4,664 matches
-
a căzut doborât de necazurile de aici, din pricină că nu așteaptă după acestea nimic bun”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la săracul Lazăr, cuvântul V, în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență..., p. 117) „Copacul necredinței este plantat de curiozitatea cea rea a gândului, este udat de orgoliu și este îngrășat de patima ambiției”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 361) „Să întrebăm pe cei ce vorbesc împotrivă: Oare este Dumnezeu? Și de vor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în pericol. În 1862 a construit submarinul "Alligator" care avea compresoare cu aer și un sistem de purificare a aerului, dar propulsia era tot manuală, prin forța fizică a celor 16 membri ai echipajului. Submarinul era destinat unor scafandri ca să planteze mine sub linia de plutire a unui vas inamic, dar era folosit și în cadrul operațiunilor de salvare a navelor aflate în pericol. Primul submarin mecanic a fost "Le Plongeur" care avea un motor cu aer comprimat și a fost lansat
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fost pătată prin autorizarea împușcării a 335 civili italieni ("Masacrul de la grotele Ardeatine" de la periferia Romei) în ziua de 24 martie 1944, ca represalii pentru uciderea a 30 de militari germani la Roma, pe Via Rasella, prin detonarea unei bombe plantate de partizani. Executanți au fost generalul Maetzler și colonelul Kappler. Victimele au fost prizonieri politici, evrei și chiar oameni culeși de pe stradă. Nu a fost primul act de ceea ce (eronat) se numește "vandalism": la doi ani după ce pusese piatra de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de la bouquin „carte veche“, cuvânt împrumutat de franceză, în secolul 16 (DL și DR: 1459), din olandeza medie: boeckin „carte mică“ era un derivat de la boek „carte“. Bulevard este explicat în DEX prin „arteră urbană de mare circulație, de obicei plantată pe margini cu arbori“. Cuvântul românesc a fost împrumutat, în secolul 19 (prima atestare, la N. Bălcescu), din fr. boulevard care, în secolul 16, avea forma bolevens și însemna „întăritură de bârne“, apoi „zid de apărare“, la fel ca în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
la fel ca în olandeză, de unde a fost împrumutat. Cuvântul olandez bolwerc, care se află la originea lui, era compus din werc „lucrare“ și bol „grindă groasă“. Sensul modern al cuvântului francez este o evoluție semantică produsă după ce s-au plantat arbori pe amplasamentul vechilor fortificații, devenite inutile în urma schimbării metodelor de apărare. Chermeză, atestat în română la mijlocul secolului trecut cu sensul „petrecere publică (în aer liber), cu muzică și dans“, a fost împrumutat din fr. kermesse. La originea termenului francez
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
așa că prin intermediul persanei cuvântul a intrat în greacă (sákchar), iar din greacă în limbile slave din răsăritul Europei. În română, vine din ngr. záhari. În limbile europene occidentale, cuvântul sanscrit a ajuns prin ar. sukkar. Datorită faptului că arabii au plantat trestie de zahăr în Andaluzia și Sicilia, zahărul devine un produs de larg consum (înainte era folosit numai în medicină, fiind rar). Italienii au împrumutat cuvântul de la arabi, transformându-i forma în zucchero, și, de la ei, termenul a pătruns în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de altfel, hazardat să afirmăm că, acum mai bine de două milenii, statul dac putea fi atât de centralizat, încât să poată impune astfel de restricții. Nici în vremurile noastre asemenea măsuri (cum ar fi încercările de stârpire a viilor plantate cu hibrizi producători direcți, pentru a fi cultivate doar soiuri nobile de viță-de-vie) nu dau rezultate satisfăcătoare. În afară de cultivarea viței-de-vie, mai cunoaștem faptul că dacii practicau apicultura, creșteau animale și cultivau mei și grâu. Cam atât se știe... Din cauza acestei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
foarte răspândit atât în Lituania, cât și în Polonia și Rusia, inclusiv în Ucraina de astăzi. Începând din secolul al XV-lea, ucrainenii au abandonat planta sălbatică și au început să pună la fermentat sfeclă. Aceasta a fost mai întâi plantată în Ucraina, regiune care, în scurt timp, a devenit cea mai mare producătoare de sfeclă din est. Cel mai vechi borș rusesc se cheamă malorossiiskii borșci, din vechiul nume al Ucrainei, acesta fiind unul dintre argumentele care susțin originea ucraineană
