2,800 matches
-
în mod direct liderilor politici reuniți la Paris pentru a decide în privința viitorului Principatelor. Documentul pe care I.C. Brătianu îl trimitea la 30 martie 1866 guvernelor occidentale, intitulat Apel al românilor către Conferință, căpăta mai întâi de toate forma unei pledoarii în favoarea prințului străin și a monarhiei ereditare. Textul, publicat în limba franceză și apărut sub forma unei broșuri la Paris, dovedea o documentare serioasă din partea autorului, prin incursiunea realizată în istoria românilor, evidențiind mai ales abuzurile otomanilor ce serviseră drept
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
acum rolul identificării unor noi argumente pentru susținerea prințului străin. Referirile la rivalitățile ce apăreau de fiecare dată, între familiile boierești, pe tema tronului celor două Principate și consecințele ce decurgeau automat de aici ocupau un loc important în noua pledoarie a lui I.C. Brătianu. Examinând atitudinile marilor puteri față de români, accentul cădea din nou la finalul memoriului asupra relațiilor cu Poarta, care trebuia și ea convinsă de faptul că, prin soluția principelui străin, românii nu doreau o rupere a relațiilor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
unui prinț străin producea noi speranțe. Evenimentului din 11 februarie îi erau dedicate mai multe imnuri și poezii 371. Un text interesant ce apărea în acest context era cel al lui George Petrescu, profesor de drept public, ce realiza o pledoarie bine argumentată pentru instalarea unui prinț străin ce urma să îndepărteze intrigile din afară, să consolideze națiunea și să respecte guvernul constituțional 372. Revenind la activitățile executivului de la București, trebuie amintită preocuparea acestuia pentru organizarea plebiscitului și dezvoltarea sentimentului dinastic
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
era cel francez 389. Aceasta trebuie să fi fost și explicația pentru rezerva totală a Prusiei, ce nu se implica în susținerea candidaturii lui Carol și prefera să adopte în timpul dezbaterilor de la Paris mai mult o poziție de secondare a "pledoariilor" franceze 390. Oricât de abil ar fi fost guvernul prusac, motivul real pentru care acesta nu susținea deschis candidatura prințului Carol la tronul României era detectat de ambasadorul Franței la Berlin, Benedetti. Acesta informa la 6 aprilie 1866 pe Drouyn
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
oferi principelui Carol timpul necesar să ocupe tronul. Convins de succesul urcării pe tron a prințului Carol de Hohenzollern, liberalul muntean recomanda Locotenenței Domnești "energie mai multă (...) căci România a triumfat"412. Revenind la dezbaterile din Parlament, merită remarcată și pledoaria pe care Ion Strat o făcea în favoarea prințului străin. El sublinia, printre altele, contribuția alegerii unui domn indigen în declanșarea unor noi lupte între partidele politice 413. Mesajul acesta, pornind de la o realitate istorică am putea spune, avea să fie
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
că unii dintre cei implicați se făcuseră deja cunoscuți ca susținători ai alegerii unui domnitor român sau chiar a revenirii la situația anterioară anului 1859487. Unul din adversarii ideii prințului străin era Nicolae Ceaur Aslan. Bun orator, acesta folosea în pledoariile lui idei dintr-una din lucrările cunoscute ale lui Nicolae Istrate, și anume Asupra puterii legiuitoare și privilegiile Principatelor Moldo-Române apărută în 1856488. O grupare deloc de neglijat datorită componenței sale era "Partida" ieșeană pentru aducerea unui domn pământean, formată
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
românii își arătau dorința de menținere a Unirii au loc la Botoșani, Roman, Dorohoi, Bacău, Bârlad, Vaslui 506. Cei care luau cuvântul în timpul acțiunilor ce se desfășoară acum cereau alegătorilor să voteze în favoarea instalării lui Carol în fruntea României. Numeroase pledoarii se făceau în această perioadă nu doar pentru alegerea prințului de Hohenzollern ca domnitor al României, ci și în favoarea eredității tronului 507. Unele publicații criticau guvernul român pentru că tolerase propaganda împotriva Unirii 508. În aceste condiții, plebiscitul nu putea să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
rândul său îl proclamă sub numele de Carol I"520. Sancționată de către Carol I la 30 iunie 1866, noua Constituție deschidea un alt capitol în lupta politică românească: alegerea, în toamna aceluiași an, a unui nou Parlament. În aceste condiții, pledoaria unui grup de lideri conservatori în favoarea unei continuări a colaborării între reprezentantanții celor două curente ideologice existente pe scena politică, dublată de anunțul privind disponibilitatea acceptării unei liste electorale comune 521 reprezentau două gesturi politice remarcabile într-o atmosferă politică
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
