1,528,970 matches
-
țara noastră s-a constituit ca stat, exista, ca și astăzi, o lipsă de specialiști capabili, de intelectuali care să inițieze o viață universitară; așa că s-a apelat la sora noastră cea mare, la Franța, care ne-a trimis o parte din specialiștii de care aveam nevoie. Unii dintre aceștia au fost și Cazabanii. Tot prin mama, sunt înrudit și cu o familie italienească, Barberis, de unde și rudenia cu strălucita regizoare Sorana Coroamă-Stanca, fiica verișoarei mele născute Barberis. Tata, Petru Irimescu
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
începuturile sunt mai încurcate, mai grele, dar toate se dezleagă până la urmă, dacă există acea dorință de care vorbeam mai devreme: să faci ceva ! Rodin, Brâncuși, Irimescu La Paris m-am înscris la Academie de la Grande Chaumière, unde am avut parte de profesori eminenți, în frunte cu Joseph Bernard. - Pe inițiatorul bursei, pe Nicolae Iorga l-ați cunoscut ? - Sigur că da, i-am făcut și portretul. Odată, m-am găsit față în față și am dat mâna cu dânsul, cu această
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
avut, printre altele, despre abdicarea forțată a Regelui, pe care-l admira, și despre atacul ignobil din 1948 al lui Sorin Toma împotriva poeziei lui Tudor Arghezi. La marele său prieten se referă în anii 1945-1946, când, pe de o parte, revista „Bilete de papagal” era aproape interzisă și când, pe de alta, poetul a primit Premiul Național de Poezie, acordat de o comisie din care făcuse parte și Gala Galaction însuși. El nu ne mai spune că semnătura laureatului va
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
La marele său prieten se referă în anii 1945-1946, când, pe de o parte, revista „Bilete de papagal” era aproape interzisă și când, pe de alta, poetul a primit Premiul Național de Poezie, acordat de o comisie din care făcuse parte și Gala Galaction însuși. El nu ne mai spune că semnătura laureatului va fi curând prohibită pentru aproape un deceniu. Dacă autorul Cuvintelor potrivite este elogiat („Oamenii mari sparg cu capul orice tavan contemporan”), M. Sadoveanu, „un Omer moldovenesc” este
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
al Guvernului și al președintelui Emil Constantinescu, Răsvan Popescu, regretatul Ion Rațiu, dar și parlamentari mai puțin vizibili, precum Ion Coja, Ilie Neacșu, Radu F. Alexandru sau Nini Săpunaru. Cota de interes a acestor cărți stă, de cele mai multe ori, în partea de dezvăluire pe care o conțin. Cititorul poate (teoretic) prin intermediul lor să pătrundă în culisele politicii, să cunoască fața ascunsă a negocierilor și a dezbaterilor care premerg luarea marilor decizii, ce ajung în final să-i marcheze viața, și chiar
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
pentru constituirea unui sistem politic funcțional în România; rolul cetățeanului ca actor principal al piesei politice liberale (vezi pp. 6-7). Finalul Introducerii sugerează și principala slăbiciune a cărții: faptul că, din punct de vedere politic interlocutorii se află pe aceeași parte a baricadei (chiar dacă nu lipsesc cu totul, micile contradicții țin de nuanță, niciodată de substanță). Pe parcursul dialogului, Dragoș Paul Aligică se transformă foarte rar și prea puțin convingător într-un foarte necesar, pentru dinamica discuției, avocat al diavolului, astfel că
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
fie pe parcursul întregii cărți, ca un avocat al diavolului. Cu o vehemență jucată care amintește de strategiile de dialog ale regretatului Iosif Sava, Aligică își provoacă interlocutorul: „Ați subliniat necesitatea pluralismului în jurnalism, și pe bună dreptate. Pe de altă parte, sînt totuși niște limite ale pluralismului. Mă gîndesc, de pildă, la peisajul publicistic românesc, pînă unde poți merge. Nu mă refer acum că cineva publică articole stupide sau tendențioase antiamericane despre războiul din Irak; te poți resemna cu ideea că
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
al cosmetizărilor mitizante. Întrucît, totuși, primii destinatari ai cărții sînt studenții de limbă germană, autorii au însoțit fiecare text de lămuriri suplimentare: o concisă punere în context a evenimentului istoric care a generat discursul, note amănunțite, o bibliografie minimală și, partea cea mai interesantă, analize stilistico-retorice și ideologice ale textelor, toate într-un binevenit ton de rece obiectivitate. Cînd citești la rînd aceste discursuri menite îndeobște să entuziasmeze sau să potolească masele, îți dai seama că politica a profitat fără reținere
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
