5,114 matches
-
Pictures exact în momentul în care se lăsa seara, iar pichetele de grevă se spărgeau. Parcă mașina la vedere, lipi de parbriz inscripția „Vehicul oficial al poliției” și își prinse insigna de polițist la reverul hainei. Se îndreptă spre ghereta paznicului. Nu văzu nici o față cunoscută și se simți deranjat că e ignorat. Omul de la poartă apăsă pe un buton și îi permise să intre. Danny se duse direct pe platoul 23. Plăcuța de pe perete îi confirmă că Masacrul tomohakului era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
exclamația „Trădătorule!” și îi văzu pe Mickey și pe Herman Gerstein la câțiva pași de el. Cohen era o țintă perfectă, dar cei șase martori prezenți îi anulau șansa loviturii. Buzz zise: — Presupun că asta-nseamnă că poziția mea de paznic e kaput. Nu, Mick? Tipul arăta în egală măsură jignit și dement. — Scârbă de creștin căcănar! Sugător de pulă! Comunistule! Câți bani ai primit de la mine? Câți bani ai primit la intervenția mea, ca să mi-o tragi așa mi-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu fațade multicolore, cuprinsă de liniștea amiezii: Taj Mahal, palmieri decorați cu beculețe de Crăciun, chei muzicale argintii, dungi de zebră și un monstru din ghips cu ochi roșii, sclipitori. Nici unul dintre cluburi nu părea să fie deschis. Portarii și paznicii parcărilor, ce măturau mucuri de țigară și cioburi de sticlă, erau singurii inși de pe stradă. Mal parcă mașina și luă la purecat partea de vest, iar Buzz pe cea de est. Vorbi cu oamenii de ordine. Vorbi cu paznicii parcărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și paznicii parcărilor, ce măturau mucuri de țigară și cioburi de sticlă, erau singurii inși de pe stradă. Mal parcă mașina și luă la purecat partea de vest, iar Buzz pe cea de est. Vorbi cu oamenii de ordine. Vorbi cu paznicii parcărilor. Împărți toți banii pe care nu-i îndesase în gura lui Terry Lux. Trei dintre negrotei îi răspunseră cu „Ha?” Doi dintre ei nu-l mai văzuseră pe Coleman, saxofonul alto, de vreo două săptămâni. Un clovn într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
înfășurată în hârtie de cadouri de Crăciun. Rabla lui închiriată era parcată pe marginea trotuarului, un pic mai la sud de Sunset. Parcarea din fața magazinului era ticsită cu tichii evreiești și porci cu puști. La ușa din față stătea un paznic care îi îndepărta pe potențialii clienții. Tipul staționat la ușa din dos părea pe jumătate adormit - stătea pe un scaun și se bronza la soarele arzător al dimineții. Buzz reperă și doi trăgători neutri - Dudley și al patrulea om trebuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe care îl recrutase într-un bar. Tipul intră în parcare, aruncă priviri furișe în jur și încercă portierele Cadillacurilor și Lincolnurilor înșirate pe lângă gard. Buzz nu se grăbi. Aștepta ca individul pus de pază să remarce și să reacționeze. Paznicului îi trebui aproape o jumătate de minut până să se agite, să devină atent și să se îndrepte într-acolo cu o mână în buzunarul de la haină. Buzz alergă cât putu de repede - un fulger de grăsime cu pantofi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mână un pistol semiautomat de calibrul 45. Încă o lovitură de genunchi îl puse jos, cocoșat de durere. Buzz dădu un șut pistolului, aruncă cutia de jaluzele și se folosi de patul puștii cu țeavă retezată ca să-l amuțească pe paznic. Complicele lui dispăruse. Gardianul vărsa sânge pe gură și pe nas și era deja în lumea viselor - poate pentru totdeauna. Buzz băgă pistolul în buzunar, se îndreptă spre ușa din dos și intră. Râsete și un dialog răsunător între egali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
bandiții Jian Shi, spuse negustorul cel gras, cu un amestec de aroganță și spaimă. Și nimeni n-o poate câștiga. Singura soluție e fuga. Ștefănel ascultă traducerea, apoi spuse, scurt: - Nu neapărat. - Avem În total douăzeci și cinci de luptători, reluă negustorul. Paznici ai bazarului. Bandiții sunt peste cinci sute. - Douăzeci și cinci de luptători sunt suficienți, spuse liniștit Ștefănel. Cei doi negustori Îl priviră ca pe un nebun, dar din respect față de călugăr nu plecară. - Dacă vreți să scăpați de atac, puteți folosi mărfurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de prezent. Dispăruseră, Învăluiți de aripa cenușie, aproape neagră, a norilor. Odată cu ei, dispăruseră liniile verticale. Nici o clădire nu se Înălța la mai mult de un stat de om. Moscheile Își pierduseră cupolele poleite. Corăbiile din larg Își pierduseră catargele. Paznicii care străjuiau intrările În palatul sultanului Mahomed Își pierduseră vârfurile halebardelor. Totul rămânea neterminat, aplatizat, redus la o viermuială joasă și nedeslușită. Marele Maestru al Ordinului Cuceritorilor coborî fără grabă treptele palatului Ak Sarai. Era Îmbrăcat simplu, dar nu după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
