7,838 matches
-
însă, cu certitudine că Slavici-monografie, antologie comentată, receptare critică aduce operele analizate în "imediata noastră apropiere"49. Cititorul e impresionat. Ceea ce el sesizase intuitiv, criticul va formula cu ușurință într-o scriitură densă cu valențe poetice. De obicei, studiile critice pertinente "îl conving" pe lectorul împătimit care, fascinat, își însușește ideile. În cazul de față, parcursul e cu totul altul. El recunoaște ideile prezentate. Bucuria nu va fi a descoperirii unui teritoriu necunoscut, ci a întoarcerii la un "acasă" știut, bănuit
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o eliberare faț de chemrile plcerii spune Ralea. Este renunțarea anticipat la o satisfacție aparent, care ascunde, de fapt, dezavantaje. Prin urmare, refularea e conștiința unui obstacol de netrecut. Ralea mai face cu acest prilej și alte observații interesante și pertinente. Astfel, el spune c, în timp ce animalul cunoaște doar piedici exterioare, omul e singurul capabil, s-și creeze autoobstacole. Dup el, omul, conservator în trecut ori utopic în viitor, e un mare distrugtor de prezent. Omul își alege de obicei o
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
pe câteva dintre ideile bergsoniene din Cele dou surse ale moralei și religie?, demonstrând în ce fel spectacolul religiilor e înc foarte umilitor pentru inteligența uman (absurdul religiilor încurajând în unele cazuri imoralitatea și impunând sacrificii, chiar crime, Ralea face pertinent o ampl trecere în revist a interpretrilor fenomenului religios. Prima definiție dat de Ralea religiei se bazeaz pe distincția durkheimist dintre lucrurile sacre și cele profane. Situându-se adeseori pe poziții ateiste, el vede în teroarea religioas (ca și Durkheim
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
civilizației românești din toate timpurile. Vasile Pârvan a fost sufletul arheologiei și al istoriei morale a românilor de la origini. Mitologia și miturile românești, rscolite cândva de Cantemir, Alecsandri, Hașdeu și Odobescu, de Titu Maiorescu și Eminescu, au fost, iute și pertinent rscolite și ozonate, de Densușianu, Sadoveanu și Caracostea, de Lucian Blaga, George Clinescu, Mircea Eliade și alți. Alturi de istoricii de notorietate Xenopol, lorga și Pârvan, de Giurescu și Daicoviciu, care și-au fcut cum se cuvine profesia scriind și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Ca lucrurile să fie foarte clar în această privință, știința pare să ne spună "de ce" este universul așa cum este printr-o mulțime imensă de detalii legate între ele. Principalul nostru instrument de extragere a lungilor înșiruiri de raționamente cât mai pertinente cerute de știință este matematica. Într-adevăr, matematica ar putea fi definită drept instrumentul mental proiectat pentru acest scop. În decursul anilor, mulți și-au pus întrebarea pe care am pus-o efectiv în titlu: "De ce este matematica atât de
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cultura universală. În vorbirea și accepțiunea curentă, matematica este asociată cu știința numerelor și a calculului, iar esența raționamentului matematic ar fi, de fapt, caracterul său exclusiv logic. Sunt, desigur, puncte de vedere unilaterale, care nu rezistă la o analiză pertinentă și au fost respinse de mai mulți matematicieni și filosofi ai științei care au insistat asupra complexității raționamentului matematic. Vom prezenta în acest capitol opiniile unor mari matematicieni moderni Henri Poincaré, G. Hardy și G. Polya asupra acestui argument, cât
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
abstracte și viața noastră, interpretarea lucidă a textelor, preferința pentru extrase în defavoarea textelor integrale au constituit dintotdeauna metodele religiilor care s-au confruntat, timp de secole înainte de invenția televiziunii, cu provocarea de a transmite idei într-un mod însuflețit și pertinent unui public nerăbdător și distrat. Ele au știut dintotdeauna că cel mai mare pericol pe care îl aveau de înfruntat nu era suprasimplificarea conceptelor, ci erodarea interesului și a susținerii prin lipsa înțelegerii și apatie. (Botton, 2013, pp. 111-112) În
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nu și despre peretele vascular fiind o proiecție bidimensională a lumenului (“luminogramă”, “umbrogramă” - shadowgram 7) dar și o explorare care poate fi supusă prelucrării matematice. Totuși, sensibilitatea angiografiei de a identifica ateroscleroza minimă sau precoce este redusă 8. O analiză pertinentă, în acest sens, a fost posibilă în cadrul studiului suedez PQRST (Probucol Quantitative Regresion Swedish Trial) în care analiza progresiei/ regresiei leziunilor aterosclerotice s-a efectuat la nivelul a 20 cm din artera femurală superficială utilizând pentru calculul ariilor de secțiune
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Totuși, în ceea ce privește cercetarea, ne-am obișnuit cu realitatea afirmației lui Finagle că “indiferent la ce rezultat se ajunge, există cineva care va crede că s-a confimat teoria sa preferată”. De aceea, analizele computerizate vor trebui supuse permanent unor validării pertinente.
