8,290 matches
-
De aceea, Sfânta Scriptură ne atrage atenția, semnalând: „Unde este pizmă și zavistie, acolo este neorânduială și orice lucru rău” (Iacov 3, 16).Sfinții Bisericii au spus simplu și clar despre invidie, că este „tristețea pentru succesul aproapelui”, nici o altă patimă nu este „atât de ... XVII. SECRETUL SUCCESULUI: DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA, de Vavila Popovici , publicat în Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. „Cea mai mare glorie nu o dobândești atunci când nu ești doborât niciodată, ci atunci când te ridici după ce
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
din 12 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Las urmașilor moștenire A mea umilă răzvrătire, Iubirea o las ca mângâiere, Adevărul singura avere! Inima îmi e plină de regret Că prostia n-am putut s-o iert, Minciuna am taxat cu patimă, Prostia zugrăvită-n datină... Că așa e datina la români Să răbdăm, deși suntem stăpâni, În case bântuie sărăcia Iar noi nu vedem nemernicia... Hoții ne pradă, ne-n-genunche Manipularea ca un păduche Ne-n-văluie și ne sufocă Rămânem neclintiți ca o
LAS URMAŞILOR MOŞTENIRE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383520_a_384849]
-
din 22 martie 2017 Toate Articolele Autorului De s-ar opri o clipă în loc infinitul, Și-ar poposi odată cu el răsăritul, Prin versurile sufletelor poeților, Ar trăi nemurirea scrisă a sfinților!... În curgerea cristalină a lacrimilor Ar îngheța toată atingerea patimilor... Din dureri stinse ar renaște lumea, nouă, Împletind seninul cu picături de rouă... Speranțe ar înmuguri pure din pământ, Raze de început de zi le-ar legăna-n vânt, Transformându-le-n buchete de Nu-mă-uita, Ce veșnic dorurile-n ele
POEŢILOR... ( DE ZIUA LOR) de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383528_a_384857]
-
această temă care la prima vedere pare simplă o adevărată Învățătura de Credință pe care Biserica Ortodoxă a păstrat-o neschimbată până în zilele noastre. Postul în viziunea ortodoxă este un mijloc de elevație sufletească, de dominare a sufletu¬lui asupra patimilor trupești. Postul îl debarasează și-l ușurează pe creș¬tin de toate ispitele, de balastul și povara uneltirilor celui viclean care aduc “întunecare gândurilor și tulburare cugetelor”. El este o jertfă bineplăcută lui Dumnezeu sau, cu alte cuvinte, un act
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
pomul vieții și al bucuriei cu care mai înainte întru tine m-am desfătat“. (Imn în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai) Prin post creștinul se așază într-un alt mod de existență care reprezintă calea împărătească a curățirii, domolind patimile ca pe leii pe care i-a îmblânzit prorocul Daniel datorită înfrânării sale. Prin aceasta trupul se supune lucrării sufletului. În același timp, postul este o împreună-călătorie cu Iisus Hristos, un pelerinaj lăuntric spre Iisus Hristos, Cel care sălășluiește în
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
de Însuși Domnul. Dacă însă te vei mâhni, este ca și cum I-ai spune lui Iisus: nu voiesc leacurile Tale“. Sau Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață: „Dacă îți amintești de răul făcut de cineva, roagă-te pentru el și vei opri patima din mișcare, despărțind prin rugăciune amărăciunea de amintire a răului ce ți l-a făcut“. Devenind iubitor de oameni, vei șterge cu totul patima din suflet. Iertarea este singura cale de a te elibera de răul din tine și de
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
învață: „Dacă îți amintești de răul făcut de cineva, roagă-te pentru el și vei opri patima din mișcare, despărțind prin rugăciune amărăciunea de amintire a răului ce ți l-a făcut“. Devenind iubitor de oameni, vei șterge cu totul patima din suflet. Iertarea este singura cale de a te elibera de răul din tine și de răul celuilalt și de a-l încredința lui Dumnezeu care poate să ardă toată răutatea. Iertarea deschide perspectiva comuniunii cu Dumnezeu și cu toți
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
se mândrește cu ele (Luca 18, 9-14). Înălțarea de sine înaintea celorlalți și față de Dumnezeu se tămăduiește prin renunțarea încetul cu încetul la manifestările ei pătimașe prin trezvie lăuntrică și prin ferirea de oamenii care se află sub stăpânirea acestei patimi. Aducerea aminte că toate cele omenești sunt nestatornice, mărirea și bogăția trec, omul însuși este slab și neputincios, supus în această lume bolii, bătrâneții și morții și că fără Dumnezeu nu este decât cenușă și fum (Sfântul Ioan Gură de
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