împotriva societăței actuale. Rezultatele suntem "noi toți"! - ... Erau mulți de tot felul! Unii redați căminului, otrăveau acolo ca niște toxine!. . . Alții de pripas!. Cei casnici s-au încorporat cu încetul... dar ceilalți? Cei vagabonzi?... Dintre ei va fi fost și paznicul meu de noapte, cu ochi șterși, plini de vedenii mistice și cu buze albe, care sărutau poala rochiei. . . Unde vor fi acum'?. S-au orînduit?. S-au vindecat?. Au murit unii de turbarea foamei?. . . - Cei care au scăpat de hingherii
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în care s-a achitat de sarcina ce singur și-o asumase, a urmat o fericit pe stăpâna lui acasă, unde a fost primit cu nespusă bucurie. Încă de când era cățelandru s-a dovedit a fi un destoinic și devotat paznic al gospodăriei. Vigilenței sale mereu trează nu-i scăpa nici o mișcare, nici un zgomot din curte, de pe uliță ori din apropierea porții, indiferent dacă acestea se petreceau ziua sau noaptea. În nopțile în care se bucura de libertate și nu participa la
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
de plecare fiind luată m-am prezentat la data stabilită în localitatea Holboca la gospodarul ce se oferise să-mi dea un cățel. Când am intrat în curtea acestuia am fost întâmpinat de lătrăturile furioase pe trei voci ale vajnicilor paznici, toți legați și posesori de cuști. Mi-a indicat un cățel cocoțat pe cușcă, frumos, zvelt și foarte gălăgios. Omul mi-a precizat că este fetiță și urmează să împlinească un an peste câteva săptămâni. De la prima vedere mi-a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
iama prin straturile cu zarzavaturi și nici pe cine lăuda cu vorbe frumoase atunci când îmi făceau ouă mari și multe. De azi înainte am și eu cu cine vorbi, pe cine iubi, pentru că un câine la casa omului este și paznic credincios, și sonerie, și prieten adevărat. De mai multe ori a rostit rugăciuni însoțite de semnul crucii pentru ca Dumnezeu să-mi dea sănătate, viață lungă și plină de bucurii pentru neprețuitul dar pe care i l-am făcut. Și mai
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
care de care mai dezgustătoare, de a le strecura câte ceva în mâncare, în păr sau în așternut. Și chiar iscusința de care dădea dovadă în a imita, un alt potențial talent, și-o folosea pentru a maimuțări cu cruzime șchiopătatul paznicului indian sau felul în care arăta fiul unui dirzi, care avea buză de iepure, atunci când mânca dal. Cei din jur încercau să-i explice că nu e bine ce face, dar își răceau gura de pomană. Încetul cu încetul, cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Mulțimea îl cercetează cu atenție, încercând să identifice trăsăturile de englez și indicându-și unul altuia semnele aparte care dintr-odată li se par atât de evidente. — Vă rog! îi imploră el. Vă rog, lăsați-mă înăuntru! De partea cealaltă, paznicul mârâie la el să dispară. — Vă rog! Deschideți! Nici un răspuns. Unchiul meu, strigă cu glas tremurat, o să vină și o să vă biciuiască. Atunci o să vă pară rău. Spre încântarea lui, se aude cum este tras zăvorul și poarta albastră se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
marele luptător, mergea din sat în sat, îmbrăcat în fustă, repetând: Și acum, domnilor și doamnelor, dacă mi-ar putea împrumuta cineva o brățară... Unele din aceste hijra se ocupă de zenanalele din casele nobile, însoțind femeile în călătorie ca paznici, polițai. Probabil în casele nobile, bogate, precum cea a nababului de Fatehpur. Pran lasă privirea în jos, spre trupul său îmbrăcat modest în negru. Se uită apoi spre cele două femei înalte din compartiment cu vocile lor răutăcioase, maxilarele puternice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pînă nu se apropie anii, cînd vei zice: " Nu găsesc nici o plăcere în ei"; 2. pînă nu se întunecă soarele, și lumina, luna și stelele, și pînă nu se întorc norii îndată după ploaie; 3. pînă nu încep să tremure paznicii casei (mîinile), și să se încovoaie cele tari (picioarele); pînă nu se opresc cei ce macină (dinții), căci s-au împuținat; pînă nu se întunecă cei ce se uită pe ferestre (ochii); 4. pînă nu se închid cele două uși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
