3,039 matches
-
24. Sasciori 25. Scărișoara 26. Sohodol 27. Sugag 28. Vadu Moților 29. Vidra B. Parțial ------- 1. Blandiana - Acmariu - Ibru - Poieni - Racatau 2. Galda de Jos - Galda de Sus - Lupseni - Măgura - Poiana Galdei - Răicani - Zagris 3. Ighiu - Ighiel - Telna 4. Pianu - Plaiuri - Purcareti - Strungari 5. Stremt - Față Pietrii - Geoagiu de Sus - Geomal 6. Vîntu de Jos - Ciocasu - Crișeni - Dealu Ferului - Gură Cutului - Hațegana - Inuri - Laz - Mătăcina - Parau lui Mihai - Poienița - Stauini - Valea Goblii - Valea lui Mihai - Valea Vintului JUDEȚUL ARAD Orașe A
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum și pe alte terenuri cu condiții favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitării teritoriale. Articolul 2 (1) Plantațiile de viță-de-vie se grupează, teritorial, în zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri viticole. Definițiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. ... (2) Plantațiile de viță-de-vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor și centrelor viticole sunt considerate vii răzlețe. ... (3) Încadrarea zonelor viticole, a podgoriilor și centrelor viticole
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142087_a_143416]
-
Guvernului nr. 34/2000 , precum și orice alte dispoziții contrare. ... Anexă DEFINIȚII ale arealului viticol și ale grupelor de soiuri 1. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viței-de-vie, în care se includ zonele viticole, regiunile viticole, podgoriile, centrele viticole și plaiurile viticole. 2. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite, caracterizat mai ales prin condițiile sale climatice determinate pentru potențialul calitativ al strugurilor și vinurilor. 3. Regiunea viticolă cuprinde un
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142087_a_143416]
-
sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie și care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă, sol și sortiment, precum și prin condiții agrotehnice și tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafață mai mică decât podgoria. 6. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantațiile de viță-de-vie situate pe aceeași formă de relief. Factorii naturali, precum și condițiile de cultură și de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafață cultivată cu viță-de-vie
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142087_a_143416]
-
viticol cuprinde o suprafață mai mică decât podgoria. 6. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantațiile de viță-de-vie situate pe aceeași formă de relief. Factorii naturali, precum și condițiile de cultură și de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafață cultivată cu viță-de-vie, determinând obținerea unor produse cu însușiri de calitate specifice. 7. Soiurile recomandate sunt cele care valorifică cel mai bine condițiile de mediu și își pun în valoare, în cel mai înalt
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142087_a_143416]
-
și comercializare a vinurilor cu denumire de origine sunt stabilite prin normele metodologice aprobate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor prin Ordinul nr. 52/2003. Art. 2. - Denumirea de origine "............................." poate fi completată și cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol: ......................................................... . Art. 3. - În funcție de soiurile din care provin, de calitatea strugurilor și de însușirile lor organoleptice și de compoziție, vinurile cu denumirea de origine "................................" pot fi încadrate în următoarele categorii de calitate: ..................... . Art. 4. - Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu
NORME METODOLOGICE din 28 ianuarie 2003 pentru producerea şi comercializarea vinurilor cu denumire de origine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148322_a_149651]
-
305. Konrad Ildiko, născută la 15 august 1967 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Szabadi Alexandru-Ștefan-Ladislau și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 97941 Tauberbischofsheim, Eichendorffstr. 33, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Plaiului nr. 2, ap. 21, județul Mureș. 306. Kalkhake Mihaela, născută la 17 decembrie 1969 în localitatea Avrameni, județul Botoșani, România, fiica lui Mangu Marcel și Iulia, cu domiciliul actual în Germania, 59964 Medebach, Gelengeweg 8, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
exclusiv din strugurii recoltați din plantațiile exploatației viticole respective, iar vinificația a fost efectuată în aceeași exploatație viticola. Articolul 22 În cazul producerii unui vin cu denumire de origine controlată, utilizarea denumirii unei unități geografice restrânse, respectiv a denumirii unui "plai viticol", se poate face cu condiția că unitatea geografică respectivă să fie bine delimitata, iar strugurii din care a fost obținut vinul să provină în totalitate din aceeași unitate geografică. Articolul 23 La etichetarea unui vin cu denumire de origine
NORME din 5 noiembrie 2002 cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea şi protecţia unor produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146395_a_147724]
-