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
necesitatea înființării instituționale a unei asemenea activități, în care problema principală să fie construcția Băncii de Gene, neînțelegerile sau reținerile au apărut, care la un moment dat păreau de nesurmontat. Știind ce ne așteaptă ne-am pregătit temeinic cu argumente pertinente pentru a convinge. Argumentele și motivațiile prezentate și susținute pentru înființarea Băncii de Gene a României, cu localizare la Suceava: Necesitatea imperativă de a se crea condiții instituționalizate, pentru colectare, evaluare și conservare a resurselor genetice vegetale, apreciind caracterul strategic
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și nu pe bază de argumente raționale, în acea perioadă se lucra mult mai cinstit, mai operativ și mai deschis, în multe cazuri având de a face cu oameni profesioniști. Totuși pentru orice eventualitate, ne-am pregătit temeinic, cu documentații pertinente, cu argumente științifice și nu cu alt gen de ”argumente”, care să reziste în oricare dezbatere. Acum privind retrospectiv cum s-au derulat toate fazele, începând cu pregătirea documentațiilor și terminând cu construcția propriu-zisă, îmi dau seama de diferențele între
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
avut un sprijin consistent și permanent în toată această perioadă. Fiind deja cea mai avizată personalitate științifică din România în domeniul resurselor genetice vegetale, domnul director Mihai Cristea m-a ajutat mult cu informații științifice de ultimă oră, cu sfaturi pertinente privind analiza și sinteza rezultatelor experimentale în vederea prezentării unei lucrări de care să fie și domnia sa mândru. Dar ce mi-a rămas în suflet cu deosebire l-a reprezentat acceptul de a mă susține până la capăt. Am mers împreună pe
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
sunt pilonii pe care aceasta se sprijină. Inspirați de abordarea proprie sociologiei americane (ce caută să fixeze repere clare oricărui subiect de cunoaștere), considerăm că cele mai importante elemente ale culturii sunt limba, normele, sancțiunile și valorile. Astfel, o cunoaștere pertinentă a culturii trebuie să pornească de la studierea în amănunt a fiecărui element al culturii, de vreme ce specificitatea acesteia e dată de modul în care acestea funcționează și se intercondiționează. Ne opunem acelor abordări ale culturii care pornesc direct în planul generalității
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul contează în eficiența persuasiunii. dintre acestea, cea mai importantă este credibilitatea, prin aceasta înțelegându-se câtă încredere inspiră cel care propune o idee, o atitudine (ex.: cât de pertinente sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
una academică, deoarece informațiile din acest domeniu privitor la societatea românească sînt extrem de limitate, iar cealaltă, pragmatică, putînd reprezenta punctul de plecare pentru fundamentarea unor politici sociale avînd ca obiect intervenția la nivelul familiei. Apreciem că este necesară o imagine pertinentă asupra modului în care părinții aparținînd spațiului nostru cultural înțeleg să se implice în educarea propriilor copii, inclusiv din perspectiva deschiderii lor în raport cu școala și comunitatea, pentru a putea elabora, ca următor pas, programe de parteneriat în acest domeniu. Este
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
experiența trăită, logica și raționalitatea acestuia. (p. 124) Fiind un "proces interlocutoriu", interviul calitativ explorează multidimensionalitatea rațională și afectivă a lumii oamenilor cu ajutorul limbajului, cuvîntul fiind astfel "vectorul principal" al explorării faptelor. De aceea, subliniază autorii menționați, interviul este deosebit de pertinent cînd vrem să analizăm sensul pe care îl dau actorii evenimentelor trăite, comportamentelor lor și ale altora, precum și atunci cînd ne propunem să aflăm valorile și normele la care se raportează cînd decid și acționează într-un anumit fel. Pornind
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sau școli de arte și meserii. Subliniem, din nou, că cercetarea noastră are un scop pragmatic: dorim relevarea atitudinilor și practicilor educative familiale pentru a vedea în ce măsură sînt legate de reușita tinerilor. Vom putea, pe această cale, să oferim sugestii pertinente privind conținutul unor programe de parteneriat școală-familie-comunitate. Capitolul 7 MODELE DE COEZIUNE FAMILIALĂ ȘI REUȘITĂ ȘCOLARĂ REUȘITĂ ȘCOLARĂ: MEDII GENERALE VERSUS TEST NAȚIONAL Ne oprim, în primul rînd, asupra reușitei școlare a tinerilor pentru a încerca să estimăm care din
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