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Zola nu are naivitatea să creadă că este posibil să fie arătată pe scenă realitatea brută. "Ar fi absurd să se creadă, scrie el în Naturalismul în teatru, că se va putea transpune natura ca atare pe scenă, să fie plantați copaci adevărați, să avem case adevărate, luminate de soare adevărat. Începând cu aceasta, convențiile se impun, trebuie acceptate iluziile mai mult sau mai puțin perfecte, în locul realităților. Dar aceasta este atât de fără discuție adevărat, încât este inutil să mai
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o sticlă de șampanie și două pahare. Pentru o nuntă ca-n povești! spuse ea scoțând dopul. Pentru o nuntă ca-n povești, încuviință Nieve. Stăteau pe fâșia de pietriș cu fața spre gazon. —Flori, tresări Nieve. Am cerut să planteze flori. Lorelei se întunecă la față. —Ăsta e singurul meu eșec, mărturisi ea. Încercăm să rezolvăm problema aducând o mulțime de ghivece. Dar proprietarul a spus că nu-i prea plac florile și nu m-a lăsat să sap grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Iar noi lăcrimăm, omenește. Mai spune-mi să urlu la lună, Să fiu iarăși lup păcălit, Primește-mă-n prag, cherchelit, Vânat de beția nebună. Mai spune-mi de dor și iluzii, Declară-mi iubire, constant, Prin tine alerg, agasant, Plantând în tot trupul confuzii. Mai spune-mi că suntem romantici Cum nimeni nu este acum, Iar eu mă voi naște din scrum, Scriind despre psalmi și zei antici. Mai spune-mi că sunt ca un lacăt Ce-nchide părere de
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
den Linden mai potrivit pentru paradele militare, cum era și aceea pe care o vedeam. Fără a se mulțumi doar cu Îndepărtarea majorității teilor care dăduseră denumirea bulevardului, Înălțaseră albe coloane dorice În vârful cărora erau puși vulturii germani. Fuseseră plantați alți tei, dar aceștia nu erau nici măcar la fel de Înalți ca stâlpii pentru iluminatul stradal. Banda din mijloc fusese lărgită, astfel Încât coloanele militare să poată mărșălui În șiruri de câte doisprezece oameni umăr la umăr, și fusese presărată cu nisip roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de dans care În Occident are conotații erotice, În care dansatoarea utilizează unul sau mai multe evantaie pentru a-și acoperi și descoperi trupul mai mult sau mai puțin Îmbrăcat, obținând astfel efecte vizuale deosebite, uneori creând adevărate iluzii optice. . Plantă erbacee din familia Geranium, cu tulpina dreaptă, păroasă, cu frunze mari, palmate, și cu flori viu colorate În roșu, galben, roz sau alb. . Sau brânză Tilsit - un tip de cașcaval poros, cu găuri sau crăpături neregulate, având o culoare gălbuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de tristețe. Ca să te convingi de asta, e destul să vezi, câteva zile la rând, cactuși pe o câmpie uscată. "Cactuși-candelabru" sau cactuși obișnuiți. Plantă a răbdării, așteptând ca, după zile și săptămâni de arșiță, să vină în sfârșit ploaia. Plantă care nu cunoaște luxul pădurilor ce foșnesc, suspină, cântă, freamătă, vuiesc; ea nu poate face nimic din toate astea; țepii ei sunt muți; tulpinile se leagănă fără sunet; cel mult al aerului zgâriat de acest arici vegetal. Plantă a dezolării
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
rezista încît nu mai găsește energia de a se împodobi. Stă goală, fără podoabe, în fața soarelui. Ca și zeii de piatră crispați de sete. Uneori, sub un cer de cenușă. Alteori, sub un cer dramatic. Totdeauna sub un cer singur. Plantă a celor tăcuți, a celor care n-au nimic decât încăpățînarea și setea lor, cactusul mi s-a părut însă și mai grăitor pentru Mexic decât barocul. singurătatea vulcanilor A te simți singur nu e doar dovada unui gol, ci
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
sinchisea de diferența dintre lei și jaguari), "Templul Soarelui" (pe fiecare latură e sculptat un preot aducând ofrande soarelui, care e susținut de două lănci încrucișate), "Templul Contelui", "Templul Inscripțiilor", "palatul"... Multe basoreliefuri... Pasărea sacră quetzal, un fir de porumb plantat într-un vas de jad (simbolul apei), o mască, semne astronomice, un personaj sașiu (defect foarte apreciat de mayași care puneau amulete între ochii noilor născuți ca să devină sașii), un disc al lunii, un șarpe, Chaac (zeul apei la mayași
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