iar strugurii din care a fost obținut vinul să provină în totalitate din aceeași unitate geografică. Articolul 23 La etichetarea unui vin cu denumire de origine controlată, obținut din struguri recoltați în diferite unități geografice mai restrânse, respectiv în diferite "plaiuri viticole", se va folosi și denumirea unității geografice mai extinse din care fac parte aceste areale viticole. Capitolul 5 Reglementări privind produsele vitivinicole importate Articolul 24 Etichetarea vinurilor originare din țări terțe, cu excepția vinurilor spumante, spumoase, mustului de struguri, mustului
NORME din 5 noiembrie 2002 cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea şi protecţia unor produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146395_a_147724]
-
exclusiv din strugurii recoltați din plantațiile exploatației viticole respective, iar vinificația a fost efectuată în aceeași exploatație viticola. Articolul 22 În cazul producerii unui vin cu denumire de origine controlată, utilizarea denumirii unei unități geografice restrânse, respectiv a denumirii unui "plai viticol", se poate face cu condiția că unitatea geografică respectivă să fie bine delimitata, iar strugurii din care a fost obținut vinul să provină în totalitate din aceeași unitate geografică. Articolul 23 La etichetarea unui vin cu denumire de origine
ORDIN nr. 515 din 5 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea şi protecţia unor produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146394_a_147723]
-
iar strugurii din care a fost obținut vinul să provină în totalitate din aceeași unitate geografică. Articolul 23 La etichetarea unui vin cu denumire de origine controlată, obținut din struguri recoltați în diferite unități geografice mai restrânse, respectiv în diferite "plaiuri viticole", se va folosi și denumirea unității geografice mai extinse din care fac parte aceste areale viticole. Capitolul 5 Reglementări privind produsele vitivinicole importate Articolul 24 Etichetarea vinurilor originare din țări terțe, cu excepția vinurilor spumante, spumoase, mustului de struguri, mustului
ORDIN nr. 515 din 5 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea şi protecţia unor produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146394_a_147723]
-
exclusiv din strugurii recoltați din plantațiile exploatației viticole respective, iar vinificația a fost efectuată în aceeași exploatație viticola. Articolul 22 În cazul producerii unui vin cu denumire de origine controlată, utilizarea denumirii unei unități geografice restrânse, respectiv a denumirii unui "plai viticol", se poate face cu condiția că unitatea geografică respectivă să fie bine delimitata, iar strugurii din care a fost obținut vinul să provină în totalitate din aceeași unitate geografică. Articolul 23 La etichetarea unui vin cu denumire de origine
ORDIN nr. 945 din 26 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea şi protecţia unor produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146402_a_147731]
-
iar strugurii din care a fost obținut vinul să provină în totalitate din aceeași unitate geografică. Articolul 23 La etichetarea unui vin cu denumire de origine controlată, obținut din struguri recoltați în diferite unități geografice mai restrânse, respectiv în diferite "plaiuri viticole", se va folosi și denumirea unității geografice mai extinse din care fac parte aceste areale viticole. Capitolul 5 Reglementări privind produsele vitivinicole importate Articolul 24 Etichetarea vinurilor originare din țări terțe, cu excepția vinurilor spumante, spumoase, mustului de struguri, mustului
ORDIN nr. 945 din 26 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea şi protecţia unor produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146402_a_147731]
-
exclusiv din strugurii recoltați din plantațiile exploatației viticole respective, iar vinificația a fost efectuată în aceeași exploatație viticola. Articolul 22 În cazul producerii unui vin cu denumire de origine controlată, utilizarea denumirii unei unități geografice restrânse, respectiv a denumirii unui "plai viticol", se poate face cu condiția că unitatea geografică respectivă să fie bine delimitata, iar strugurii din care a fost obținut vinul să provină în totalitate din aceeași unitate geografică. Articolul 23 La etichetarea unui vin cu denumire de origine
NORME din 26 noiembrie 2002 cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea şi protecţia unor produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146403_a_147732]
-
iar strugurii din care a fost obținut vinul să provină în totalitate din aceeași unitate geografică. Articolul 23 La etichetarea unui vin cu denumire de origine controlată, obținut din struguri recoltați în diferite unități geografice mai restrânse, respectiv în diferite "plaiuri viticole", se va folosi și denumirea unității geografice mai extinse din care fac parte aceste areale viticole. Capitolul 5 Reglementări privind produsele vitivinicole importate Articolul 24 Etichetarea vinurilor originare din țări terțe, cu excepția vinurilor spumante, spumoase, mustului de struguri, mustului
NORME din 26 noiembrie 2002 cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea şi protecţia unor produse vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146403_a_147732]
-
este prezentă în planul semantic al substantivelor postverbale (plecare, renaștere, citire, mers, stins etc.) sau al substantivelor exprimând acțiuni (luptă, bătălie etc.) dar coexistă aici cu perspectiva statică, într-un raport intern de permanentă oscilare între static și dinamic: „Pe plaiuri dunărene poporu-și opri mersul.” (M. Eminescu, I. p. 99) vs „Eu te fac s-auzi în taină/ Mersul cârdului de cerbi.” (M. Eminescu, I, p. 110) În plan deictic, substantivul se definește ca o clasă lexico-gramaticală circumscrisă în mod esențial
