5,213 matches
-
însă abia în perioada postbelică. Harta 5. Albania în 1913 MOȘTENIREA OTOMANĂ Prin 1914, posesiunile otomane din Balcani fuseseră deci reduse la orașul Constantinopol și la hinterlandul Traciei. Țelul mișcărilor naționale revoluționare balcanice fusese atins: Imperiul Otoman fusese izgonit din peninsulă. Într-un anumit sens, totuși, nu se schimbaseră prea multe lucruri. Locuitorii Peninsulei Balcanice trăiseră timp de cinci sute de ani sub aceeași flamură. Ei aparținuseră aceleiași lumi și se influențaseră unii pe alții. Împărtășiseră cu toții elementele unei civilizații otomane
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1914, posesiunile otomane din Balcani fuseseră deci reduse la orașul Constantinopol și la hinterlandul Traciei. Țelul mișcărilor naționale revoluționare balcanice fusese atins: Imperiul Otoman fusese izgonit din peninsulă. Într-un anumit sens, totuși, nu se schimbaseră prea multe lucruri. Locuitorii Peninsulei Balcanice trăiseră timp de cinci sute de ani sub aceeași flamură. Ei aparținuseră aceleiași lumi și se influențaseră unii pe alții. Împărtășiseră cu toții elementele unei civilizații otomane destul de diferite de Rusia ortodoxă sau de Austria catolică teritorii învecinate. Cu toate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avea să se sfîrșească prin dezmembrarea definitivă a Imperiilor Habsburgic și Otoman, prăbușirea regimului țarist din Rusia și prin deteriorarea relațiilor internaționale în așa măsură, încît un al doilea, și mai distrugător, avea să urmeze destul de curînd. Focarele periculoase din Peninsula Balcanică erau tot chestiunile naționale nerezolvate încă și luptele politice interne, care aveau drept rezultat o mare instabilitate. În ceea ce privește prima problemă, după împărțirea Macedoniei și Traciei și întemeierea Albaniei, naționalitățile balcanice răsturnaseră în sfîrșit stăpînirea otomană (vezi harta 6). Celelalte
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Centrale, iar după războaiele balcanice Bulgaria se alăturase și ea acestor state. Regimul Junilor Turci de la Constantinopol era pe punctul de a semna o alianță cu Germania. Dacă Serbia ar fi fost forțată să devină vasală Vienei, influența Rusiei în peninsulă ar fi dispărut. Dacă liderii habsburgici considerau că nu mai pot tolera ceea ce ei luau drept provocări din partea sîrbilor, atunci nu era de așteptat ca guvernul țarist să accepte o înfrîngere umilitoare într-o regiune unde irosise atîta sînge și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
eșec lamentabil în prima parte a războiului, iar teritoriile sale erau sub ocupație străină. Dacă acest stat urma să fie reconstituit sau nu avea să se stabilească în timpul negocierilor de pace. ÎNCHEIEREA PĂCII ȘI PREVEDERILE EI Odată cu terminarea războiului, soarta Peninsulei Balcanice intra din nou în mîinile marilor puteri victorioase. Tratatele de pace aveau să fie opera reprezentanților Marii Britanii, Franței, Italiei și ai Statelor Unite, nou apărute pe scena europeană. În cadrul unei rupturi radicale față de tradiția de pînă atunci, statele învinse Germania
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
întemnițați pentru că sprijineau un program care nu urmărea o dezmembrare a statului, ci o revizuire a constituției centraliste iugoslave. Erau luate măsuri energice de represiune polițienească împotriva oricărei manifestări a sentimentului național albanez sau macedonean. Conducerile naționale de pe tot cuprinsul peninsulei obișnuiau să folosească termenul de străini pentru a-i desemna pe cetățenii care aparțineau minorităților, chiar și atunci cînd familiile lor locuiau de secole în regiunea respectivă. Naționaliștii unguri, turci, germani, albanezi și italieni din Iugoslavia erau de cele mai multe ori
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
realizate, ci constituirea unui imperiu mediteranean, care ar fi fost o provocare și în același timp o emulație pentru dominația imperială a Britaniei și Franței. În ceea ce privește Europa de Răsărit, politica aceasta includea dominarea Adriaticii și exercitarea unei influențe majore în Peninsula Balcanică. În anii '20, relațiile cu Iugoslavia și Grecia erau proaste, Italia avînd neînțelegeri cu aceste țări încă din timpul negocierilor de pace. Tensiunea era deosebit de ridicată la Belgrad. Prin Tratatul de la Londra din 1915, guvernului italian i se promiseseră
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a devenit parteneră a Germaniei naziste. PROBLEMELE ORGANIZĂRII NAȚIONALE ȘI ALE DEZVOLTĂRII INTERNE În ciuda politicii diplomatice active a Franței și Italiei, nici o criză internațională majoră nu a apărut în Balcani în primul deceniu de după război. Practic, pentru o scurtă perioadă, peninsula a rămas în afara zonelor importante de conflict ale marilor puteri. Statele din regiune au beneficiat deci de un scurt răgaz în care și-au putut consacra eforturile soluționării problemelor interne apărute atît ca urmare a prevederilor tratatelor de pace, cît