-l face în stare să vadă, fără să orbească strălucirea Crucii, care este "mai scânteietoare decât soarele". De Cruce ne putem apropia, nu numai prin post, ci prin toate virtuțile Postului Mare, a căror făptuire a devenit cu putință prin patimă: "Doamne, Cel ce Ți-ai întins mâinile pe Cruce de bunăvoie, învrednicește-ne pe noi să ne închinăm Ei, întru străpungerea inimii, luminându-ne bine cu postirile și cu rugăciunile, cu înfrânarea și cu facerea de bine ca un bun
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
sfinte taine, mijloace eficace de comuniune în taină cu prezența lui Iisus Hristos. Ritualul intrării Crucii și troparul arată că nu există limită foarte strictă între icoană și euharistie, astfel că venerarea Crucii este în fond o comuniune anticipată cu patima lui Iisus Hristos și Învierea Sa nedespărțită de ea. Cei ce sărută cu evlavie Sfânta Cruce sunt încredințați că primesc Duhul Sfânt și găsesc o adevărată sfințire în razele duhovnicești pe care le iradiază Crucea ... ** Concluzie După ce toate acestea sunt
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
rar o credință adevărată. Din păcate, în viața creștină nu este posibil niciun progres fără amara experiență a căderilor. Prea mulți încep postirea cu entuziasm și renunță după prima cădere. Dacă după ce am căzut și ne-am supus poftelor și patimilor noastre reluăm totul de la capăt și nu renunțăm indiferent de câte ori cădem mai devreme sau mai târziu, postirea noastră va purta roadele sale duhovnicești. Între sfințenie și cinismul care ne trezește din orice iluzie se află marea și dumnezeiasca virtute a
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
serii foșnesc copacii murmurând a toamnă, hrănind galopul din copita mării și frunzele ce-au potcovit a iarnă. În ochi de ger și-adapă cerul norii înșeuând colinde-n zbor de fluturi, cristelniță, își sapă-n țarini zorii spălând de patimi umbrele din luturi. O iederă zvâcnește-n șoapta lunii strunind al stelelor răvășitor șirag, tăcerea-și trage-ncet un giulgi de funii acoperind lin cerul, cu degete de mag. Copita unui cerb lovește-n obraz apa descântec prins de sete
A TOAMNĂ, A IARNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383583_a_384912]
-
satului: pe unde mergea, cu cine se întâlnea, spunea numai cuvinte de ocară, neadevărate, la adresa preotului. Dar veni o zi în care suferi un necaz mare, și se hotărî pe loc să se lase de clevetit, gândindu-se că această patimă îi atrăsese nenorocirea. Mai mult, se și duse la preot să-și ceară iertare. Preotul, care nu era străin de patima femeii, o primi cu drag și îi spuse că o iartă, dar cu o condiție: să meargă acasă, să
BÂRFITOAREA de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383590_a_384919]
-
care suferi un necaz mare, și se hotărî pe loc să se lase de clevetit, gândindu-se că această patimă îi atrăsese nenorocirea. Mai mult, se și duse la preot să-și ceară iertare. Preotul, care nu era străin de patima femeii, o primi cu drag și îi spuse că o iartă, dar cu o condiție: să meargă acasă, să revină cu o pernă mare, plină cu pene, să urce în turnul clopotniței, să taie perna și să împrăștie penele în
BÂRFITOAREA de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383590_a_384919]
-
și caldul ființei Ce mă inunda cu doruri, Aș vrea iar să îmi cutreieri Tot lăuntrul, cu fioruri. Am uitat să te strecor Printre genele-mi în lacrimi, Să te-ndes în mine tot Și-apoi să te sorb din patimi. Ți-am uitat tremurul palmei Ce-mi vibra întreaga ființă Răscolind în al meu pântec Val în lavă de dorință. Am uitat să te mai caut Prin târziul trist din noapte, Am uitat să te iubesc Și să te topesc
AM UITAT DE NOI IUBITE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383593_a_384922]
-
cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tăi“. Despre învierea Dreptului Lazăr și Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim „Învățătorul este aici și te cheamă” ( In.11,28) „Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, pe Lazăr din morți l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta și noi, ca pruncii, semnele biruinței purtând, Ție Biruitorului morții strigăm: Osana Celui dintru înălțime, bine ești cuvântat, Cel ce vii intru numele Domnului.” Sunt cuvinte
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
o sărbătorim în fiecare an în duminica dinaintea Sfintelor Paști, este istorisită de toți cei patru sfinți evangheliști, fiind strâns legată de evenimentele ultime ale vieții trupești a Domnului nostru Iisus Hristos, de ultimele Sale zile petrecute în Ierusalim, de patimile, răstignirea, moartea și Învierea Sa din morți. Sfântul Evanghelist Ioan însă, înainte de a prezenta Intrarea în Ierusalim, în capitolul 11 și la începutul capitolului 12 ale evangheliei sale relatează niște evenimente importante, petrecute într-un sat din apropierea Ierusalimului, în Metania
