4,422 matches
-
de integrare în structuri organizaționale zonale și planetare. Conflictualitatea este indicatorul stării de stabilitate/securitate al unei entități teritoriale, funcție de care se au în vedere diferite abordări proiective ori soluții pe termen scurt, mediu sau lung. Pentru explicitarea tandemului centralitate - periferie în arealul arab, vom lua în considerare valorile mai multor mărimi ce definesc situația teritorială de fapt (poziția geografică, dimensiunile teritoriale, dimensiunile componentei demografice, potențialul economic, gradul de stabilitate, potențialul financiar destinat apărării), ale căror efecte însumate cuantifică cantitativ și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
fost incluse între cele 3 state arabe definite cu statut de state-pivot (alături de Maroc), din rândul celor 27 state pivotale stabilite la nivel mondial (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). Celelalte state ale acestei categorii au apărut ca subiecți de drept internațional pe planiglobul politic după 1955 (Maroc, Tunisia), iar unele după 1970 (E.A.U.), dar au cunoscut o dinamică rapidă a fluxurilor relaționale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
între cele 3 state arabe definite cu statut de state-pivot (alături de Maroc), din rândul celor 27 state pivotale stabilite la nivel mondial (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). Celelalte state ale acestei categorii au apărut ca subiecți de drept internațional pe planiglobul politic după 1955 (Maroc, Tunisia), iar unele după 1970 (E.A.U.), dar au cunoscut o dinamică rapidă a fluxurilor relaționale bilaterale proprii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
state arabe definite cu statut de state-pivot (alături de Maroc), din rândul celor 27 state pivotale stabilite la nivel mondial (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). Celelalte state ale acestei categorii au apărut ca subiecți de drept internațional pe planiglobul politic după 1955 (Maroc, Tunisia), iar unele după 1970 (E.A.U.), dar au cunoscut o dinamică rapidă a fluxurilor relaționale bilaterale proprii începând din deceniul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
regatul marocan a fost intens “curtat” de principalii actanți ai scenei mondiale, care doreau să-și apropie un stat cu un important potențial geopolitic (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). La toate aceste atuuri naturale, s-a adăugat îndelungata stabilitate internă a monarhiei marocane (cu continuitate până în prezent), ce a reprezentat un argument suplimentar în ecuația admiterii/cooptării Marocului în jocul global și regional
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a fost intens “curtat” de principalii actanți ai scenei mondiale, care doreau să-și apropie un stat cu un important potențial geopolitic (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). La toate aceste atuuri naturale, s-a adăugat îndelungata stabilitate internă a monarhiei marocane (cu continuitate până în prezent), ce a reprezentat un argument suplimentar în ecuația admiterii/cooptării Marocului în jocul global și regional de interese
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
curtat” de principalii actanți ai scenei mondiale, care doreau să-și apropie un stat cu un important potențial geopolitic (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). La toate aceste atuuri naturale, s-a adăugat îndelungata stabilitate internă a monarhiei marocane (cu continuitate până în prezent), ce a reprezentat un argument suplimentar în ecuația admiterii/cooptării Marocului în jocul global și regional de interese. Sub acest aspect
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Africa arabofonă (Egipt, Libia, Algeria, Tunisia, Maroc, Sudan, Ciad, Mauritania, Djibouti, Eritrea). Sunt state al căror cadru relațional extern este dominat de raporturile politico-diplomatice cu statele africane și europene, aspect care schițează una din componentele ce definesc valențele lor de periferie de contact între cele două continente. O situație particulară înregistrează Egiptul, Marocul și Tunisia, care, în ciuda preponderenței relațiilor bilaterale cu state europene și africane, au stabilit relații într-o proporție însemnată și cu țări din Asia (21,8% - Egipt, 21
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
analizele economico-geografice. În situația dată, Imperiul Otoman a jucat timp de câteva secole (din secolul al XVI-lea până la începutul secolului al XX-lea) rolul de areal geopolitic central, față de care spațiul arab de la sud s-a înscris ca o periferie din ce în ce mai depărtată, în care exercitarea puterii autorităților turce s-a realizat cu o intensitate invers proporțională cu creșterea distanței față de nucleul anatolian central. Așa se explică apartenența pur formală la statul otoman a teritoriilor arabe nord africane, în care revoltele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Mauritania), cât mai ales la reconsiderarea priorităților geostrategice în regiunea euro-maghrebiană de către principalii actori cu interese în acest areal: U.E., S.U.A., statele arabe nord-africane (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). Hegemonia spaniolă a fost mult mai redusă teritorial decât cea britanică și franceză și a vizat în principal aria maghrebiană de vis-à vis de strâmtoarea Gibraltar, văzută de cercurile puterii de la Madrid, drept arie