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prețurilor din agricultură, țăranii nu mai puteau face față nici taxelor, nici achitării datoriilor lor. Ei erau afectați și de diferența tot mai mare dintre valorile bunurile agricole și cele ale produselor industriale. Cea mai mare parte a țăranilor din peninsulă se confrunta cu o deteriorare continuă a situației. În fața acestui dezastru, guvernele din Balcani au luat într-adevăr unele inițiative. Acțiunea lor principală a fost înființarea de agenții de stat care cumpărau cerealele țăranilor la prețuri mult mai mari decît
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
schimbat radical statutul ținuturilor în care aceștia locuiau. O atenție mai mică a fost acordată aspectelor vieții lor, care erau relativ neschimbate de secole, mai ales relațiilor din cadrul satelor și celor de familie. Cu toate că descrierea unui tablou valabil pentru întreaga Peninsulă Balcanică este greu de realizat, vom încerca să rezumăm aici condițiile materiale ale vieții țăranilor și să comentăm pe scurt relațiile de familie și pe cele dintre săteni. Țăranii din Balcani trăiau în comunități rurale ale căror modele de habitat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
populației rurale, exista tot mai puțin pămînt pentru tot mai mulți oameni. Pentru majoritatea locuitorilor din Balcani, nu națiunea sau comunitatea, ci familia impunea cea mai puternică loialitate și devotament. În perioada interbelică, pe cuprinsul celei mai mari părți a Peninsulei, organizația de bază era gospodăria familiei, care cuprindea de obicei trei generații: bunicii, părinții și copiii. Deși puteau apărea unele variații, relațiile fundamentale erau asemănătoare peste tot. Existau o ierarhie și o diviziune a muncii recunoscute în cadrul familiei. Conform tradiției
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în care viața depindea de veniturile provenite din cultivarea pămîntului. Către sfîrșitul secolului al XIX-lea, organizațiile zadruga fuseseră desființate în cea mai mare parte în zonele mai prospere, dar unele din ele existau încă din anii '30. Pretutindeni în Peninsula Balcanică, relațiile de familie, care fuseseră stabilite în vederea apărării și îngrijirii membrilor ei, erau strînse. Individul era considerat în primul rînd membru al unei familii; familia unei persoane care comitea o crimă sau suferise o rușine era și ea supusă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de populațiile lor rurale. Firește, școala era un instrument deosebit de important pentru transmiterea ideilor și cunoștințelor despre alte locuri. Chiar dacă eforturile se vor dovedi insuficiente, statul a început să asigure servicii sociale reale. Din nefericire, situația internațională nu va oferi Peninsulei posibilitatea unei evoluții pașnice a noilor instituții și relații. CONCLUZIE Așa cum am văzut, în anii de după război, guvernele balcanice, cu excepția celui albanez, a cărui situație era deosebită, s-au confruntat cu multe probleme similare. Într-un fel sau altul, toate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
civile erau abolite nu provoca îngrijorare într-o zonă unde cea mai mare parte a populației nu beneficiase practic niciodată de avantajele unui guvern constituțional ales prin vot universal și secret. De fapt, regimurile dictatoriale aveau pentru mulți cetățeni din Peninsulă avantajul de a pune capăt neîncetatelor dispute dintre niște partide care reprezentau doar o minoritate a populației. În plus, dictatura putea evident realiza coeziunea socială a tuturor elementelor societății în momente de criză. Mișcările fasciste cuprindeau totodată o întreagă serie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aspect negativ al vieții Balcanilor din această perioadă era eșuarea găsirii unei baze ferme pe care statele să poată coopera între ele și să reziste intervenției Marilor Puteri. Așa cum am văzut, unul dintre obstacolele principale în calea dezvoltării naționale din Peninsula Balcanică fusese presiunea extrem de mare exercitată asupra populațiilor ei de influențele din afară. După 1919, căderea Imperiilor țarist, habsburgic și otoman au scos din scenă trei mari puteri care fuseseră profund implicate în problemele Balcanilor. Marea Britanie a jucat și ea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de menținere a frontierelor existente împotriva protestelor Bulgariei. În februarie 1934 a fost semnat un pact de securitate și consultare reciprocă. Unul din punctele slabe ale acestei combinații era eșecul acesteia de a asigura o protecție adecvată împotriva amestecului în Peninsulă al Marilor Puteri. Nici una dintre membrele Antantei Balcanice nu era dispusă să apere interesele altei membre împotriva unei mari puteri. Grecia, de exemplu, nu avea deloc intenția să fie implicată într-un conflict italo-iugoslav; Turcia nu voia să fie implicată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