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
nostru, cum ÎL primim? Cu inimi curate, cu necăutate, cu bunătate și strigând ca pruncii odinioară: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!”? Sa trăim astfel încât să nu afle sufletul nostru plin de spinii patimilor, pe care să fie nevoit a-i alunga cu biciul! Și... poate chiar este așa, dar în acest caz să-L lăsăm să-i alunge, să-i scoată afară din noi, pentru ca nu cumva să preferăm tulburarea, agitația, răutatea, crima
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
Venind la noi, Domnul nostru Iisus Hristos ne dezleagă de orice fel de legături ale morții, pentru a putea merge spre El, spre Viață, singura și adevărata viață. Să nu preferăm deci starea de legați, de înlănțuiți ai propriilor noastre patimi, în locul libertății, în locul vieții adevărate. Pentru a sărbători cu adevărat Intrarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, să ieșim și noi în întâmpinarea Lui cu stâlpările gândurilor și a faptelor bune, cu simțăminte curate, cu mirul de bună mireasmă al
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
unele icoane (Dobrovăț) deși cu mâna dreaptă binecuvintează mulțimile, cu fața se îndreaptă înapoi, fie către Apostoli, vrând a le spune că din aceste mulțimi, care strigă: "Osana", se, vor ridica și glasuri, nu peste mult timp, care, în vremea patimilor vor striga: "Răstignește-L, răstignește-L!", sau către farisei, care cereau Mântuitorului să oprească strigatele, spunându-le: Daca vor tăcea aceștia pietrele vor striga." În alte icoane (Voroneț), Mântuitorul nostru Iisus Hristos este înfățișat stând pe asin către noi și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
-le: Daca vor tăcea aceștia pietrele vor striga." În alte icoane (Voroneț), Mântuitorul nostru Iisus Hristos este înfățișat stând pe asin către noi și întors către mulțimi numai cu fața, privindu-le cu sentimentul celor ce se vor întâmpla în timpul patimilor când, așa cum s-a amintit mai sus, din rândul mulțimilor vor striga: "Răstignește-L!" Șederea pe mânz însemnă, potrivit comentariului liturgic al praznicului, întoarcerea neamurilor neînfrânați, de la necredință la credință" (Idiomelar, glas 8, de la Doamne strigat-am, Vecernia de Duminică
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
a amintit mai sus, din rândul mulțimilor vor striga: "Răstignește-L!" Șederea pe mânz însemnă, potrivit comentariului liturgic al praznicului, întoarcerea neamurilor neînfrânați, de la necredință la credință" (Idiomelar, glas 8, de la Doamne strigat-am, Vecernia de Duminică seara din săptămâna Patimilor) sau Răscumpărătorul nostru cel drept a șezut pe mânz ca să piardă cutezanța cea dobitocească a vrăjmașilor, care nu strigă: Toate lucrurile lăudați-L pe Domnul și-L preaînălțați în toți vecii" (Cântarea 8 din canonul Utreniei praznicului). Așadar, Mântuitorul nostru
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
fenic pline de seva primăverii pe care mulțimile le purtau în mâini și strigau cu glas de bucurie: "Osana!" Comentariul liturgic este limpede: "Pruncii semnele biruinței purtând, Ție, Biruitorului morții, strigăm: Osana!" (Troparul praznicului). Înnoirea are ca treaptă premergătoare înlăturarea patimilor cu rugăciuni luminătoare și ținând ramuri de virtuți să ne sârguim a întâmpina pe Iisus Hristos, pe care-L așteptăm să încalece pe mânz "și gătindu-Se spre patimi, ca să ne mântuiască pe noi" (Tropar de la Pena 9 de la Utrenia
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
morții, strigăm: Osana!" (Troparul praznicului). Înnoirea are ca treaptă premergătoare înlăturarea patimilor cu rugăciuni luminătoare și ținând ramuri de virtuți să ne sârguim a întâmpina pe Iisus Hristos, pe care-L așteptăm să încalece pe mânz "și gătindu-Se spre patimi, ca să ne mântuiască pe noi" (Tropar de la Pena 9 de la Utrenia de Marți în Săptămâna Patimilor). "Curățindu-ne sufletele, să lăudăm pe Iisus Hristos prin credință, cu ramuri înțelegătoare, ca și pruncii, strigând cu glas mare Stăpânului: "Bine ești cuvântat
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
ținând ramuri de virtuți să ne sârguim a întâmpina pe Iisus Hristos, pe care-L așteptăm să încalece pe mânz "și gătindu-Se spre patimi, ca să ne mântuiască pe noi" (Tropar de la Pena 9 de la Utrenia de Marți în Săptămâna Patimilor). "Curățindu-ne sufletele, să lăudăm pe Iisus Hristos prin credință, cu ramuri înțelegătoare, ca și pruncii, strigând cu glas mare Stăpânului: "Bine ești cuvântat!" (Sedelna, glas 4, după a doua stihologie de la slujba Utreniei praznicului). "Și munții, adică neamurile cele
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]