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
mai ales la reconsiderarea priorităților geostrategice în regiunea euro-maghrebiană de către principalii actori cu interese în acest areal: U.E., S.U.A., statele arabe nord-africane (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). Hegemonia spaniolă a fost mult mai redusă teritorial decât cea britanică și franceză și a vizat în principal aria maghrebiană de vis-à vis de strâmtoarea Gibraltar, văzută de cercurile puterii de la Madrid, drept arie naturală de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
reconsiderarea priorităților geostrategice în regiunea euro-maghrebiană de către principalii actori cu interese în acest areal: U.E., S.U.A., statele arabe nord-africane (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). Hegemonia spaniolă a fost mult mai redusă teritorial decât cea britanică și franceză și a vizat în principal aria maghrebiană de vis-à vis de strâmtoarea Gibraltar, văzută de cercurile puterii de la Madrid, drept arie naturală de expansiune a statului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
avea un stat propriu (poporul kurd) sau de a nu avea acces suficient la resurse primare elementare precum apa (Ciad, Siria, Iordania, Teritoriile palestiniene). Însuși poporul arab în ansamblu, este despărțit în peste 20 de state, iar în cele de la periferia spațiului arabofon constituie chiar minorități etnice. Toate aceste fenomene constituie elemente cauzale generatoare de conflicte interne, foarte greu de gestionat și de soluționat. a. Conflictele din arealele locuite de kurzi reprezintă una dintre marile probleme de securitate/stabilitate regională din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
interese opuse în interiorul aceluiași stat. Frontierele respective fragmentează sub aspect politico-administrativ spațiul locuit de poporul arab, astfel că statele din părțile centrale ale arealului arab dețin o majoritate etnică arabă covârșitoare (Arabia Saudită, Iordania, Egipt, Libia,Tunisia), în timp ce populația statelorsituate la periferia acestui areal cuprinde doar o parte elemente arabe și arabizate, iar o altă parte este alcătuită din segmente ale comunităților exterioare al căror areal se învecinează cu cel arab. Practic, în jumătatea nordică a Africii, populația este dispusă sub formă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
al căror areal se învecinează cu cel arab. Practic, în jumătatea nordică a Africii, populația este dispusă sub formă de benzi etno-rasiale latitudinale (cu berbero-arabi în nord, apoi populații mixtate semito-negroide și negroide mai spre sud), iar statele arabofone de la periferia spațiului arab (Sudan, Ciad, Mauritania) au teritoriul alungit tot latitudinal, ceea ce determină cuprinderea în interiorul lor a unor porțiuni din mai multe benzi etno-rasiale succesive. Această realitate teritorială este moștenită prin inerție istorică din epoca colonială, în care actuala frontieră ciadiano-sudaneză
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
granițelor menționate, iar frontierele de contact cu lumea sudică africană separă comunitățile negroide, ce locuiesc atât în sudul statelor arabofone (Sudan, Ciad, Mauritania), cât și în țările africane învecinate. Prin urmare disensiunile bilaterale cu care se confruntă statele arabofone la periferia exterioară sunt legate în bună măsură de probleme teritoriale derivate din comuniunea spațială a grupurilor umane omogene sub aspect etno-rasial și etno-confesional, care populează arealele respective. Acest element se adaugă disensiunilor interne din statele arabofone, cauzate de faliile etno-culturale dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
grupurilor umane omogene sub aspect etno-rasial și etno-confesional, care populează arealele respective. Acest element se adaugă disensiunilor interne din statele arabofone, cauzate de faliile etno-culturale dintre aceste populații și etnia arabă majoritară/stăpânitoare, care vin să potențeze stările conflictuale de la periferii, cu impact obligatoriu asupra relațiilor tensionate cu statele nearabofone din spațiile exterioare limitrofe. La toate acestea se adaugă uneori și mize economice privind partajarea valorificării resurselor naturale, care conferă un motiv suplimentar de divergențe bilaterale: exploatarea unor perimetre forestiere cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