asociez tropicele cu luxul vegetal, mă izbește priveliștea aproape ascetică din jurul meu. La Palenque, vântul împrăștie singur semințele, ploile hrănesc vegetația și o revarsă împotriva piramidelor. Aici, pământul stâncos, lipsit total de apă de suprafață, cere celui care vrea să planteze un copac adevărat să sape la o adâncime de mai mulți metri, până ajunge la nervurile apelor din profunzime, să aducă pământ bun, să-l pună la rădăcină, să aștepte apoi câțiva ani și să spere. Astfel că un arbore
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
trimisă a fost o rândunică. Ea a atins cerul, dar n-a avut putere să pătrundă în el. A fost trimis atunci un porumbel. El s-a întors mut. Apoi, oamenii s-au hotărât să se folosească de arbori. Au plantat un eucalipt și au cântat și dansat zile în șir, în jurul lui, ca să-l facă să crească. De câte ori se opreau din dans și din cântat, se oprea și copacul din creștere. Dar la un moment dat crengile au început să
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
opreau din dans și din cântat, se oprea și copacul din creștere. Dar la un moment dat crengile au început să se aplece spre pământ. Ele se alungeau, dar se întindeau pe jos în loc să urce. L-au părăsit și au plantat O tulpină de bambus, cântând și dansând din nou. De câte ori se opreau și făceau o pauză, apărea un nod în prăjina de bambus. Aceasta creștea dreaptă spre cer, dar când a ajuns aproape de nori a rupt-o vântul. fântânile Diminețile
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
de telefon, s-o suni să-i spui când poți să-i dai cartea, nu vă mai întâlneați la facultate pentru că începuse vacanța, îi voi duce cartea acum, Alimentara din colț, deschisă și acum, la lumina becului de la stâlpul uriaș plantat la marginea trotuarului citesc plăcuța indicând numele străzii, Aurel Vlaicu, pe dreapta numerele cu soț, iar pe stânga cele fără soț, trec pe trotuarul numerelor fără soț, ajung în fața unui bloc cu două etaje, numărul 27, îmi dau seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și părintele Ioan ne-a explicat, dar despre femeia neagră elegantă, frumoasă, fără să-i văd fața, și ea se dăruie, cum?! dar nu știe cui, drumul vechi spre sat printre arbuștii scunzi de mesteceni, mi-amintesc când i-au plantat oamenii din sat, aveam vreo șapte ani, poate opt, mă strecuram de la mănăstire să văd oamenii din sat cum fac gropi, era și un pădurar cu ei, făceau gropi și plantau mesteceni, la amiază se opreau din lucru și mâncau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
arbuștii scunzi de mesteceni, mi-amintesc când i-au plantat oamenii din sat, aveam vreo șapte ani, poate opt, mă strecuram de la mănăstire să văd oamenii din sat cum fac gropi, era și un pădurar cu ei, făceau gropi și plantau mesteceni, la amiază se opreau din lucru și mâncau, hai, și tu, Daniel, să mănânci cu noi, îmi plăcea să mănânc cu ei, slănină friptă, ceapă, și-mi ungeam pâine în untura scursă pe lângă, era soare, până seara nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se și chema pe vremuri mănăstirea noastră, la călugări, acum mă întorc la Diana și ea nu știe ce fac eu, arbuștii de mesteceni cu coaja albă zdrențuită îmi ajung până la umeri, când Daniel va fi mare, vorbeau oamenii care plantau puieții, aici va fi o pădure albă de copaci și eu mă minunam, pentru că pădurile sunt verzi sau ruginii sau nicicum, fără frunze, pădure albă n-am mai văzut, aici va fi o pădure albă, crengile firave de mesteceni îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să-mi crească și mie aripi, să zbor sus de tot, până în slava cerului, pentru a călători departe alături de acele păsări. Sămânța năzdrăvană Bianca Hermeniuc A venit mult așteptata vacanță de primăvară! Eu și părinții mei ne-am hotărât să plantăm flori în grădină. Ne-am dus la un magazin specializat. Era plin de trandafiri în ghivece, crini, lalele, zambile și mii de pliculețe cu semințe. Am cumpărat niște semințe de narcise și am plecat nerăbdătoare acasă, să le plantez. Am
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
să plantăm flori în grădină. Ne-am dus la un magazin specializat. Era plin de trandafiri în ghivece, crini, lalele, zambile și mii de pliculețe cu semințe. Am cumpărat niște semințe de narcise și am plecat nerăbdătoare acasă, să le plantez. Am început să le pun în ghivece, cu multă grijă. Dar una dintre ele, de cum am pus-o în vas, a și sărit înapoi. Am tot pus-o la loc, am tot acoperit-o cu mai mult pământ, dar tot
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]