impactul negativ al politicilor publice centraliste asupra intereselor locale și individuale. Întregul demers inițiat de Iordache Beldiman, Constantin Dimitrie Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C. Mavrocordat, Gh. Mârzescu, V. Pogor, Al. Balș, Gh. Cristoforu 522 putea fi considerat o pledoarie în favoarea punerii în aplicare a principiului descentralizării (inclus în noua Constituție), văzut ca modalitate de respectare a intereselor locale ale Moldovei. Nota conservatoare a angajamentului politic menționat ieșea în evidență și prin exprimarea opțiunii pentru un "progres realizat cu prudență
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politic care încerca o justificare a modului în care urma să fie redactat și aprobat celebrul articol șapte din Constituție care reglementa problema acordării cetățeniei române. Lui i se adăuga la 18 iunie 1866 Nicolae Voinov care, după o scurtă pledoarie în favoarea principiilor liberale din proiectul constituțional concludea prin evocarea aceluiași pericol evreiesc și a necesității limitării participării acestora la viața politică 614. Dorind să arate că argumentația sa nu era una antisemită, Voinov vorbea tot acum de posibilitatea ca o
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
din Parlament continuau în aceeași linie a pericolului pe care l-ar fi reprezentat pentru societatea românească acordarea drepturilor politice pentru evrei. De la tribuna Parlamentului, deputatul Scarlat Voinescu simțea și el, la rândul său, nevoia să aducă ca argument pentru pledoaria sa documente statistice din a căror lecturare auditoriul putea înțelege amenințarea pentru societatea românească reprezentată de numărul mare al evreilor 622, mai ales pentru proprietățile agricole din Moldova 623. Atmosfera epocii sau chiar propriile convingeri duceau acum la apariția unor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
introductivă a art. 7 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 123 din 1 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 19 septembrie 2005. a) scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru calculator; ... b) operele științifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele școlare, proiectele și documentațiile științifice; ... c) compozițiile muzicale cu sau fără text; ... d) operele
LEGE nr. 8 din 14 martie 1996 (*actualizată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113866_a_115195]
-
a) de scurte extrase din articole de presa și reportaje radiofonice sau televizate, în scopul informării asupra problemelor de actualitate, cu excepția celor pentru care o astfel de utilizare este, în mod expres, rezervată; ... b) de scurte fragmente ale conferințelor, alocuțiunilor, pledoariilor și ale altor opere de același fel, care au fost exprimate oral în public, cu condiția ca aceste utilizări să aibă ca unic scop informarea privind actualitatea; ... c) de scurte fragmente ale operelor, în cadrul informațiilor privind evenimentele de actualitate, dar
LEGE nr. 8 din 14 martie 1996 (*actualizată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113866_a_115195]
-
dificultățile întâmpinate pentru a-mi evidenția meritele personale, așa cum se întâmplă frecvent cu autorii care au întreprins cercetări de teren. Dar mă văd nevoit să menționez măcar o parte dintre ele, pentru o mai bună înțelegere a ansamblului și ca pledoarie pentru frumusețea pelerinajelor. Munca mea efectivă de teren a fost influențată de condițiile meteo, de oboseală, de diferențele diurn-nocturn și, adesea, de ostilitatea forțelor de ordine care vedeau gestul de a lua note într-un carnet de teren, dublat de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a Globalising World”. Antropologul Simon Coleman a susținut o conferință inaugurală, intitulată „Guiding as Gaping” (o construcție greu de tradus în limba română : ghidajul, orientarea spre uimire, dar cu o notă de avertizare față de posibilele capcane), în fapt, o adevărată pledoarie pentru studiul modului în care călătorii (pelerini și turiști laolaltă) sunt atrași și ghidați în locurile sacre vizitate. Cu această ocazie, ia naștere o întreagă literatură scrisă și orală (în ultima vreme și una virtuală, pe Internet sau chiar simple
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de reflecție asupra acestui intrigant obicei. și să verific afirmația lui Elwood Trigg, plasată la finalul cărții sale : „În ciuda modernității, țiganii con tinuă să fie unul dintre cele mai misterioase și fascinante popoare din lume”. Religie populară versus „religie oficială”. Pledoarie pentru pietate Am evitat să folosesc „religia populară” pe post de concept operațional în analiza pelerinajului ortodox. Polemica persistentă din lucrările de sociologia religiei catolice referitoare la distincția „religia populară” a maselor versus „religia oficială” a Bisericii ca instituție, dublată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
