72, 119 Nichols, Herbert, 119 Noyes, W., 120, 131 O Ochorowitz, Julian, 36 Odobescu, Alexandru, 29, 33 Oțetea, Andrei, 152 P Pace, Edgar Aloysius, 120, 132 Papuc, Liviu, 51 Parascan, Constantin, 9, 40, 52 Patrick, George Thomas White, 119, 120, 122, 131 Paulhan, Frédéric, 31, 32 Pavelcu, Vasile, 155, 156 Pavlov, Ivan Petrovici, 47 Pearson, Karl, 97 Philippide, Al., 137, 140 Pierce, Arthur Henry, 119 Piéron, Henri
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
de un umor absurd. Replici precum " Iaurtul e bun pentru stomac, rinichi și apoteoză", "Nu te uita la curci, mai bine pupă-l pe primar!", "Mai bine o pasăre de câmp decât un ciorap într-un copac", "Ți-aș da papucii soacrei mele, dacă mi-ai da coșciugul soțului tău"130 amintesc de bizarele asociații alogice practicate programatic de dadaiști. Absurdul comic al unor replici rezultă și din ignorarea incompatibilității semantice între segmentele discursului cooordonate adversativ: "Eu pot să cumpăr un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
am avut plăcerea să te cunosc și reciproc. Te rog a mă escuza că răspund deabea acum la ambele matale două epitole dar nu mam putut mișca din casă deoarece ma rănit o ghiață și nu mam putut duce în papuci poșta fiind departe și care deabea acum am luat cunoștință. Cu toate că o fată educată nu trebuie să răspundă așa iute la amor îți fac cunoscut că răspund la sentimentul matale idem. Măcar că în precedenta te juri pe ce ai mai
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1989. Corlan-Ioan, Simona, Inventarea Africii negre, Dacia, Cluj, 2001. Cuceu, Ion, Fenomenul povestitului, EFES, Cluj, 1999. Danilov, Ilie, Dicționar de mitologie slavă, Polirom, Iași, 2007. Delsol, Chantal; Maslowski, Michel; Nowicki, Joana, Mituri și simboluri politice în Europa Centrală, trad. Liviu Papuc, Cartier, Chișinău, 2003. Dubuisson, Daniel, Mitologii ale secolului XX. Dumézil, Lévi-Strauss, Eliade, trad. Lucian Dinescu, Polirom, Iași, 2003. Dumézil, Georges, Cele patru puteri ale lui Apolo, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1999. Dumézil, Georges, Uitarea omului și onoarea zeilor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
terminase de împachetat cam tot, recepționera de la salonul de masaj o sună ca să îi aducă aminte că avea o rezervare în jumătate de oră. Darcey trase fermoarul valizei și își puse costumul de baie. Se înfășură în halat, își puse papuci pufoși în picioare și părăsi camera pentru tratamentul de relaxare de sfârșit de călătorie, pe care îl așteptase încă de când făcuse rezervarea. Se gândea că îi va face bine să se urce în avion într-o stare de fericire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
la aeroport (și se întreba cu care din deserturile speciale ale hotelului să se răsfețe), când întinse mâna spre balustradă. Nu-și dădu foarte bine seama ce se întâmplă mai apoi, dar nu nimeri prima treaptă. Piciorul îi alunecă din papucul moale și, încercând în zadar să se apuce de balustradă, realiză că orice ar fi făcut, avea să vină de-a berbeleacul în jos pe scări. Nu știa ce o durea mai mult, mândria sau mădularele. Mândria părea destul de rănită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de la preoți, conducători, mireni, învățați și neînvățați și chiar pentru neștiutori ca mine. Vizitând biserica unde se află Sf. Moaște, ne închinăm și mergem în camera lui. Aici, în camera unde a locuit și sa nevoit, am văzut: patul, bastonul, papucii și alte lucruri pe care le folosea. În altă cameră am văzut poze ale familiei sale, icoane, și o frumoasă bibliotecă cu multe cărți de o mare valoare. O măicuță ne-a vorbit frumos despre el, despre părinți și frații
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
care făcea mii de bărbați germani, inclusiv pe mine, să li se Înmoaie genunchii. Mă bucur mult că sunteți de acord. Era Îmbrăcată cu niște pijamale de casă din catifea verde, cu un lung cordon franjurat, auriu, și purta niște papuci din marochin verde, cu tocuri Înalte. Părul ei blond era prins la ceafă Într-un nod Împletit, așa cum era la modă; numai că, spre deosebire de majoritatea femeilor germane, ea era și fardată și fuma o țigară. Aceste obiceiuri nu sunt privite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
idee de ce. Când Paul și Grete s-au cunoscut, Hermann nu a fost de acord ca ei să se căsătorească. Credea că tot ce voia Paul era o nevastă bogată. A Încercat să o convingă pe Grete să-i dea papucii, dar ea nici nu a vrut să audă de așa ceva. După aceea, după toate semnele, s-au Înțeles bine, cel puțin până când prima soție a lui Hermann a murit. Înainte de asta, mă vedeam deja cu el de ceva vreme. Abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
amanta lui Pfarr, aceea pe care o caută poliția. Vera sau Eva, nu mai știu cum o cheamă. — Și să fie amestecat Haupthändler În asta alături de ea? Mda, am zis eu gânditor, s-ar potrivi. Poate că Pfarr Îi dă papucii amantei sale când află că soția lui e Însărcinată. Perspectiva apropiatei paternități e cunoscută ca având capacitatea de a le băga mințele În cap unora dintre bărbați. Dar asta Îi strică socotelile lui Haupthändler, care are el Însuși anumite ambiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
urechea de lemnul murdar. Amintirea corpului femeii mângâiate, strânse în brațe, fecundate și lovite 177 în noaptea aceea incertă mă înnebunea de excitație. Ieri seară n-am mai putut suporta și am ieșit din cameră, doar în pulovăr și cu papucii-n picioare. Am coborât zgribulit treptele scării printre troienele de zăpadă. Piatra de râu a zidurilor răspândea frig și singurătate. Căzuse noaptea. Foarte departe, pe muchea unui câmp, se vedeau ferestrele aprinse ale unei case. Nimic altceva nu mai dădea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]