recent episod al conflictului îl constituie ofensiva forțelor etiopiene în sudul Somaliei din anul 2007, ce vizează obținerea controlului asupra capitalei Mogadishu. Eritrea - Etiopia - tronsonul frontalier comun de 912 km. este unul dintre cele mai „fierbinți” arii frontaliere africane de la periferia lumii arabofone. Începând din 1995 problema delimitării frontierei în regiunile Badme, Bure și Tsorona-Zalambessa s-a acutizat, generând între 1998-2000 un sângeros război. Hotărârea Curții de Arbitraj de la Haga din 2002 privind delimitarea frontierei a fost acceptată de ambele părți
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
camerunez Limboh. 3.2.4.2. Dinamica spațială a stărilor conflictuale/tensionale arabo-limitrofe A. Repartiția spațială a conflictelor arabo limitrofe De segmentele frontaliere circumscrise perimetrului extern sunt legate majoritatea conflictelor arabolimitrofe, a căror desfășurare se înscrie într-o geopolitică a periferiei arabe, marcată de un cerc de foc al sumei conflictelor asociate fiecărei dyade exterioare (Tabelul nr. 38). Se remarcă o corelație aproape perfectă între numărul dyadelor arabo-limitrofe ale fiecărui stat și numărul conflictelor limitrofe în care a fost implicat statul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în egală măsură stabilitatea politică și economică a statului pivotal este „exportată” la nivelul întregului sistem geopolitic. 3.3.3. Lumea arabă - un „continent intermediar” 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale Pentru o evaluare obiectivă a raporturilor centru-periferie vomefectua o cuantificare spațială a potențialului geopolitic atât în interiorul spațiului arab, cât și la scară globală. A. Repartiția spațială a potențialului geopolitic la scara spațiului arabofon În
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
măsură stabilitatea politică și economică a statului pivotal este „exportată” la nivelul întregului sistem geopolitic. 3.3.3. Lumea arabă - un „continent intermediar” 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale Pentru o evaluare obiectivă a raporturilor centru-periferie vomefectua o cuantificare spațială a potențialului geopolitic atât în interiorul spațiului arab, cât și la scară globală. A. Repartiția spațială a potențialului geopolitic la scara spațiului arabofon În spațiul arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și economică a statului pivotal este „exportată” la nivelul întregului sistem geopolitic. 3.3.3. Lumea arabă - un „continent intermediar” 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale Pentru o evaluare obiectivă a raporturilor centru-periferie vomefectua o cuantificare spațială a potențialului geopolitic atât în interiorul spațiului arab, cât și la scară globală. A. Repartiția spațială a potențialului geopolitic la scara spațiului arabofon În spațiul arabofon, la nivelul anului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
rate ingul importanței atât ca parte a viitoarei construcții regionale euro-mediteraneene, cât și în calitate de cap de pod al intereselor americane în estul Atlanticului. După cum am văzut în subcapitolele anterioare, domeniul arabofon, pe diferitele sale componente teritoriale, posedă valențele unei/unor periferii de tipul arealelor intermediare ori punților de legătură între ariile geopolitice din vecinătatea continentală (fig. 91). Juxtapunerea calitativ-spațială a trăsăturilor derivate din potențialul geopolitic al statelor arabofone, precum și al statelor de pe continentele învecinate (Europa, Asia, Africa), configurează geografia politică a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
lumii arabe (Asia arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental-regionale din proximitate, iar pe de altă parte valențele spațiului arabofon în ansamblu, în postura sa de triplu contact teritorial. De asemenea, ne dezvăluie existența unui interesant model de structurare a periferiei în raport cu spațiile limitrofe și a raporturilor stabilite între aceste unități de proximitate. Astfel, domeniul arabofon în întregulsău, prin valoarea indicelui de potențial geopolitic (I=21,3), îndeplinește rolul unei arii regionale-pivot, situată într-o poziție intermediară în raport cu unitățile continentale învecinate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
apare mai degrabă drept o punte periferică intermediară cu caracter median între mult mai potenta Europă (aria pivotală) din Nord și mult mai puțin înzestrata Africă subsahariană (aria periferică mai îndepărtată) de la Sud. 3.3.3.2. Reconfigurarea raporturilor centralitate - periferie funcție de dinamica potențialului geopolitic A. Tipologia dinamicii potențialului geopolitic în spațiul arabofon Pentru configurarea evoluției potențialului geopolitic a fost calculată valoarea indicelui I pe ani de referință la intervale decenale, pentru perioada 1950-2008. Spre deosebire de alți parametri prezentați în cadrul lucrării, s-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]