demersurilor tipologice. Complexitatea textuală poate fi observată și abordată din perspectivă tipologică, cu singura condiție de a adopta un punct de vedere modular. Tipologiile enunțiative, reținute cel mai adesea de către lingviști (Benveniste, 1966, Weinrich 1973, Simonin-Grumbach 1975) sunt cu siguranță pertinente la un nivel foarte precis de definire a textualității și nu voi considera tipologia secvențială expusă aici decât un punct de vedere parțial asupra unui obiect eterogen. Modulele enunțiativ și secvențial sunt complementare și niciunul nu constituie, în sine, baza
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Unitatea de bază: propoziția enunțată Am văzut că secvența presupune un anumit număr de macro-propoziții compuse din una sau mai multe propoziții elementare. Nu ne rămâne acum decât să definim aceste propoziții, punându-ne, până una alta, întrebarea dacă este pertinent să vorbim de propoziții narative, descriptive sau de alt tip; cu alte cuvinte, dacă diferențele tipologice au loc la acest micro-nivel sau la un nivel superior de grupare a propozițiilor în pachete (macro-propoziții) organizate după schemele prototipice ale secvențelor de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt multe, fără ca laolaltă să alcătuiască o singură acțiune. (51a16) Trebuie să reținem observația lui Aristotel, și anume caracterul individual al actorului (principal) nu garantează unitatea de acțiune. Prezența unui (cel puțin) actor este indispensabilă, dar acest criteriu nu devine pertinent decât în raport cu alte componente: cu succesiunea temporală (A) și cu predicatele care caracterizează acest subiect (C). (C) Predicate transformate: "Să se arate ce se întâmplă în momentul t + n al predicatelor care [...] pot caracteriza [subiectul de stare S] în momentul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
În aceste două cazuri, schema [informații date → concluzie] este evidentă. Va deveni mai complicată însă odată cu construirea unei lumi mai mult (12) sau mai puțin (11) fictive. În toate aceste cazuri, modelul este: în contextul lui p (Dacă p), este pertinent să enunțăm concluzia q (atunci q)27. Schema argumentativă devine puțin mai complicată odată cu exemplele următoare: (13) Deși cu multe straturi, foarte bune la gust, secretul lazanelor noastre rămâne de nepătruns. (Findus) (14) Dacă Club World este recunoscut drept una
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o voi nota cu [P. expl. 1]. Să observăm, drept prim exemplu de actualizare o secvenței prototipice, acest pasaj dintr-un articol de ziar elvețian romand, a cărui apartenență politică va fi ușor de interpretat de către cititor: [2] (a) Considerăm pertinente motivele invocate de Dl. Le Pen. (b) Nu este cazul însă și în ceea ce îl privește de Domul Levaï, și nici în ceea ce îi privește pe toți jurnaliștii care au comentat emisiunea, a doua zi. (c) De ce ? (d) Le Pen
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prin caracterul de spontaneitate, împreună cu fenomenele pe care acesta le presupune, precum ezitarea, rectificarea sau "turn-taking"-ul etc. (1987: 100-101) Faptul că un dialog poate cuprinde momente (secvențe monologate) narative, descriptive, explicative sau argumentative nu constituie un argument de diferențiere pertinent. În funcție de cele afirmate, în ceea ce privește textualitatea și modul său de structurare, dialogul este, prin caracterul său de eterogenitate, comparabil cu povestirea, incluzând aici secvențele descriptive, dialogale, explicative. Ipoteza privind secvențialitatea ține seama atât de eterogenitatea compozițională a dialogului, cât și de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai mult care se cere), "a calității" (Nu afirmați ceea ce credeți că este fals și pentru care nu aveți probe), a "modalității" (Fiți clari) sunt din nefericire atât de ambigue, maxima cea mai importantă "be relevant" (Vorbiți la subiect, fiți pertinent) arată în ce măsură interacțiunile trebuie să fie supuse simțirii și judecății celuilalt. Așa cum subliniază F. Flahaut: "A lua cuvântul înseamnă întotdeauna cel puțin a avea responsabilitatea de a arăta că ești în măsură să o faci [...] Pertinența este fundamentul enunțării". Aceasta
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
americane. "Marele talent al lui Disney, susține Ryba, a fost capacitatea lui de a înțelege dorințele poporului american. Marea sa creație a constat în construirea unor imagini narative prin care au fost îndeplinite aceste dorințe"278. La acest nivel, devine pertinentă întrebarea în ce măsură societățile lumii moderne, secularizată și urbanizată, mai sunt capabile de o gândire mitică. Discuția trebuie să aibă în vedere faptul că mitul nu este creația unui anumit tip de societate, deși are un important rol social, ci este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]