există numeroase inedite!), atingînd în treacăt și subiectul fierbinte al cărții Alexandrei Laignel-Lavastine, Marta Petreu, Spengler și Cioran: filozofii paralele, Dieter Schlesak: Mă plictisesc de tine și un fragment din comentariul empatic al lui Livius Ciocârlie la Caietele cioraniene, în parte publicat de România literară, între timp apărut în volum ș.a. Pe lîngă calitatea textelor din această secțiune a revistei, redactorii (între care Alain Paruit, Dumitru Țepeneag, François Aubral ) au meritul de a nu fi deviat discuția spre subiecte la modă
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
O, slăbiciune,/ numele tău este artă»/ Fiind deci atît de ridicul și slab, întreprinderea lui e deșartă,/ întocmai ca a ziarului, fratele său/ care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău.” l Orizontul timișorean pe august e în bună parte dedicat proaspătului sexagenar Cornel Ungureanu. Cronicarul îi spune și el „La mulți ani!” l În Vitraliu pe septembrie, două fragmente din jurnalul lui Sergiu Adam. Emoționant, cel dintîi, din 27 mai 1960, zi în care a fost arestat tatăl poetului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
preocupare mai veche, aceea pentru Panait Istrati, publicînd un excelent studiu despre Istrati în Elveția, fragmente din Celălalt Istrati în curs de apariție la neobosita Editură Polirom (unde, nu ne putem opri să spunem, a văzut recent lumina tiparului prima parte din Fără speranță, extraordinara carte de memorii a Magdei Mandelștam). Revenirea lui Nistorescu din Ardeal Două ziare centrale și un post de televiziune au anunțat săptămîna trecută demisia lui Cornel Nistorescu de la EVENIMENTUL ZILEI și trecerea cunoscutului cotidian în proprietatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
presă Ringier. Informațiile proveneau, zice-se, din surse din interiorul ziarului. Speculațiile au început fiindcă două zile la rînd comentariul lui Nistorescu a lipsit din Bulina roșie. Zvonurile au alimentat la rîndul lor alte zvonuri, încît marți 30 septembrie, mare parte din echipa Evenimentului era convinsă că ziarul devenise proprietatea trustului Ringier și că Nistorescu a demisionat. Acesta a apărut marți după-amiază la redacție cu precizări: ziarul n-a fost vîndut nimănui, ci se poartă discuții pe această temă, iar el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
o surprinzătoare maturitate a gîndirii artistice și un profesionalism fără concesii. Multiplele direcții în care el s-a manifestat pînă acum - gravură, obiecte realizate prin decupaj, desene/sculptură, avînd ca suport piatra de rîu -, se sprijină, în cea mai mare parte, pe același inventar de semne și pe aceeași dinamică a imaginației. După experimentarea mai multor variante expresive, de la un figurativism schematic la interpretarea imaginii zoomorfe, de la compoziția rectangulară la focalizările circulare, el a ajuns, la un moment dat, la forme
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
de plumb al unei fiscalități cu efecte sufocante asupra unei viitoare administrații dispuse la însănătoșirea economică a țării. E o simplă ipoteză, poate fantezistă. Dar câte aberații nu s-au dovedit, în societatea românească, adevăruri de neclintit?! Presat din toate părțile, la fel de hăituit ca triștii fazani și bietele vulpi luate în cătare, prim-ministrul comite greșeală după greșeală. Nu dă bine deloc (dar deloc, deloc!) la un electorat fascinat de liderii macho, să mergi la Cotroceni cu o idee și să
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
schimbă, respectarea lor strictă împiedică libertatea și expresivitatea etc.) sau reduse la simpla exprimare a disprețului pentru chestiune („vai domle ce sa zic nu am scris corect gramatical pe forum...”), rezolvat chiar printr-o înjurătură finală. Tind totuși să văd partea bună a lucrurilor: cunoașterea limbii literare rămîne un factor de evaluare socială, și, tocmai într-un mediu în care se instalează aparent haosul, nevoia de diferențiere și ierarhizare se accentuează: „forum-ul ș...ț își propune sa fie unul «de
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
a păcatului și o voluptate ascunsă și periculoasă a jocului profan. Cea de-a doua categorie de lucrări folosește ca suport lemnul, mai exact scîndura, și duce economia de semn plastic pînă aproape de gradul zero. Lăsat în cea mai mare parte în starea lui brută, cu textura, nervurile și accidentele sale, panoul de lemn este simultan suport și expresie, material inert și depozit de sensuri latente. Pictorul cade aici subit în beția vidului și în fascinația geometriei. O grafică sumară, însoțită
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
conectăm în rețea / rețea nu există fără trădare / o să vă fac mufe în ceafă / prize pe coloana vertebrală / pentru că eu nu mă pot mântui / fără dragostea voastră” Ideea în sine nu e rea deloc. Reținerea mea vine însă din două părți. În primul rând, al scriiturii. Lexicul tehnic la care apelează poetul și de care e nevoie pentru a-și dezvolta ideea este extrem de redus (conectare, mufă, imagine, ecran, internet, site, monitor și cam atât ). Sigur, autorul mizează pe cunoscători, evită