foarte obosiți... Și atunci am auzit tunurile. Am crezut că visez, și așa au crezut și gărzile. Unul chiar a afirmat că a auzit tunetul. Însă într-o clipă am simțit miros de fum. La scurt timp după aceea, un paznic a alergat să ne spună că barbarii sunt la Poarta Înaltei Virtuți și la Poarta Păcii. Superiorul meu m-a întrebat ce se întâmplase cu trupele generalului Seng-ko-lin-chin. Paznicul i-a răspuns că barbarii îl prinseseră... Știam acum că eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
am simțit miros de fum. La scurt timp după aceea, un paznic a alergat să ne spună că barbarii sunt la Poarta Înaltei Virtuți și la Poarta Păcii. Superiorul meu m-a întrebat ce se întâmplase cu trupele generalului Seng-ko-lin-chin. Paznicul i-a răspuns că barbarii îl prinseseră... Știam acum că eram fără apărare. Superiorul meu mi-a ordonat să păzesc Grădina Fericirii, Grădina Apelor cu Unde Limpezi, Grădina Lunii Nemișcate și Grădina Luminii Strălucitoare a Soarelui, în timp ce el însuși mergea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Apoi îl va vâna pe prințul Kung. Nuharoo se ridică: — Trebuie să merg la sicriul lui Hsien Feng și să mă rog. Majestății Sale ar trebui să i se spună despre asta, astfel încât spiritul său să ne ajute din Ceruri. Paznicul de noapte bate din tobă de trei ori. Este trei dimineața. Întunericul e încă adânc. Întinsă în pat, mă gândesc la ce a spus Nuharoo. Într-adevăr, Su Shun este alegerea soțului nostru: Hsien Feng avea încredere în el. Greșesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și-a învățat meseria de servitor imperial, și este acum aproape la fel de bun ca An-te-hai. Sunt îngrijorată în legătură cu An-te-hai. Prințul Ch’un mi-a spus că este în închisoarea din Peking. Pentru a-și desăvârși înșelăciunea, An-te-hai îl scuipase pe paznic, asigurându-și o pedeapsă și mai aspră: a fost pus într-o celulă cu apă în care pluteau fecale în jurul gâtului său. Mă rog ca el să reziste până ajung eu. Nu pot încă să spun dacă mă voi întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sunt păstrate tronurile din aur și satin și robele galbene de dragon ale lui Hsien Feng. Acestea vor fi expuse în ziua anuală a sacrificiului. Ca și mausoleul strămoșilor săi, cel al lui Hsien Feng își va avea slujitorii și paznicii săi. Guvernatorul din Chihli a fost desemnat să aibă grijă de lăcașul sfânt și să-i păstreze izolarea prin interzicerea accesului. Intrăm în mausoleu. Partea superioară, care are formă de dom, este numită Orașul Comorilor și este cioplită în rocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
un biscuit, un profesor de limbi surd asculta cu atenția încordată. Cîțiva tineri livizi și o bibliotecară cu zulufi consumau exaltați hrana sufletească ce li se oferea. Deodată, dinspre coridor, răsună un tîrșîit de pîslari. Fredonînd, în ușă apăru un paznic grăsuț care, blajin, se opri să ne cîntărească din priviri. Cucerit de elocvența vorbitorului, se sprijini apoi cu palmele în canaturi. În luptă cu o atenție anevoioasă, puțin cîte puțin, maxilarul omului scăpa în jos. O vreme nu s-a
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Curînd, la Dobrina, munca pentru colectivizare fu întărită cu noi activiști. Înalt, gras, cu ochelari și șapcă scămoasă, șeful celor trimiși de la raion se numea tovarășul Șoptelea. Dînsul nu pierdea, precum grecul, vremea cu argumente. Studia dosare. Cineva bătuse un paznic; altul luptase pe frontul de est; cutare a furat un sac; unul își tăiase porcul contractat iar un vecin avea de stampilat un act... Tovarășul Șoptelea nu scăpa nici un prilej pentru a prinde, cum se spune, omul la țîțîna ușii
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
-i dibui oamenii, mersul și firea. Părinții au plecat la băi (să nu te prind că te hlizești: am făcut-o special ca să-ți stârnesc porcia) spre a-și trata reumele, iar eu am rămas planton și om la toate, paznic de casă, curte și orătănii, drept pedeapsă pentru restanța pe care o am de dat În toamnă. Tata, În calitate de director de școală, a și anunțat În cancelarie că fiu-său, adică eu, este un repetent și că nu Îndrăgește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]