major în politica balcanică era jucat în continuare de Mussolini. Diplomații germani afirmau tot timpul că nu aveau nici un obiectiv politic în Balcani. Pînă în 1940, ei au acordat într-adevăr prioritate intereselor Italiei. În plus, două alte state din afara Peninsulei, Ungaria și Turcia, vor juca un rol foarte important în regiune în anii următori. Ungaria, care ducea o politică revizionistă agresivă, colabora cu puterile Axei și, alături de Polonia, beneficiase de unele recompense în urma Pactului de la München. În ciuda faptului că liderii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
față de celălalt, prevedere care contrazicea obligațiile Iugoslaviei stabilite în cadrul Antantei Balcanice. În faza a doua, în martie 1937 a fost semnat un acord și mai important de neagresiune și arbitraj cu Italia, al cărei guvern acorda concesii minorității iugoslave din Peninsula Italică și se angaja să nu sprijine Ustaša; în schimb, Iugoslavia consimțea tacit la dominarea Albaniei de către italieni. În anii care au urmat, Stojadinović a avut legături strînse cu conducerea italiană, mai ales cu Mussolini și cu ginerele acestuia, contele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dintre aspectele fundamentale ale vechii politici țariste. În ciuda faptului că nu jucaseră nici un rol important în anii '20 și '30 în problemele Balcanilor, sovieticii și-au exprimat deci clar intenția de a exercita de acum înainte o influență majoră în Peninsulă. Ei nu voiau să se lase atrași spre regiunea Oceanului Indian, insistînd să fie consultați în toate chestiunile legate de zona balcanică și de cea est-europeană. La 26 noiembrie, Germania a primit răspunsul la propunerea ei de aderare a Uniunii Sovietice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
guvernului. Forța expediționară britanică a fost evacuată în grabă. În acest timp, armata bulgară intrase în acțiune. Relațiile cu Iugoslavia au fost rupte la 15 aprilie, iar Skopje a fost ocupat în ziua de 19 aprilie. După încheierea campaniei din Peninsulă, trupele germane de parașutiști au cucerit în mai insula Creta. Între timp, pregătirile pentru Operațiunea Barbarossa continuau. Deși relațiile dintre Berlin și Moscova erau încă aparent amicale, semnele de dezacord dintre cele două state s-au înmulțit. În ziua de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
s-a alăturat a doua zi, urmată de Finlanda la 24 iunie și de Ungaria la 27 iunie. Datorită atitudinii pro-ruse a populației ei, Bulgariei nu i s-a cerut să acționeze. În vara anului 1941, războiul cuprinsese deci întreaga Peninsulă Balcanică. Toate statele erau implicate. Albania, Grecia și Iugoslavia se aflau sub ocupație inamică. Bulgaria era în război cu Iugoslavia iar Grecia ocupase Macedonia și Tracia. România lupta alături de Germania împotriva Uniunii Sovietice. Politica de neutralitate adoptată de aceste state
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Iugoslavia iar Grecia ocupase Macedonia și Tracia. România lupta alături de Germania împotriva Uniunii Sovietice. Politica de neutralitate adoptată de aceste state în 1939 se dovedise deci imposibil de menținut. Ca și în etapele anterioare ale crizei europene, poziția strategică a Peninsulei făcea din dominarea ei o miză importantă în lupta dintre Marile Puteri. CONCLUZIE După implicarea întregii Peninsule în război, vara anului 1941 marchează sfîrșitul unei epoci importante din istoria Balcanilor. Cu excepția Greciei, toate statele aveau să iasă din această nouă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
adoptată de aceste state în 1939 se dovedise deci imposibil de menținut. Ca și în etapele anterioare ale crizei europene, poziția strategică a Peninsulei făcea din dominarea ei o miză importantă în lupta dintre Marile Puteri. CONCLUZIE După implicarea întregii Peninsule în război, vara anului 1941 marchează sfîrșitul unei epoci importante din istoria Balcanilor. Cu excepția Greciei, toate statele aveau să iasă din această nouă catastrofă cu instituții politice diferite și cu o altă orientare a politicii externe. Poate că ar fi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Transilvaniei în Regat sau a Macedoniei în Grecia, să fie dificilă, iar centralizarea făcea desigur ca unirea unor regiuni dezvoltate, ca Slovenia și Croația, cu unele mai primitive, în cazul de față Serbia, să fie deosebit de complicată. În această perioadă, Peninsula Balcanică era considerată cea mai săracă și mai înapoiată regiune din Europa, în ciuda faptului că această părere ar putea fi de fapt greșită. Problema economică fundamentală era pauperitatea țărănimii, care constituia 80 % din populația de 16 milioane a României și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în cel de-al doilea război mondial, să acorde firește prioritate mai curînd problemelor externe decît interne. După cum spunea o zicală care circula la acea vreme, ele trebuiau să aleagă între tunuri și unt. Trecînd în revistă evenimentele petrecute în Peninsulă începînd din secolul al XVIII-lea, este evident că unica forță extrem de importantă în modelarea vieții politice a locuitorilor din Balcani a fost ideea națională. Către 1941, acest principiu căpătase mai curînd trăsături negative decît pozitive. Punerea acestuia în aplicare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]