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
monitor și cam atât ). Sigur, autorul mizează pe cunoscători, evită să insiste într-o astfel de zonă aridă care își are riscurile ei și are grijă să nu încarce excesiv și poate inutil versurile cu termenii internauților. Pe de altă parte, înțeleg că aici este însă clou-ul poeziei sale. Un comentator de poezie care nu știe prea multe despre calculator, rețea, net ș.cl va risca (cum s-a și întâmplat) să vorbească nerelevant doar despre nesiguranța/vulnerabilitatea/fragilitatea ființei
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
principal, ci acela că, formulată în prefață, ea rămîne, pînă la sfîrșit, o afirmație lipsită de demonstrație critică. Cea de-a doua teză a cărții, care vede în Dionysos arhetipul eroilor lui Eliade e constant reluată, în fiecare dintre subcapitolele părții a doua, ce se ocupă, rînd pe rînd, de romanele publicate de Eliade. Dar, pe de o parte, simpla ei reluare nu poate funcționa ca demonstrație, iar pe altă parte analizele în salturi ale Sabinei Fînaru rămîn neconvingătoare. Nu-i
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
Cea de-a doua teză a cărții, care vede în Dionysos arhetipul eroilor lui Eliade e constant reluată, în fiecare dintre subcapitolele părții a doua, ce se ocupă, rînd pe rînd, de romanele publicate de Eliade. Dar, pe de o parte, simpla ei reluare nu poate funcționa ca demonstrație, iar pe altă parte analizele în salturi ale Sabinei Fînaru rămîn neconvingătoare. Nu-i lipsesc cărții unele observații subtile și interesante - cum sînt acelea despre accesul indirect la ficțiune în opera lui
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
eroilor lui Eliade e constant reluată, în fiecare dintre subcapitolele părții a doua, ce se ocupă, rînd pe rînd, de romanele publicate de Eliade. Dar, pe de o parte, simpla ei reluare nu poate funcționa ca demonstrație, iar pe altă parte analizele în salturi ale Sabinei Fînaru rămîn neconvingătoare. Nu-i lipsesc cărții unele observații subtile și interesante - cum sînt acelea despre accesul indirect la ficțiune în opera lui Eliade sau faptul că prefețele de la studiile de istorie a religiilor sînt
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
ilogice, obișnuite fiind să accepte toate fanteziile aberante ale unui regim politic care își rătăcise de multă vreme busola. Impiegatul Hristea G. Niculae, protagonistul prozei Micile inconveniente ale existenței care, în ultima vreme, a dormit „cu Kafka sub pernă” are parte de o experiență kafkiană pe care însă mintea sa o primește cu deplină naturalețe cîntărindu-i rațional avantajele și dezavantajele: „Hristea G. Niculae, impiegat de mișcare în gara din orașul C., s-a trezit, într-o limpede dimineață de iunie, cu
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
tradițional antinomic, (după vis/realitate și viață/moarte) transformat de Pavel Șușară într-o zonă de continue interferențe este viață/literatură. Literatura și viața sînt privite în proza lui Pavel Șușară ca fețe ale aceleiași oglinzi, iar trecerea dintr-o parte în alta este un lucru aproape subînțeles. În Mesagerul lui Ulisse, scriitorul mai mult sau mai puțin veleitar Romulus Decebal dă ochii cu personajul romanului său Nostalgia mării, Virgil Codrună, iar în Sinuciderea se amînă cititorul Dumitru Cărăbulea poartă o
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
emisiunea aia penală de la prima” (sod.cont), „muzica voastră penală” (vp.rosite.ro), „poeziile de acum câteva săptămâni au fost penale și super artificiale” (computergames.ro); „iarăși mâncăm din mâncărurile penale ale băștinașilor” (alpinet.org); „sunt cei mai penali la partea de dans... ăla e dans, mă?!” (fanclub.ro); „Sunteți penali că puneți așa prețuri mari!” (atexpc.ro); “ești penal...” (forum.softnews.ro) etc. Cuvîntul e folosit uneori exclamativ - „Penal!” (price.ro) - și adesea adverbial: “Cu softul lui se vede penal
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
despre ceea ce a fost numit theologia ludens: anume, toate acele considerații dezvoltate în jurul tezei platonice, propusă în Legile, cum că menirea omului este “să fie obiectul de joacă al Zeului, și acest lucru, la drept vorbind, este cea mai bună parte din el.” Într-un mod similar, filosofia lui Hegel este abordată din perspectiva curioasei teorii a jocului pe care Hegel, după părerea lui Nagel, o avansează în (mai cu seamă) Fenomenologia Spiritului. Pur și simplu, ideea de joc ajunge să
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]