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
1 300 m altitudine, atingând maximul în Carpații Occidentali (în Munții Apuseni ajung la aproape 1 600 m). În același timp, așezările carpatice românești cunosc un grad accentuat de dispersie, fiecare sat având multe crânguri, cătune etc., răspândite pe văi, plaiuri, coaste etc.; aceasta demonstrează deosebita capacitate de adaptare la condițiile de mediu și de valorificare a potențialului natural. 72 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Densitatea populației (1999) România: 94,4 loc./km2 Europa: 70 loc./km2 Pe glob: 45 loc./km2
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
a gospodăriilor Gruparea gospodăriilor în sate este diferită, fiind influențată în principal de formele de relief. În ansamblu se disting trei mari tipuri de sate: a) satul risipit, caracteristic zonei de munte, cu gospodăriile împrăștiate sau formând grupuri mici pe plaiurile însorite sau pe unele văi, despărțite prin fânețe, pășuni sau pâlcuri de pădure; b) satul răsfirat, specific zonei colinare, cu gospodăriile înșirate de-a lungul văilor sau al drumurilor, având de regulă un nucleu într-o depresiune sau bazinet; gospodăriile
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
1950, când mi s-a dat voie de la stăpânirea comunistă, fiindcă, spre ghinionul meu, mi se agățase o... „tinichea de coadă”: „exclus din PCR”. După mai multe articole și scurte povestiri din viața copiilor orfani, am publicat în culegerea literară „Plaiurile Bistriței” nuvela Ranița, premiată în urma unui concurs regional, despre care scriitoare Lucia Demetrius, președinta juriului, scria în motivarea Premiului I următoarele: „Nuvela are calități serioase, o acțiune condusă cu precizie și socoteală, e dramatică și te ține încordat... Cu un
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pictură din Sala „Galla“ București a Uniunii Artiștilor Plastici din România în care expun lucrări în ulei și acuarelă: Monica Gorovei, Mariana Stratulat și Viorica Toporaș [...] Ce să admiri mai întâi? Sau așezarea domoală, cu prietenie și admirașie de peisajele plaiurilor ieșene și dinîmprejurimi, pline de frumusețe, redate în culori, simetrie și plinătate creatoare, de cătreneobosita și talentata Viorica Toporaș.În lucrările expuse descoperi simțiri moldovenești, cu titluri poetice, colorit specific,sensibilitate și măiestrie.Viorica Toporaș, care a lucrat multă vreme
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
de coajă de nucă foarte parfumat, cel mai nobil, cel mai sincer, cel mai puternic, un adevărat rege soare al vinurilor. E singurul vin din lume care îmbătrânește mereu, desăvârșindu-se pe an ce merge.” Cezar Petrescu, născut pe aceste plaiuri binecuvântate, afirma că:”Vinul de Cotnari se aseamănă cu mi rosul em anat de o căpiță de fân sau cel dintr o biserică.” Elena Horoveanu, autoarea unei mini monografii Cotnari scria: „Vinul de la Cotnari e foarte asemănător celui de Tokay
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
controverselor, i s-au dedicat cele mai multe pagini începând cu cronicarii, istoricii, oamenii de știință, scriitorii și specialiștii (pe care îi vom prezenta împreună cu referirile lor la Cotnar i, în pa rtea a doua a acestei cărți. Moștenit de secole pe plaiurile podgoriei Cotnari, vinul obținut din soiul Grasă a stat la masă cu împărați, regi, demnitari, doamne și domnițe. Începând din anul 1873, vinurile de la Cotnari au obținut numeroase diplome, medalii și alte distincții la expozițiile naționale și intern aționale . „Vinul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
desertur i rafinate. Cu pârdalnica ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab. Grasa de Cotnari (dulce) Bijuterie a oenologiei românești, Grasa este un privi legiu moștenit de secole pe plaiurile vestite ale p odgoriei Cotnari. Originalitatea și secretul acestui vin stau în recoltatul târziu al strugurilor, când mustul din boabe se concentrează foarte mult datorită putregaiului nobil. Un vin aromat ce se recomandă la servirea deserturilor. Tămâioasa Românească (dulce). Taâmâioasa
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
numai licoarea în sine este deturnată, ci și simpla ei evoc are. Până și un reputat specialist oenolog, academicianul Val eriu D. Cotea și-a abandonat uneltele la atingerea temei și, în loc să î nșire cifre și date despre centre viticole, plaiuri, soiuri, producții, în loc să presare în pagină formule, grafice și tabele, în loc să compare bonitatea anilor în funcție de capriciile cli mei și m icrogeografia podgoriei, în loc, adică, de o abordare sec științifică, se refugiază tot în poematic, preferând să analizeze raporturile dintre licoare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Și-amestecă soarele-n tină Jertfirea din boabe o clipă măcar La razele verii se-nchină. Smaralde, rubine, bătrân chihlimbar; Ciorchinii de ceruri se-anină Și-și picură sângele sfânt în pahar Să fie jertfirea deplină. Și raiul coboară pe plai la Cotnar Miresme adorm pe colină Când vremea-și revarsă-al veciilor har Pe coaste-mbrumate-n lumină. CORNELIU ȘTEFANACHE (n. la 23 august 1933, în Panciu, județul Vra ncea - d. 12 ianuarie 2009, Iași). Romancier, membru al Uniunii Scriitorilor din România
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]