emoție și spaimă, fiind foarte cinetică. Dar toate acestea fac parte din cotidianul pelerinajului. Mass-media nu reține decât latura spectaculoasă a intervenției, ceea ce dă naștere la final blocajelor de comunicare menționate mai sus, dezorientând pelerinii. Închei această paranteză făcând o pledoarie pentru analiza mai aprofundată a prezenței jandarmilor la pelerinaje, cheie de înțelegere nu atât a funcționării forțelor de ordine, cât a pelerinajului în sine. Este interesant de studiat discursul jandarmilor despre ei înșiși, aceștia având tendința de a vorbi despre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ostilă. O altă metodă de persuasiune a populației, mai subtilă și mai eficientă, sperau liderii români, era aceea a ameliorării condițiilor de viață. Astfel, la ședința plenară a Comitetului Central al PMR din decembrie 1956, Gheorghiu-Dej se lansa într-o pledoarie ipocrită pentru necesitatea "dezvoltării sistematice și hotărâte a agriculturii și industriei producătoare de bunuri de consum" prin alocarea unui număr crescut de resurse "materiale" și "financiare". Se urmărea astfel atenuarea nemulțumirilor sociale provocate de politica economică a regimului, centrată excesiv
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
constrângeri și pe politici de putere "prezintă politica partidului și guvernului R.P.R., ca și a altor țări socialiste, într-un mod în totul necorespunzător realității și jignitor" (DJTAN, fond Comitetul Regional PMR Timișoara, dosar 41, f. 3). Urmează apoi o pledoarie patetică pentru confirmarea principiului "egalității în drepturi", care s-ar afla în subsidiarul întregii texturi inter-relaționale a statelor socialiste, precum și rolul constitutiv al Uniunii Sovietice, "care acordă celorlalte țări socialiste un ajutor internaționalist în opera de construire a socialismului și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
decât să ofere un contradiscurs filosofiei politice a Vestului, utilizându-i o parte din termeni și încercând astfel să o învingă cu propriile sale arme. Logica în care erau inserați acești termeni era însă, așa cum am menționat, categoric leninistă. Iar pledoariile și gesturile patetice care acompaniau deseori acest contradiscurs internațional al regimului Ceaușescu, în parte "simulate", în parte rezultate din convingeri ideologice ferme nu fac decât să confirme încă o dată caracterul romantic al acestui insolit și pernicios tip de leninism. În
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
birocrația inflexibilă obstrucționează "o adaptare rapidă la fluctuațiile pieței mondiale" ("Siderurgia română...": 30 septembrie 1974, 5). De fapt, în termeni romantic leniniști nu este vorba de iraționalitate, ci de "construirea socialismului": resorturile ideologice încadrau economia RSR sunt încă o dată confirmate (pledoarii în direcția multiplicării accesului la resurse energetice globale a RSR se găsesc în Ecobescu: 1981). Maximizarea exporturilor însemna diminuarea corelativă a importurilor: "Este necesar ca importurile să fie limitate la strictul necesar, valorificând la maximum posibilitățile interne", punându-se în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și sociale contemporane. Nu a reușit, dar asta nu invalidează premisa de la care am pornit: nu teama de Occident a stat în subsidiarul "noii gândiri", ci încrederea în posibilitatea edificării unei Uniuni Sovietice moderne. În această direcție se încadrau și pledoariile morale dar și acțiunile concrete întreprinse de către Gorbaciov în ceea ce privește dezarmarea globală. Întâlnirile pe care le-a avut cu omologul său american la Geneva și Reykjavik în 1985, respectiv 1986, referitor la acest subiect au încheiat o lungă perioadă de răceală
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
diferite grade, celelalte state comuniste nu reușea să se integreze pe cât ar fi dorit în circuitul economic global din cauza necompetitivității produselor pe care le livra pe piață. De aici, o suită de resentimente care a amplificat animozitatea față de capitalism și pledoariile pentru "noua ordine economică internațională", discutată într-unul dintre capitolele anterioare. Însăși ideea de comerț bazată pe diviziunea productivității îi repugna leninismului romantic, deoarece se afla, așa cum teoretizase Marx, la baza motricității fenomenului capitalist. Deși a preluat de la Marx critica
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și pentru care RSR avea ambiția de a deveni, pe lângă Uniunea Sovietică și China maoistă, un autentic model. Cauzele insuccesului economic și ideologic al leninismului romantic în lumea a treia au fost discutate într-un subcapitol anterior, la fel și pledoaria pentru restructurarea ONU în conformitate cu noile tendințe internaționale; "noi", desigur, în sens leninist. Pentru a încheia, aș mai adăuga aici doar că raportarea leninismului romantic la instituțiile internaționale era ambivalentă, depinzând de flexibilitatea conjuncturilor geopolitice globale și de avantajele care puteau
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să luăm loc, spunându-ne: „Domnilor, luați loc, vă rog!”. Nouă, băieți ce purtam Încă pantaloni scurți, prima oară În viață ni s-a adresat cineva, un profesor, cu „domnule”. Acest profesor (fost cadru didactic universitar) ne-a ținut niște pledoarii, din care am Înțeles ce am Înțeles, dar cert este că În scurt timp ne-am dat seama că nu ne pune să răspundem. După câteva luni a venit În inspecție directorul școlii (de altfel, un excelent matematician, cu multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]